ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 280/2014

Deliberând, în

condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului civil de față,

reține următoarele;

Prin sentința civilă nr. 337 din 6 iulie 2012,

Judecătoria Răducăneni a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de

reclamantul V.A. în contradictoriu cu pârâtele și Comisia Județeană de Fond

Funciar, Iași, având ca obiect obligarea pârâtelor la eliberarea titlului de

proprietate pentru suprafața de teren de 50 de ari situați în satul B. De

asemenea, a respins acțiunea formulată împotriva Primăriei Comunei R., ca

declarată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Tribunalul Iași, prin

decizia civilă nr. 2021 a respins ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței

Judecătoriei Răducăneni.

Împotriva deciziei pronunțate

în recurs, reclamantul a formulat contestație în anulare, a cărei judecată a fost

suspendată în temeiul prevederilor art. 155

1

C. proc. civ., prin încheierea

de ședință nr. 43 S din data de 4 februarie 2013.

Prin decizia civilă

nr. 478 din 10 aprilie 2013, Curtea de Apel Iași a respins ca inadmisibil recursul

declarat de reclamant împotriva măsurii de suspendare.

Împotriva deciziei irevocabile

a Curții de Apel Iași a fost formulat prezentul recurs.

La termenul de judecată

din data de 29 ianuarie 2014, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității

recursului, excepție ce se impune a fi analizată cu prioritate, față de excepția

nemotivării recursului, în raport cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc.

civ.

Cu privire la recursul

exercitat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, urmând a fi

respins pentru următoarele considerente:

Căile de atac, respectiv

condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt de ordine publică întrucât

se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține

în loc, în mod definitiv, judecata unui proces.

Ca atare, nici uneia dintre

părți nu îi este îngăduit să formuleze și nici să învestească în mod legal

instanța cu judecata unei căi de atac, exercitată în afara sistemului căilor

de atac prevăzute de lege.

Totodată, una din regulile

generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în aceea că dreptul

de a promova o cale de atac este, în principiu, unică și se epuizează odată

cu exercitarea lui, ceea ce presupune că nimănui nu îi este permis de a uza de două

sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

În temeiul dispozițiilor

art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului hotărârile

date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute

de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Totodată, dispozițiile

art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumeră categoriile de hotărâri irevocabile ca

fiind hotărâri date în recurs precum și orice alte hotărâri care, potrivit

legii, numai pot fi atacate cu recurs. Împotriva acestora nu se mai poate exercita

încă o dată apel sau recurs, potrivit principiului unicității căii de atac.

Prin instituirea de către

legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și irevocabil

al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul la acces liber la justiție,

așa cum acesta este prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și nici nu se creează vreo discriminare în sensul

celor reținute de art. 16 din Constituția României.

În speță, prin decizia

nr. 478 din 10 aprilie 2013, irevocabilă, Curtea de Apel Iași, a respins, ca inadmisibil,

recursul declarat de reclamant împotriva măsurii de suspendare.

Prin urmare, în cauză,

nu poate fi admisibil recursul declarat de recurentul reclamant împotriva deciziei

irevocabile a Curții de Apel Iași, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă

de a mai fi atacată cu recurs atât timp cât unul din principiile de drept procesual

civil privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.

Drept urmare, cum împotriva

unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, recursul declarat

în cauză de recurentul-reclamant V.A. este inadmisibil și va fi respins ca

atare

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de contestatorul V.A. împotriva deciziei civile nr. 478 din 10

aprilie 2013 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 29 ianuarie 2014.