ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 282/2015

Asupra

cauzei constată următoarele:

Tribunalul București,

secția a V-a civilă, prin Sentința nr. 349 din 14 martie 2003 a respins, ca

neîntemeiată, contestația formulată de L.S.D.M. în contradictoriu cu

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Soluția

primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin Decizia nr. 119 A din 22

februarie 2007, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

contestatoare împotriva sentinței tribunalului.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamanta L.S.(căsătorită I.) D.M.,

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală, la data de 25 iulie 2007.

La 25

iunie 2008, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 244

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea Dosarului nr. 15735/3/2007

al Tribunalului București, secția a V-a civilă, care s-a realizat prin Decizia

nr. 4629 din 21 octombrie 2013, pronunțată de instanța supremă în Dosarul nr.

10447/2/2010.

Dosarul a

fost repus pe rol, din oficiu, la 14 ianuarie 2015, în vederea discutării

perimării.

Înalta

Curte constată aplicabile în cauză dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc.

civ. care prevăd că orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă

de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina

părții timp de un an.

Din

redactarea textului de lege menționat, care sancționează pasivitatea

procedurală a părților, reiese caracterul imperativ al excepției invocate,

instanța având îndrituirea și corelativ obligația de a veghea asupra

respectării dispozițiilor de ordine publică care au drept efect stingerea,

dintr-o împrejurare culpabilă părții, a procesului civil.

Perimarea

se înfățișează însă nu numai ca o sancțiune procedurală pentru nerespectarea

termenului prevăzut de lege dar și ca o prezumție tacită de desistare, dedusă

din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată, având astfel un caracter

mixt.

Ca atare,

cum în cauză dosarul a rămas în nelucrare de la 21 octombrie 2013, data

pronunțării de către Înalta Curte a Deciziei nr. 4629, în dosarul până la a

cărui soluționare irevocabilă fusese suspendată judecata recursului și până la

14 ianuarie 2015, data repunerii din oficiu cauzei pe rol, perioadă în care,

din vina părților, nu a fost întocmit niciun act de procedură în termenul legal

prevăzut, prin aplicarea art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va constata

perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

perimat recursul declarat de reclamanta L.S.(căsătorită I.) D.M. împotriva

Deciziei nr. 119 A din 22 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2015.

Procesat

de GGC - GV