ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 478/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 4 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală, în baza art. 300 2 cu referire la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților B.V., R.M., R.I. și B.I. În raport de actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Craiova a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și în prezent, iar menținerea acestei măsuri preventive se impune în continuare în cauză fiind incidente dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. A reținut că prin încheierea nr. 14 din 19 martie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 2743/101/2012, Tribunalul Mehedinți, secția penală, a admis propunerea de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 zile.

Prin sentința penală nr. 195 din 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 5504/101/2012 inculpații au fost condamnați după cum urmează: 1. În baza art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1), lit. b) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.I., la o pedeapsă principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) iuni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, săvârșita asupra părților vătămate S.A. și S.C. În baza art. 71 alin. (1) C. pen.s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa^ complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 321 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I. la o pedeapsă principală de 6(șase) luni închisoare, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice. În baza art. 71 alin. (1) C. pen.s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) C. pen.s-a contopit pedepsele stabilite,, urmând ca inculpatul B.I. sa execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu interzicerea, ca pedeapsa accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prev, de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 35 alin. (1) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat acestui incuipat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa În baza art. 88 alin. (1) C. pen. și art. 350 alin. (1) C. proc. pen.,s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, de la 18 martie 2012, la zi, și menține starea de arest.

2. În baza art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1), lit. b) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V., la o pedeapsă principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, săvârșită asupra părților vătămate S.A. și S.C. În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatuiui pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a lI-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 321 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen.,a fost condamnat pe inculpatul B.V. la o pedeapsă principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice. În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen.s-au contopit pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul B.V.

să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu interzicerea, ca pedeapsa accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 35 alin. (1) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 88 alin. (1) C. pen. și art. 350 alin. (1) C. proc. pen.,s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, de la 18 martie 2012, la zi, și menține starea de arest.

3. În baza art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1), lit. b) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen.,a fost condamnat inculpatul R.M., la o pedeapsă principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, săvârșită asupra părților vătămate. În baza art. 71 alin. (1) C. pen.s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 321 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen.,a fost condamnat inculpatul R.M. la o pedeapsă principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice. În baza art. 71 alin. (1) C. pen.s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen.s-au contopit pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul R.M. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani și 6 (șase) iuni închisoare, cu interzicerea, ca pedeapsa accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 88 alin. (1) C. pen. și art. 350 alin. (1) C. proc. pen.,s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, de la 19 martie 2012, la zi, și menține starea de arest. 4. În baza art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1), lit. b) și alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., ia o pedeapsă principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, săvârșită asupra părților vătămate S.A.

și S.C. În baza art. 71 alin. (1) C. pen.s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat Inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen. În baza art. 321 alin. (1) și (2) C. pen., cu apiic. art. art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 80 alin. (1) C. pen., fost condamnat inculpatul R.I. la o pedeapsă principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen.s-au contopit pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul R.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu interzicerea, ca pedeapsa accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 35 alin. (1) C. pen., rap. la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. și art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, de la 18 martie 2012, la zi, și menține starea de arest. În fapt, s-a reținut că, în data de 17 martie 2012, fiind ziua de naștere a numitului S.C., acesta împreună cu C.G., S.G., I.I. și G.A. au pregătit un grătar lângă magazinul unde se afla fosta grădiniță de pe raza satului Salcia. În timp ce aceștia petreceau, a venit inculpatul B.I. cu autoturismul său, pe care l-a parcat vis-a-vis de locul unde petreceau persoanele vătămate. La un moment dat B.I. i-a reproșat lui S.C. că făceau petrecere, iar C.G. a intervenit pentru aplanarea conflictului, continuându-și petrecerea.

După aproximativ 5-10 minute, în zonă s-au deplasat și inculpații B.M., I.G., B.V., R.M. și R.I. având bâte asupra lor și, împreună cu inculpatul B.I., care de asemenea avea asupra sa o bâtă, le-au aplicat persoanelor vătămate multiple lovituri în zona capului și a corpului. S-a arătat că, prin faptele săvârșite cei șase inculpați au tulburat grav liniștea și ordinea publică întrucât, din declarațiile martorilor, prezenți la fața locului, S.G., C.G., I.I. și G.G.A. rezultă că aceștia au fugit, fiind speriați. Din concluziile preliminarii eliberate de S.M.L. Mehedinți a rezultat că S.C. prezenta traumatism cranio-cerebral acut deschis, fractura cu traiecte întinse, temporo-occipitale parietale bilaterale, fractură de piramidă nazală, contuzii multiple, iar S.A.

prezenta un traumatism cranio-cerebral acut cu plagă contuză parietală stângă, hematom hemitorace stâng, gleznă dreaptă, hematroză genunchi stâng, leziunile traumatice putându-se produce prin lovire cu corpuri dure alungite și lovire cu sau de corpuri dure, care pot data din 17 martie 2012. S-a mai precizat că, din procesele verbale încheiate la data de 19 martie 2012, a rezultat că, din foile de observație ale Secției de chirurgie, în urma examinării tomograf, s-a luat măsura transferării numiților S.A. și S.C. la Spitalul Clinic Craiova, pentru investigații, cu privire la pacientul S.A., medicul recomandând efectuarea unei investigații chirurgicale. Procurorul a arătat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 136, 146, art. 149 1 , art. 150 și 148 alin. (1) lit. f) C. proc.

pen. în sensul că inculpații au comis două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Starea de fapt a fost probată cu: procesele-verbale de sesizare, procesele verbale de cercetare ia fața locului și planșe foto, procesele verbale de consemnare a plângerilor persoanelor vătămate, declarația persoanei vătămate S.A., procesul-verbal de consemnare a declarației persoanei vătămate S.C., concluziile preliminarii ale medicului legist, declarații învinuiți/inculpați și declarațiile martorilor: S.G., C.G., I.l., G.G.A., S.M., B.G., A.D. și B.G.

Față de probatoriul administrat în cauză până la termenul din data de 4 februarie 2013, respectiv declarațiile inculpaților și ale părților vătămate, Curtea de Apel a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă în continuare și nu s-au modificat, iar în faza procesuală a apelului, în condițiile în care cercetarea judecătorească în fața instanței de apel: nu a debutat, s-a considerat oportună menținerea în continuare a arestării preventive. S-au avut în vedere și prevederile art. 5 din Convenția Europeană și art. 23 din Constituție conform cărora măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit infracțiunea sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

În concluzie, Curtea de Apel Craiova a apreciat că în cauză subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate, continuă să prezinte pericol pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea faptelor, amploarea acestui fenomen infracțional, numărul mare a! persoanelor participante, astfel de infracțiuni fiind de natură să inducă o rezonanță în rândul opiniei publice, un sentiment de insecuritate, oroare și teamă în rândul cetățenilor impunându-se intervenția promptă a autorităților judiciare pentru restabilirea echilibrului social încălcat.

În termenul legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs Inculpații B.V., R.M., R.I. și B.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În susținerea recursului, s-a arătat în esență că, în speță, nu mal subzistă temeiurile avute în veâere la luarea măsurii arestării preventive, inculpații nu pot influența buna desfășurare a procesului penai, iar cele 11 luni care au trecut de la data luării măsurii arestării preventive au depășit termenul rezonabil, astfel cum acesta este definit de jurispruidența C.E.D.O. și art. 5 din Convenție. Înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpați, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc.

pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive iar dacă constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive. La termenul din data de 4 februarie 2013, Curtea de Apel Craiova a procedat la efectuarea verificărilor și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților. Față de criticile formulate de inculpați, Înalta Curte constată că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc.

pen. pentru menținerea în continuare a măsurii arestării preventive. Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii sau prelungirii unei măsuri restrictive de libertate trebuie să se bazeze pe probele existente la dosar, de natură să creeze convingerea judecătorului că o astfel de măsură este necesar a fi luată. Modificarea temeiurilor presupune modificarea elementelor pe care acestea se bazează, respectiv existența unor probe sau împrejurări noi de natură să determine convingerea judecătorului că, față de probele sau situațiile noi apărute, măsura restrictivă de libertate dispusă nu mai este necesară. Astfel, în aprecierea subzistenței temeiurilor care au stat la baza arestării preventive, înalta Curte va avea în vedere situația de fapt, gravitatea faptelor, consecințele acestora, gradul de implicare a inculpaților în ansamblul activităților infracționale desfășurate, precum și stadiul procesual al cauzei.

Se constată că, în cauză, există indicii temeinice în accepțiunea dată de art. 681 C. proc. pen., că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, fiind de altfel pronunțată o hotărâre judecătorească de condamnare, nedefinitivă. În acest context, Înalta Curte va avea în vedere procesele-verbale de sesizare, procesele verbale de cercetare la fața locului și planșe foto, procesele verbale de consemnare a plângerilor părților vătămate, declarația părții vătămate S.A., procesul-verba! de consemnare a declarației părții vătămate S.C., concluziile preliminarii ale medicului legist, declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor: S.G., C.G., I.I., G.G.A., S.M., B.G., A.D. și B.G. Totodată, sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) din C. proc.

pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică și pentru desfășurarea ulterioară a cercetării judecătorești. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, Înalta Curte are în vedere jurisprudența C.E.D.O. care a definit noțiunea de pericol concret pentru ordinea publică ca „reacția colectivă față de infracțiunea săvârșită", care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare și dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează eficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

În speță, se constată că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor fapte deosebit de grave îndreptate împotriva celei mai importante vaiori protejate de legea penală și anume dreptul ia viață. Modalitatea în care se presupune că ar fi fost săvârșite faptele, care denotă o periculozitate deosebit de ridicată a Inculpaților, leziunile provocate, făptui că inculpații au acționat împreună, demonstrează lipsa de respect a acestora față de valorile sociale și o atitudine de dispreț față de lege.

Este adevărat că în aprecierea necesității menținerii stării de arest; preventiv, instanța trebuie să aibă în vedere cu prioritate prezumția de nevinovăție, însă, aceasta, trebuie apreciată în raport de toate elementele dosarului șl de gradul de pericol social pe care îi prezintă inculpații.^ În ceea ce privește rezonabiiitatea perioadei de detenție, Înalta Curte apreciază că nu a fost depășita durata rezonabilă astfel cum aceasta este definită în jurisprudența C.E.D.O., având în vedere faptul că durata acesteia nu poate fi judecată ut singuli doar prin prisma duratei în sine, ci trebuie privită în contextul procesual, având în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea în care acestea au fost comise, toate acestea justificând temerea că, puși în libertate, se poate crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate și de neîncredere în activitatea justiției.

Ca atare, detenția provizorie este licită, fiind respectate atât exigențele ce decurg din legea internă, cât și cele prevăzute de art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, impunându-se menținerea în continuare a acesteia. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și justiție va respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.V., R.M., R.l. și B.I. împotriva încheierii din 4 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUNELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.V., R.M., R.l. și B.I. împotriva încheierii din 4 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 5504/101/2012. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 125 lei cu titlu de cheituieii judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, până !a prezentarea apărătorilor aleși, se v/a avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 februarie 2013.