ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3296/2011

Ședința publică de la 26 octombrie 2011 Asupra recursurilor de față, Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, sub nr. 1998/103/2009, reclamanta SC S.K. SRL a chemat în judecată pe pârâta Regia Națională a Pădurilor Române - Direcția Silvică Neamț, a solicitat instanței să constate că rezilierea contractului nr. 355/2005 cât și a filei CEC sunt nelegale, context în care pârâta datorează contravaloarea daunelor și a pierderilor pricinuite reclamantei ca urmare a nepredării lucrului și a rezilierii abuzive a contractului.

Prin sentința civilă nr. 909 din 23 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Neamț a fost admisă excepția de litispendență cu privire la capătul de cerere având ca obiect daune formulate, a fost disjuns capătul de cerere având ca obiect daunele solicitate; formarea unui nou dosar și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare având în vedere că între părți exista pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în recurs, dosarul nr. 4788.1/103.2007 având același obiect. A fost admisă excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect constatarea nelegalității introducerii la plată a filei CEC, fiind respins capătul de cerere astfel formulat, ca inadmisibil.

A fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția insuficientei timbrări iar pe fond a fost respinsă ca nefondată acțiunea având ca obiect constatarea nelegalității rezilierii contractului nr. 3500/2005. Împotriva sentinței civile nr. 909 din 23 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Neamț, a formulat apel SC S.K. SRL prin reprezentant C.V. cât și aceiași reclamantă prin lichidator judiciar, având în vedere că societatea reclamantă a intrat în procedura insolvenței prevăzută de Legea 85/2006, apeluri respinse prin decizia nr. 6/2011 a Curții de Apel Bacău. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a reținut că la data de 2 februarie 2010, în dosarul nr. 4474/103/2007 al Tribunalului Neamț, s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC S.K.

SRL și s-a ridicat dreptul de administrare al societății de către administratorul statutar, fiind desemnat lichidator judiciar M.R.L. SPRL Iași. În acest context, calea de atac a fost promovată de o persoană fără calitatea de reprezentant și în consecință, apelul formulat de SC S.K. SRL prin reprezentant G.V. a fost respins ca urmare a admiterii excepției lipsei calității de reprezentare. Apelul formulat de SC S.K. SRL prin lichidator judiciar, a fost respins ca nefondat motivat de faptul că în raport de dispozițiile art. 36 lit. c) din contractul cu nr. 3500/2005, furnizorul – Direcția Silvică era îndreptățită să procedeze la rezilierea contractului în caz de întreruperea exploatării masei lemnoase pe o perioadă mai mare de 30 de zile de către reclamantă.

Reclamanta a avut întreruperi de exploatare a masei lemnoase mai mari de 30 de zile, fiind sancționată contravențional la data de 28 decembrie 2005. Apărarea reclamantei, în sensul că întreruperea în exploatarea masei lemnoase s-ar datora culpei pârâtei, care nu a eliberat autorizația de exploatare, a fost înlăturată de instanță în condițiile în care nu au fost administrate probe din care să rezulte susținerile arătate. Conform art. 15 din contractul 3500/2005, reclamanta SC S.K. SRL avea obligația să se prezinte la ridicarea autorizației de exploatare cu 15-30 de zile înaintea termenului de începere a exploatărilor în condițiile stabilite în caietul de sarcini, obligație nerespectată. Dat fiind faptul că SC S.K.

SRL, a avut întreruperi mai mari de 30 de zile calendaristice în exploatarea masei lemnoase, întreruperi pentru care nu a fost reținută culpa pârâtei, instanța de apel a constatat că în mod corect furnizorul a reziliat unilateral contractul de vânzare nr. 3500 din 27 ianuarie 2005, conform art. 36 lit. c) din contract. Împotriva deciziei nr. 6/2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău au declarat recurs M.R.L. Iași SPRL, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC S.K. SRL și SC S.K. SRL prin administrator legal C.V. În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate formal pe dispozițiile art. 304 pct. 8, 9, 10 C. proc. civ. recurenta M.R.L. Iași SPRL, lichidator judiciar al SC S.K. SRL, arată că instanța de apel omite să motiveze dacă „actul rezilierii era anulabil sau nu” iar motivarea deciziei este greșită.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor invocate, și nu fost analizate dispozițiile art. 4 din Contractul nr. 3500/1995 privind eliberarea autorizației de exploatare, decizia instanței de apel fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Atât instanța de fond cât și instanța de apel a analizat acțiunea numai prin interpretarea contractului fără a analiza aplicarea dispozițiilor art. 1021 C. civ., privind rezoluțiunea. Prin recursul formulat de C.V. ca administrator al SC S.K. SRL a fost prezentată pe larg situația de fapt recurentul arătând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică deoarece a reținut o situație de fapt greșită. Rezilierea unilaterală a contractului este nelegală și nu are la bază o culpă a reclamantei sau o neexecutare a contractului, pârâta fiind cea care nu și-a îndeplinit obligațiile de a preda autorizația în vederea exploatării.

Intimata S.N.R. – R.S. – Direcția Silvică Neamț a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant pentru SC S.K. SRL a numitului C.V., excepția calificată de instanță ca apărare de fond ce urmează a fi analizată în cadrul recursului promovat. Față de recursul formulat de SC M.R.L. Iași SPRL în calitate de lichidator judiciar al SC S.K. SRL se solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că prin recursul formulat nu se arată care sunt motivele de nelegalitate în raport de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. iar punctul 10 al art. 304 C. proc. civ. a fost abrogat din anul 2005. Analizând recursurile declarate în raport de criticile formulate se constată că acestea sunt nefondate.

Astfel, prin decizia nr. 6/2011 a Curții de Apel Bacău a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a apelantului C.V. și ca urmare a fost respins apelul formulat în numele SC S.K. SRL. Este de necontestat că în dosarul nr. 4474/103/2007 la data de 2 septembrie 2008 au fost admise cererile formulate de creditorii SC M.C. SRL și D.G.F.P. Neamț pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC S.K. SRL. În același dosar, prin încheierea din 26 ianuarie 2010 s-a dispus în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (1) lit. a) pct. c din Legea nr. 85/2006 începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei SC S.K. SRL, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar M.R.L.

Iași SPRL. În temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (2) din Legea 85/2006 s-a dispus dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare al debitoarei de către administratorul statutar. Ca urmare, calitatea de reprezentant a SC S.K. SRL aparține lichidatorului judiciar și nu administratorul statutar, iar instanța de apel în mod corect a admis excepția lipsei calității de reprezentare dar nu a dat eficiență dispozițiilor art. 161 alin. (2) C. proc. civ. în care se prevede expres sancționarea aplicabilă în cazul lipsei calității de reprezentant. Înalta Curte ținând cont de dispozițiile art. 316 raportat la dispozițiile art. 296 C. proc. civ. va respinge recursul formulat de SC S.K.

SRL prin administrator statutar constatând că în mod corect a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a apelantului C.V. Celelalte motive de recurs vizând fondul cauzei nu pot fi analizate de instanța de recurs în condițiile în care prin decizia recurată apelul formulat de apelantul C.V. a fost soluționat corect pe excepția lipsei calității de reprezentant. Nici recursul formulat de recurenta M.R.L. Iași SPRL în calitate de lichidator judiciar al SC S.K. SRL nu este fondat. Se poate observa că recurenta a indicat formal dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 fără a arăta în ce constă nelegalitatea deciziei recurate din perspectiva textelor legale evocate. Recurenta invocă nemotivarea hotărârii, motiv ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. dar instanța de apel a examinat hotărârea apelată în limitele cererii de apel formulate respectând astfel dispozițiile art. 295 alin. (1) C. proc. civ., arătând care sunt argumentele avute în vedere pentru respingerea acțiunii ținând cont de dispozițiile art. 36 lit. c) din contractul nr. 3500/2005 încheiat de părțile litigante, decizia recurată respectând cerințele prevăzute de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Recurenta arată că instanța de apel nu a analizat aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 1021 C. civ. dispoziții ce vizează acțiunea în rezoluțiune și termenul de grație dar nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei prin care au fost analizate condițiile rezoluțiunii judiciare.

De altfel recurenta a invocat formal dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., criticând de fapt probatoriul administrat și interpretarea dată probelor, care constituie o chestiune de fapt ce nu justifică invocarea motivelor de recurs arătate. Recurenta a invocat și dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. dar acest motiv de recurs a fost abrogat prin intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Față de considerentele expuse Înalta Curte constată că motivele de recurs invocate și întemeiate pe dispozițiile art.304 pct. 8-9 C. proc. civ. sunt nefondate urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc.

civ. să respingă recursurile formulate de reclamanta SC S.K. SRL Piatra Neamț prin lichidator M.R.L. IAȘI SPRL și de reclamanta SC S.K. SRL Piatra Neamț prin administrator statutar C.F. împotriva deciziei nr. 6 de la 20 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate declarate de reclamanta SC S.K. SRL Piatra Neamț prin lichidator M.R.L. IAȘI SPRL și de reclamanta SC S.K. SRL Piatra Neamț prin administrator statutar C.V. împotriva deciziei nr.6 de la 20 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2011.