ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2802/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1103 din 6 iunie

2007 pronunțată în Dosar nr. 1531/99/2007 al Tribunalului Iași-Secția

comercială și contencios administrativ s-a admis excepția lipsei calității de

reprezentant și în consecință s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată

formulată de reclamanta SC H. SRL Vlădeni împotriva pârâtelor SC A.S. SRL Vânători

și SC C. SRL Iași.

Pentru a pronunța

această soluție prima instanță a reținut în esență că la data introducerii

acțiunii reclamanta era supusă procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, fiind

desemnat un administrator judiciar, motiv pentru care față de invocarea de

către pârâta SC A.S. SRL la termenul din 16 mai 2007 a excepției lipsei

calității de reprezentant, a amânat cauza, conform art. 161 C. proc. civ.

pentru a se face această dovadă și constatând că cererea de chemare în judecată

nu a fost promovată de administratorul judiciar a admis excepția invocată.

Apelul formulat de

reclamanta SC H. SRL Vlădeni, a fost admis prin Decizia nr. 93 din 11 octombrie

2007 a Curții de Apel Iași, secția comercială, hotărârea tribunalului fiind

desființată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

Instanța de control

judiciar, în argumentarea soluției a arătat că la momentul invocării excepției

lipsei calității de reprezentant, pârâta SC A.S. SRL era la rândul său

dizolvată și lichidată astfel că nu avea capacitatea de folosință necesară

pentru a putea invoca vreo apărare sau excepție.

În acest context, în

temeiul art. 129 C. proc. civ., prima instanță era obligată să pună în discuția

părților această chestiune, deoarece atunci când se invocă o excepție, aceasta

trebuie examinată, printre altele și în raport de persoana care o susține și

atunci când aceasta este lipsită de calitate să-i dea rezolvarea cuvenită, cu

atât mai mult cu cât prin deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995,

calitatea de administrator al societății se menține pentru anumite acte.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs D.C. în calitate de dobânditor cu titlu universal al

patrimoniului pârâtei SC A.S. SRL în urma lichidării acesteia, criticând-o

pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

derivată din interpretarea greșită a prevederilor art. 161 C. proc. civ. și Legea

nr. 64/1995 în vigoare în momentul deschiderii procedurii pentru reclamantă.

În mod concret,

recurentul invocă faptul că excepția lipsei calității de reprezentant, atrage,

conform art. 161 C. proc. civ. sancțiunea anulării cererii, iar raportat la

caracterul absolut al acesteia poate fi invocată de orice persoană, chiar de

instanță din oficiu, fiind lipsite de relevanță atât momentul cât și persoana

care o invocă.

De asemenea, arată

recurenta a fost ignorată împrejurarea că prin deschiderea procedurii prevăzute

de Legea nr. 64/1995, s-a desemnat administratorul judiciar care a preluat

toate atribuțiile prevăzute de art. 24 din Lege, ceea ce are semnificația ridicării

dreptului debitorului - în speță a reclamantei - de a-și administra bunurile și

de a dispune de ele, cu atât mai mult cu cât acesta nu și-a declarat intenția

de reorganizare, în condițiile art. 91 și 92 din actul normativ invocat, astfel

încât acest efect s-a produs de drept.

Analizând recursul

formulat prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 304 pct. 9

C. proc. civ., Curtea constată că este întemeiat.

Potrivit art. 161 alin.

(1) C. proc. civ. „când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al

drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada

calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri”,

motiv pentru care față de invocarea excepției lipsei calității de reprezentant,

de către pârâta SC A.S. SRL, la data de 16 mai 2007, tribunalul a amânat în

acest sens cauza pentru termenul din 6 iunie 2007 precum și pentru a se depune

dovezi referitoare la faptul că și împotriva pârâtei s-a deschis procedura

reorganizării judiciare și a falimentului. La termenul acordat în acest scop

constatând că s-a făcut doar dovada deschiderii procedurii prevăzute de Legea

nr. 64/1995 față de reclamantă precum și faptul că cererea de chemare în

judecată nu a fost promovată de administratorul judiciar al acesteia a făcut

aplicarea prevederilor alin. (2) al art. anterior citat, conform căruia „dacă

lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea”.

Cu alte cuvinte,

singura excepție invocată în prima instanță a fost aceea a lipsei calității de

reprezentant, și care a fost corect soluționată.

Din această

perspectivă este eronat argumentul instanței de apel, în sensul că tribunalul

trebuia să verifice în prealabil dacă la rândul său pârâta SC A.S. SRL are

capacitate de folosință, pentru că ordinea firească de soluționare a

excepțiilor era aceea referitoare la calitatea de reprezentant al persoanei

care a promovat cererea de chemare în judecată pentru că în lipsa unei atari

dovezi sancțiunea constând în anularea cererii rezultă că instanța nu mai poate

analiza capacitatea de folosință a pârâtei. O atare analiză ar fi fost posibilă

doar în ipoteza în care era investită cu o acțiune care să respecte rigorile

prevăzute de art. 112 C. proc. civ. referitoare la cuprinsul cererii de chemare

în judecată, adică inclusiv a calității de reprezentant, conform pct. 2 al textului

legal anterior invocat.

Pe de altă parte,

pârâta SC A.S. SRL a fost dizolvată și radiată prin încheierea din 19 iunie

2007 a judecătorului delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Iași, adică

ulterior pronunțării sentinței nr. 1163 din 6 iunie 2007, dar pe parcursul

soluționării apelului, motiv pentru care și sub acest aspect decizia instanței

de apel este nelegală.

În consecință

reținând și faptul că prin deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr.

64/1995 în vigoare în momentul promovării acțiunii administratorului statutar i

s-a ridicat prin efectul art. 24, 91 și 92 din Lege dreptul de administrare,

astfel încât criticile formulate sunt întemeiate, recursul va fi admis conform art.

312 alin. (1) C. proc. civ. iar decizia instanței de apel modificată în sensul

respingerii apelului declarat de reclamantă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de

pârâtul D.C. asociat unic al SC A.S. SRL Iași împotriva Deciziei nr. 93 din 11

octombrie 2007 a Curții de Apel Iași, secția comercială, pe care o modifică în

sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC H. SRL Vlădeni

împotriva sentinței civile nr. 1103/E din 6 iunie 2007 a Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2008.