ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2842/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2842/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 3 din 21 martie 2007
pronunțată în Dosarul nr. 3925/112/2006 al Tribunalului Bistrița Năsăud s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de către reclamantele M.S. și N.I.
având ca obiect constatarea nulității sau în subsidiar, anularea Hotărârilor
A.G.E.A. nr. 401, 402 și 403 din 30 octombrie 2006 adoptate de către pârâta SC
S. SA Bistrița.
Reclamantele au mai
fost obligate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtei de
prezentul litigiu, în sumă de 1.000 lei.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a constata, în baza actului constitutiv actualizat, că
pârâta este o societate comercială pe acțiuni având ca și acționari persoanele
înscrise la art. 1 din actul constitutiv, printre care și reclamantele.
În baza Hotărârii
A.G.E.A. nr. 343 din 04 august 2006 s-a hotărât majorarea capitalului social și
modificarea structurii acționariatului prin emisiunea unor noi acțiuni și
includerea acționarului Șut Eugen.
A constatat instanța
de fond că potrivit art. 1 din această hotărâre, doar o parte din totalul de
4624 acțiuni noi emise, respectiv un nr. de 97 de acțiuni au fost oferite spre
subscriere acționarilor existenți, iar pentru diferența de 4.527 acțiuni
adunarea generală extraordinară a ridicat tuturor acționarilor dreptul de preferință
pentru subscrierea lor, acțiunile urmând a fi oferite spre subscriere, exclusiv
și în mod direct, partenerului strategic cooptat, și anume SC P.B. din
Republica Cehă, care a depus cererea de subscriere de acțiuni însoțită de anexa
de negociere.
Instanța de fond a
procedat mai apoi la analiza separată a fiecăreia dintre hotărârile atacate, în
raport de motivele invocate de către reclamante și a constatat următoarele:
Referitor la Hotărârea
A.G.E.A. nr. 401 din 24 octombrie 2006, prin care s-a confirmat ridicarea
dreptului de preferință la subscrierea pachetului majoritar de acțiuni,
instanța de fond a constatat că pentru prima dată prin Hotărârea nr. 342 din 4
august 2008 A.G.E.A. a pârâtei a decis ridicarea dreptului de preferință, iar
acea hotărâre a rămas definitivă prin neatacarea ei, iar reluarea în discuție a
celor hotărâre deja, face inutilă analiza celei de a doua hotărâri prin prisma
prevederilor art. 217 din Legea nr. 31/1990, în forma în vigoare la data
adoptării hotărârii atacate.
A mai constatat
instanța de fond că prin aceeași hotărâre s-a aprobat raportul
administratorului privind subscrierea acțiunilor și efectuarea vărsămintelor de
către acționarii inițiali, raportul administratorului privind acționarul
strategic cooptat, noua structură a acționariatului urmare a majorării
capitalului social, în baza unui vot afirmativ de 82,95%, diferența
reprezentând voturi împotrivă sau abțineri de la vot.
Prin prisma acestor
considerente, a apreciat instanța de fond că este neîntemeiată oferta de plată
urmată de consemnațiune promovată de către reclamante, privind achiziționarea
de noi acțiuni.
În privința Hotărârii
A.G.E.A. nr. 402 din 24 octombrie 2006, instanța de fond a constatat că
susținerile reclamantelor referitoare la nelegalitatea plăților dispuse de
către adunarea generală către administratorul P.C. nu se justifică.
A arătat instanța de
fond că este de principiu că cedarea folosinței unui bun de către un proprietar
nu se face în mod gratuit deoarece folosința bunului este urmată de micșorarea
valorii bunului. A constatat instanța de fond că fișa mijlocului fix nu
confirmă existența contractului de comodat și coroborat cu mențiune „închiriat
fără chirie” se justifică plata dispusă de către adunarea generală.
Referitor la cea de-a
doua critică adusă de către reclamante aceleiași hotărâri, instanța de fond a
apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât prin hotărârea criticată s-au
analizat și finalizat o serie de aspecte privind buna funcționare a societății,
prin intermediul unor măsuri ce vizează organizarea, funcționarea sau
competitivitatea societății, aspecte ce exced controlului instanței
judecătorești.
Referitor la Hotărârea
A.G.E.A. nr. 403/2006, instanța de fond a constatat că adoptarea acestei
hotărâri este urmarea directă a majorării capitalului social și al cooptării
unor noi acționari, fiind o hotărâre de confirmare a structurii acționariatului
rezultat în urma operațiunii de majorare a capitalului social. A constatat
instanța de fond că prin aceeași hotărâre s-a reglementat și o corectă
participare a acționarilor la profit și pierderi, proporțională cu participarea
lor la constituirea capitalului social.
Împotriva acestei
hotărâri au declarat apel reclamantele.
Curtea de Apel Cluj,
secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, cu Decizia nr. 250
din 15 noiembrie 2007 a admis în parte apelul reclamantelor, a schimbat în
parte sentința instanței de fond și admițând în parte acțiunea a constatat
nulitatea absolută a art. 3 din Hotărârea A.G.E.A. nr. 403 din 30 octombrie 2006
adoptată de pârâta SC S. SA Bistrița, fiind menținute restul dispozițiilor
sentinței.
În pronunțarea
acestei hotărâri, instanța a reținut ca nelegală, în raport de prevederile
Legii nr. 31/1990 (art. 112) stabilirea prin art. 3 din Hotărârea nr. 403/2006
a adoptării hotărârilor A.G.O.A. și A.G.E.A. cu cvorumul de 65% din capitalul
social, indiferent că este prima sau a doua convocare în cazul modificărilor
aduse actului constitutiv, dizolvarea voluntară, fuziunea, divizarea, numirea,
suspendarea, revocarea administratorilor, inclusiv a președintelui consiliului
de administrație, răspunderea administratorului.
S-a reținut de către
instanța de apel că nu se poate crea acționarilor o situație mai împovărătoare
decât cea permisă de Legea nr. 31/1990.
Împotriva acestei
ultime hotărâri au declarat recurs reclamantele și pârâta.
Reclamantele au
invocat art. 304 pct. 9 și art. 312 C. proc. civ. susținând că, greșit au fost
respinse susținerile referitoare la nulitatea Hotărârii A.G.E.A. nr. 401/2006
privind majorarea capitalului social și Hotărârea nr. 402/2006 privind
adoptarea unor măsuri pentru activitatea societății și Hotărârea nr. 403/2006,
pentru modificarea actului constitutiv, respectiv restul punctelor, decât pct.
3 ce a fost admis.
S-au formulat următoarele
critici:
- greșit instanța de
apel a reținut că lipsa mențiunilor privind numărul de acțiuni prezente și
reprezentate în A.G.A. este sancționată cu nulitatea relativă, chiar dacă Legea
nr. 31/1990, în forma atunci în vigoare, nu prevedea nulitatea absolută,
întrucât consecința este adoptarea unei hotărâri nelegale;
- este nelegală
soluția pronunțată privind Hotărârea A.G.E.A. nr. 401/2006, ridicarea dreptului
de preferință la subscrierea pachetului majoritar de acțiuni din 26 octombrie 2006,
pe motiv că a existat o Hotărâre A.G.E.A. anterioară nr. 343/2006;
- este nelegală
hotărârea de plată a sumei de 10.000 lei către administratorul P.C., drept
chirie pe perioada 1998-2006, întrucât nu a existat un contract de închiriere
pentru mașina de tipărit;
- hotărârea de
modificare a structurii acționariatului, prin introducerea a doi noi acționari
este nelegală și încalcă dreptul de a subscrie noi acțiuni la capitalul social
și s-a redus și cota de profit.
Pârâta SC S. SA
Bistrița prin recursul declarat în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.
civ. a susținut că fără temei s-a admis anularea art. 3 din Hotărârea A.G.E.A.
nr. 403/2006, întrucât legea permite stabilirea prin actul constitutiv a unui
cvorum mai ridicat, ceea ce consolidează drepturile acționarilor minoritari.
S-a făcut o
interpretare greșită a dispozițiilor art. 112 și 115 din Legea nr. 31/1990,
întrucât aceste prevederi legale stipulează un cvorum minim de prezență și de
vot pentru validitatea hotărârilor adoptate.
Recursul
reclamantelor este nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele
motive:
Sunt fără temei
susținerile reclamantelor privind nulitatea Hotărârilor A.G.A. atacate întrucât
prin acestea nu se menționează numărul acțiunilor deținute de acționarii
prezenți.
Instanța de apel a
reținut întemeiat că prevederile art. 131 din Legea nr. 31/1990 sunt dispoziții
supletive. De altfel, reclamantele nu au arătat în concret că nu s-a respectat
prezența acționarilor.
Nu pot fi primite
nici criticile referitoare la Hotărârea A.G.E.A. nr. 401/2006, întrucât așa cum
au reținut instanțele de fond și apel, prin această hotărâre s-a confirmat o
hotărâre anterioară, neatacată de reclamante.
Referitor la plata
sumei de 10.000 lei, aceasta nu poate forma obiectul acțiunii în anulare, ci,
așa cum a reținut instanța de apel, este o problemă comercială.
Sunt nefondate
criticile privind ridicarea dreptului de preferință la subscrierea pachetului
majoritar de acțiuni, întrucât această
manieră
a operat prin efectul Hotărârii A.G.E.A. nr. 343
din 4 august 2006 hotărâre ce nu a fost atacată de reclamante și nu mai pot fi
redeschise dezbaterile și reanalizarea unei hotărâri anterioare.
Pe acest motiv sunt de înlăturat și criticile
de introducere a unor noi acționari, întrucât Hotărârile A.G.A. s-au luat cu
respectarea Legii nr. 31/1990.
Recursul pârâtei este
nefondat și urmează să fie respins, întrucât:
Art. 112 din Legea nr.
31/1990, în forma în vigoare de la data adoptării Hotărârilor A.G.A. atacate,
prevedea condițiile pentru validitatea deliberărilor.
Art. 3 din Hotărârea A.G.A.
nr. 403/2006 a prevăzut modificarea actului constitutiv în sensul stabilirii
unei prezențe superioare legii și anume 65% din capitalul social ca urmare,
hotărârea instanței de apel de a anula acest articol ce contravenea dispozițiilor
legale, de la acea dată este legală.
Așa fiind, hotărârea
atacată fiind temeinică și legală, recursurile urmează să fie respinse ca
nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondate,
recursurile
declarate de reclamantele M.S. și N.I. și pârâta SC S. SA Bistrița împotriva Deciziei
nr. 250 din 15 noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 octombrie 2008.