ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 383/2015

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra contestației în anulare de față,

constată următoarele:

Prin

încheierea nr. 4301 din 7 octombrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția I civilă a respins cererea formulată de petenta Asociația de locatari x

Galați privind strămutarea Dosarului nr. 192/233/2007* aflat pe rolul Curții de

Apel Galați.

Împotriva acestei

încheieri, contestatoarea S.M. a formulat contestație în anulare, invocând

citarea sa greșită la o altă adresă decât adresa de domiciliu unde locuiește.

La termenul din data

de 12 noiembrie 2013, Înalta Curte a suspendat judecata contestației în

anulare, conform prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât

părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea

în lipsă.

La termenul din data

de 10 februarie 2015, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea

discutării perimării contestației în anulare, având în vedere că termenul de

perimare s-a împlinit la data de 12 noiembrie 2014.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau

revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Așadar, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Ca urmare, perimarea

operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de

procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a

părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea sa o

facă.

În speță, părțile,

deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 12

noiembrie 2013, stabilit pentru soluționarea contestației în anulare și, în

temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus

suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut

judecarea în lipsă.

În raport de aceste

considerente și având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la

data suspendării judecății pricinii, timp în care nici una dintre părțile

litigante nu a solicitat continuarea judecății contestației în anulare și că în

această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a

termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252

alin. (1) C. proc. civ., va constata perimată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată

contestația în anulare formulată de contestatoarea S.M. împotriva Încheierii de

ședință nr. 4301 din data de 7 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 februarie 2015.

Procesat de GGC -CL