ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 260/2015

Asupra contestației în anulare de față, constată: Prin încheierea de ședință nr. 4333 din 08 octombrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. 3979/1/2013, s-a respins cererea formulată de petentul F.M. prin care s-a solicitat strămutarea judecării procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. 192/233/2007* al Curții de Apel Galați, cerere de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă. Împotriva încheierii sus-menționate au formulat contestație în anulare, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorii S.M. și Asociația de locatari nr. 761 Galați, calea extraordinară de atac de retractare fiind înregistrată la 16 octombrie 2013. La termenul din 5 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. de la 1865, suspendarea judecării contestației în anulare pentru nejustificată a părților. Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea discutării perimării. La termenul din 27 ianuarie 2015, Înalta Curte a reținut contestația în anulare în pronunțare pe excepția perimării, ce se impune a fi admisă pentru următoarele considerente: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în materie civilă. Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.

Astfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă. Aceasta este și situația în speță, în care, după suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 5 noiembrie 2013, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății contestației în anulare. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., văzând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ. ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorii S.M. și Asociația de locatari nr. 761 Galați împotriva încheierii de ședință nr. 4333 din 08 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2015. Procesat de GGC - GV