ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2770/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2770/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra contestației
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentința penală nr. 283 din data
de 3 octombrie 2014 Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu
minori, a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile
judiciare italiene - Tribunalul Brescia, pe numele persoanei solicitate I.M.
A dispus predarea
persoanei solicitate I.M., către autoritățile judiciare italiene, cu respectarea
regulii specialității, prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004, republicată.
În baza art. 103
alin. (6) și alin. (9) din Legea nr. 302/2004 a menținut arestarea persoanei solicitate,
I.M. în vederea predării, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 06
octombrie 2014 și până la data de 04 noiembrie 2014, inclusiv.
A dispus plata
lucrării de traducere care se va realiza în regim de urgență din fondurile Ministerului
Justiției.
Cheltuielile judiciare,
au rămas în sarcina statului, din care suma de 320 RON reprezentând onorariu avocat
oficiu a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
S-a reținut că
la data de 21 septembrie 2014, a fost înregistrată adresa nr. 10314/11/5/2014, privind
ordonanța de reținere nr. 54 din 21 septembrie 2014 a Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea emisă de autoritățile judiciare
italiene, fiind sesizată instanța în procedura prevăzută de art. 102 din Legea
nr. 302/2004, privind arestarea persoanei solicitate I.M., față de care s-a emis
mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare italiene.
S-a mai reținut
că, au fost înaintate procesul verbal încheiat la data de 21 septembrie 2014 de
procuror C.L., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și ordonanța
de reținere nr. 54/2014 din 21 septembrie 2014, prin care s-a dispus reținerea persoanei
solicitate I.M., pentru 24 de ore, cu începere de la 21 septembrie 2014 ora 03
05
până la 22 septembrie 2014, ora 03
05
.
De asemenea s-a
reținut că, prin încheierea din 21 septembrie 2014, s-a dispus admiterea propunerii
iar în baza art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea
provizorie în vederea predării a persoanei solicitate I.M., pe o durată de 15 zile
începând cu data de 21 septembrie 2014 până la 5 octombrie 2014, inclusiv.
S-a dispus emiterea
mandatului de arestare și a fost fixat termen pentru prezentarea mandatului european
de arestare tradus în limba română, la data de 5 octombrie 2014.
S-a avut în vedere
adresa din data de 20 septembrie 2014 din cuprinsul căreia rezultă că are patru
identități, ceea ce îi permite sustragerea de la răspunderea penală sau de la executarea
pedepsei și nu în ultimul rând lipsa eventualei hotărâri de condamnare pentru a
se aprecia în cunoștință de cauză, astfel că arestarea preventivă este singura măsură
necesară pentru a asigura o mai bună desfășurare a procedurii.
Împotriva acestei
încheieri a formulat contestație persoana solicitată I.M. iar prin decizia nr. 2702
din 26 septembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul
nr. 3332/1/2014, a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată și a obligat
contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 225 RON cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului
din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Prin adresa
nr. 10314/11/5/2014 din 20 septembrie 2014, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Craiova, a fost înaintat Curții de Apel Craiova, mandatul european emis
de autoritățile judiciare italiene, tradus în limba română.
S-a reținut că,
din cuprinsul mandatului european de arestare persoana solicitată este căutată pentru
săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică, furt, organizație infracțională,
prev. de art. 416 C. pen. italian, art. 12 din Legea nr. 43/91 și art. 624, 625
C. pen. italian, maximul pedepsei fiind de 4 ani închisoare.
S-a arătat că
persoana căutată este membră a unei organizații infracționale ce instalează dispozitive
electronice asupra bancomatelor pentru a intercepta codurile cardurilor bancare
- fraudă - în complicitate au intervenit la câteva bancomate ale băncilor pentru
a lua coduri, apoi le-au folosit la alte carduri de credit clonate pentru a lua
bani de la puncte de retragere sau în magazine pentru a cumpăra articole; în complicitate
au pătruns în incinta unui bar disco din Rovato, furând din seif 53,000.00 euro
în numerar; -în incinta unui magazin alimentar din Franila, furând telefoane mobile,
camere digitale etc, în valoare de aproximativ 43,000.00 euro; în incinta unui supermarket
din Dello, furând diferite articole.
S-a constatat,
că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare
preventivă, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale și nici nu este incident
vreunul din motivele de refuz al executării, prev. de art. 98 din Legea nr. 302/2004,
modificată, văzând și dispozițiile art. 103 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei
sentințe penale a formulat contestație persoana solicitată I.M.
Concluziile formulate
de reprezentantul Ministerului Public și de apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului
persoană solicitată au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri,
urmând a nu mai fi reluate.
Examinând contestația,
Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta
în cele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor
art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară
prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene
solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul
efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri
de siguranță privative de libertate. Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează
că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și
încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului
nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Din dispozițiile
art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această
procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea
eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele
de refuz al predării pe care aceasta le invocă.
Cât privește conținutul
și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din
Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă
celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri
judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte
hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art.
88 și art. 96 din aceeași lege.
Prin adresa
nr. 10314/II/5/2014 din 20 septembrie 2014, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Craiova, a fost înaintat Curții de Apel Craiova, mandatul european emis
de autoritățile judiciare italiene, tradus în limba română.
Analizând actele
și lucrările dosarelor, se constată că față de persoana solicitată I.M. a fost emis
la data de 23 aprilie 2008 mandatul european de arestare către autoritățile judiciare
italiene, aceasta fiind urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor
de fraudă informatică, furt, organizație infracțională, prev. de art. 416 C.
pen. italian, art. 12 din Legea nr. 43/91 și art. 624, 625 C. pen. italian, maximul
pedepsei fiind de 4 ani închisoare.
Din actele cauzei
se constată ca fiind îndeplinite cerințele legii, dat fiind faptul că autoritățile
italiene au menționat expres că decizia judiciară ce a stat la baza solicitării
adresate autorităților judiciare române o constituie „mandatul european de arestare,
emis la data de 23 aprilie 2008 de Tribunalul Brescia, pe numele persoanei solicitate
I.M.
În atare condiții,
se observă că instanța de fond în mod corect a dispus executarea mandatului european
de arestare emis de autoritățile judiciare din Italia.
De altfel, în
cauză nu există niciun impediment privind punerea în executare și predarea către
autoritățile poloneze a persoanei solicitate, neexistând niciunul dintre motivele
de refuz obligatorii prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sau
facultative enumerate la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind punerea
în executarea a mandatului european de arestare și predarea.
Înalta Curte apreciază
că în mod corect s-a dispus arestarea persoanei solicitate, conform art. 103
alin. (10) din Legea nr. 302/2004, fiind singura măsură necesară pentru a asigura
o mai bună desfășurare a procedurii, având în vedere că aceasta nu și-a dat acordul
în vederea predării către autoritățile judiciare italiene, conform procesului-verbal
din data de 2 octombrie 2014, aflat la dosarul instanței de fond, ceea ce echivalează
cu o lipsă de cooperare cu autoritățile judiciare din statul solicitant, existând
astfel riscul să se sustragă de la răspunderea penală sau de la executarea pedepsei
în condițiile în care persoana solicitată are patru identități.
Pentru aceste
considerente, Înalta Curte în conformitate cu dispozițiile art. 425
1
pct. 7 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată
de persoana solicitată I.M. împotriva sentinței penale nr. 283 din 3 octombrie 2014
a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, și o va obliga
la 520 RON cheltuieli judiciare către stat din care 320 RON onorariul avocatului
din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată,
contestația formulată persoana solicitată I.M. împotriva sentinței penale nr. 283
din 3 octombrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu
minori.
Obligă contestatorul
persoana solicitată la plata sumei de 520 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare
către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi, 8 octombrie 2014.