ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 989/2016

Decizia nr. 989/2016

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamantul A. prin Cererea înregistrată la 12 decembrie 2013, în Dosarul nr. x/267/2013 la Judecătoria Novaci, a chemat în judecată pe pârâții B., C. și D., solicitând să se constate nulitatea tranzacției încheiate de părți în Dosarul nr. x/267/2012 al Judecătoriei Novaci, consfințită prin Sentința civilă nr. 297 din 14 decembrie 2013.

- Judecătoria Novaci prin Sentința civilă nr. 528 din 13 iunie 2014 a respins acțiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâții B., C. și D.

- Prin Decizia nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, Tribunalul Gorj, secția I civilă, a admis apelul reclamantului A. împotriva Sentinței civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci pe care a schimbat-o în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantului A. și a constatat nulitatea absolută parțială a tranzacției consfințită prin Sentința civilă nr. 297 din 14 decembrie 2013 a Judecătoriei Novaci cu privire la suprafața de 4.644 mp identificată în raportul de expertiză din care suprafața de 309 mp, 27 mp și 1060 mp atribuită în lotul pârâtului B., iar suprafețele de 311 mp și 2937 mp au fost atribuite în lotul lui C.

Petenții B., C. și D., la 20 ianuarie 2015, au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, invocând ca temei legal dispozițiile art. 509 pct. 1 și pct. 8 din Noul C. proc. civ.

Pentru acest ultim caz, întemeiat pe art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., revizuenții au susținut că Decizia civilă nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, încalcă autoritatea de lucru judecat a altor hotărâri judecătorești, respectiv a Sentinței civile nr. 635/1992 a Judecătoriei Târgu Cărbunești, a Sentinței civile nr. 1.408 din 17 decembrie 1998 a Judecătoriei Novaci, a Sentinței civile nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci și a Deciziei civile nr. 3.605/2012 a Tribunalului Gorj, prin care s-a stabilit că suprafața de 0,61 ha din punctul pădurea statului este proprietatea autoarei lor E., cu referire și la H.C.J. Gorj din 21 septembrie 1991 și din 14 mai 2001 prin care s-a reconstituit și recunoscut dreptul de proprietate al acesteia prin anularea tranzacției de ieșire din indiviziune a părților asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctei, care includ și acest teren.

- Tribunalul Gorj, secția I civilă, prin Decizia nr. 260 din 2 martie 2015, a respins cererea de revizuire formulată de revizuenții B., C. și D. împotriva Deciziei nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 a Tribunalului Gorj, secția I civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 1 din Noul C. proc. civ. și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de aceleași părți, împotriva aceleiași decizii, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., respectiv pe existența unor hotărâri definitive potrivnice, în favoarea Curții de Apel Craiova.

- Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții B., C. și D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul A., reținând neîndeplinirea condițiilor art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., întrucât hotărârile menționate au fost pronunțate în același proces, pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de părți, iar nu în dosare diferite.

Astfel, s-a constatat că între părți de-a lungul timpului au existat mai multe litigii care au avut ca obiect printre altele și reconstituirea și exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,61 ha situat în pădurea statului stabilindu-se irevocabil, cu putere de lucru judecat, în cadrul proceselor de revendicare, care dintre părți beneficiază de un titlu de proprietate mai bine caracterizat, consecința acestor procese fiind aceea a ieșirii din indiviziune finalizată prin încheierea unei tranzacții între părți, care la rândul ei a făcut obiectul unei acțiuni în constatarea nulității întemeiată pe o cauză ilicită determinată de faptul că o anumită suprafață de teren, respectiv terenul de 0,61 ha situat în pădurea statului, nu mai făcea parte din patrimoniul autoarei revizuenților, E. și deci nu mai putea fi supusă partajului.

În acest sens Judecătoria Novaci a pronunțat Sentința civilă nr. 528 din 13 iunie 2014 în Dosarul nr. x/267/2013, hotărâre care a fost schimbată de Tribunalul Gorj prin Decizia nr. x din 17 decembrie 2014, prin care s-a admis apelul declarat de reclamantul A. și s-a constatat nulitatea absolută parțială a tranzacției consfințită prin Sentința nr. 297 din 14 februarie 2014, cu privire la mai multe suprafețe de teren.

Instanța a reținut că, față de această situație, revizuenții au urmărit să supună unui nou control judiciar sub aspectul legalității, decizia pronunțată de Tribunalul Gorj în procesul ce a avut ca obiect constatarea nulității tranzacției dintre părți, fapt nepermis în raport de cerințele admisibilității unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (2) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

- Prin Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/54/2015, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins cererea formulată de revizuentul B. de precizare și lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, reținând neîndeplinirea condițiilor art. 443 din Noul C. proc. civ., întrucât dispozitivul este clar, nesusceptibil de nici o interpretare, prin cerere solicitându-se în fapt modificarea considerentelor deciziei menționate.

Totodată a dispus detașarea cererii acestuia, formulată la 17 septembrie 2015, în temeiul Legii nr. 544/2001 și înaintarea ei la Biroul de Informații și Relații cu Publicul din cadrul Curții de Apel Craiova, prin care a solicitat comunicarea înscrisului care în temeiul legii arată că terenul de 0,61 ha, situat în punctul pădurea statului nu mai face parte din patrimoniul autoarei E.

- Împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 și a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, au declarat recursuri revizuenții C., B. și D.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor, în temeiul art. 493 alin. (2) din Noul C. proc. civ., prin raport constatându-se că acestea sunt admisibile, iar prin Încheierea din camera de consiliu din 17 martie 2016, a fost încuviințat, în unanimitate raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor și s-a dispus comunicarea acestora părților conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosar se constată că raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor a fost comunicat părților la data de 24 martie 2016, astfel că acestea au formulat puncte de vedere asupra admisibilității în principiu a recursurilor.

- Primul recurs are ca obiect Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, prin care a fost respinsă ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții C., B. și D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul A.

Recurenții și-au întemeiat recursul pe art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., criticând decizia pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea acestuia, admiterea cererii de revizuire, anularea Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, respingerea apelului declarat de reclamantul A. și menținerea Sentinței civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci prin care s-a respins acțiunea pentru constatarea nulității tranzacției.

În acest sens au susținut că, în mod greșit, Curtea de Apel Craiova le-a respins cererea de revizuire, întrucât există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat, prin care s-a stabilit că mama lor E. a fost proprietara terenului de 6.100 mp, situat în pădurea statului, cu referire la Sentința civilă nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci și a înscrisurilor pe care le menționează.

- Al doilea recurs privește Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, prin care a fost respinsă cererea formulată de revizuentul B. de precizare și lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, pentru neîndeplinirea condițiilor art. 443 din Noul C. proc. civ.

Prin criticile formulate, care privesc situația de fapt și probele administrate în cauză, recurenții au susținut că procesul a fost soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, încălcându-se art. 444 din Noul C. proc. civ.

Intimatul A. prin întâmpinarea depusă la dosar la 26 octombrie 2015, a invocat excepția nulității primului recurs, pentru neîncadrarea criticilor în motivul de casare prevăzut de art. 488 din Noul C. proc. civ.

În ceea ce privește excepția nulității recursului formulat împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, invocată de intimatul A., pentru neîncadrarea criticilor în art. 488 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte, o va fi respinge, avându-se în vedere că dezvoltarea criticilor formulate permite încadrarea lor în motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ.

- Analizând recursul declarat de revizuenții B., C. și D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, în raport de criticile formulate, temeiurile de drept invocate, ținând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, avându-se în vedere următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Este știut că, revizuirea este o cale de atac de retractare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive și în cazurile limitativ prevăzute de lege, care se adresează instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, cu excepția cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., care revin în competența instanței mai mari în grad și care are ca finalitate anularea hotărârilor atacate.

Potrivit dispozițiilor legale de mai sus, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută numai atunci când sunt invocate dispozițiile referitoare la autoritatea de lucru judecat, tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Critica prin care recurenții au susținut că, în mod greșit, Curtea de Apel Craiova le-a respins cererea de revizuire, întrucât există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat, cu referire la Sentința civilă nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci, nu poate fi primită, în raport de litigiile dintre părți existente de-a lungul timpului care au avut ca obiect printre altele și reconstituirea și exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,61 ha situat în pădurea statului stabilindu-se irevocabil, cu putere de lucru judecat, în cadrul proceselor de revendicare, care dintre părți este deținătorul titlului de proprietate, consecința acestor procese fiind aceea a ieșirii din indiviziune finalizată prin încheierea unei tranzacții.

Tranzacția, la rândul ei a făcut și ea obiectul unei acțiuni în constatarea nulității întemeiată pe o cauză ilicită determinată de faptul că o anumită suprafață de teren, respectiv terenul de 0,61 ha situat în pădurea statului, nu mai făcea parte din patrimoniul autoarei lor E. și deci nu mai putea fi supusă partajului, astfel că Tribunalul Gorj prin Decizia nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci și a constatat nulitatea absolută parțială a tranzacției consfințită prin Sentința nr. 297 din 14 februarie 2014, cu privire la mai multe suprafețe de teren.

Or, în atare situație se constată că Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, prin care a fost respinsă ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenții C., B. și D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunțate de Tribunalul Gorj este legală, instanța reținând, în mod corect, neîndeplinirea condițiilor art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., întrucât hotărârile menționate au fost pronunțate în același proces, pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de părți, iar nu în dosare diferite.

Cât privește neanalizarea apărărilor sale, este de reținut că aceste aspecte nu pot fi examinate într-o cale extraordinară de atac, fiind evident faptul că prin analiza acestora se urmărește schimbarea soluției din revizuire.

- Și recursul formulat împotriva Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, prin care a fost respinsă cererea formulată de revizuentul B. de precizare și lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, pentru neîndeplinirea condițiilor art. 443 și art. 444 din Noul C. proc. civ., este nefondat, avându-se în vedere că susținerile formulate privesc situația de fapt și probele administrate în cauză, respectiv soluționarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului.

Mai mult decât atât, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat, în repetate rânduri, că doar erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare, pot justifica o derogare de la principiul securității juridice pe motivul ca ele nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac (Pchenitchny c. Rusiei, Hotărârea nr. 30422/03, parag. 26, din 14 februarie 2008).

Înalta Curte apreciază că revizuirea nu constituie, în circumstanțele speciale ale cauzei, decât o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii unui proces soluționat definitiv, și aceasta, tocmai asupra aspectelor care puteau fi invocate în celelalte căi de atac.

Având în vedere aceste considerente și în raport de finalitatea cererii de revizuire, aceea de a remedia situațiile care decurg din nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, principiu care nu se regăsește în hotărârile evocate, Înalta Curte în baza art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de revizuenții B., C. și D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 și a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015.

În temeiul dispozițiilor art. 453 din Noul C. proc. civ., vor fi obligați recurenții B., C. și D. la plata sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de revizuenții B., C. și D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 și a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015.

Obligă recurenții B., C. și D. la plata sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2016.

Procesat de GGC - N