ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3251/2013

Asupra recursurilor de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 121 din 23 iulie 2013, Tribunalul Călărași, secția penală, în Dosarul nr. 2278/116/2012**, în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea, art. 99 și urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul minor M.O., la 6 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., a condamnat același inculpat la 4 ani închisoare. În baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul minor M.O. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, după împlinirea vârstei de 18 ani și până la terminarea executării pedepsei. A fost menținută starea de arest a inculpatului M.O. și, conform art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsa rezultantă durata prevenției, de la 20 iulie 2012 la zi. În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplic.

art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.S., fără antecedente penale, la 12 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 7 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 C. pen. și art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul A.S. să execute pedeapsa cea mai grea 12 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și, conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata prevenției, de la 12 iulie 2012 la zi. S-a luat act că partea vătămată PFA A.A.V.G. Călărași nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului, de la inculpatul A.S., a unui clește-corp delict depuse la Camera de Corpuri Delicte a IPJ Călărași cu dovada și procesul-verbal de introducere în camera de corpuri delicte din data de 26 iulie 2012. În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpați a câte 55 RON, reprezentând suma încasată prin vânzarea bunurilor sustrase.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpații A.S. și M.O., de probe biologice, în vederea introducerii profilelor lor genetice în S., la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Pentru a pronunța aceasta sentința, prima instanța a reținut ca, prin Sentința penală nr. 147 pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, în Dosarul nr. 2278/116/2012, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2422/116/2012 privind pe inculpatul A.S. la Dosarul nr. 2278/116/2012, privind pe inculpatul M.O.. În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.

și a art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul minor M.O. la 4 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și a art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost, condamnat același inculpat la 4 ani închisoare. În baza art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și a art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 C. pen. inculpatul minor M.O. urmează a executa 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinței și împlinirea vârstei de 18 ani a inculpatului minor și până la terminarea executării pedepsei. În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen. și a art. 75 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul A.S. la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

și a art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 7 ani închisoare. În baza art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și a art. 320 1 alin. (1) - (4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 C. pen., inculpatul A.S. urmează a executa 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinței și până la terminarea executării pedepsei. În baza art. 357 C. proc.

pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților A.S. și M.O. și potrivit art. 88 C. pen. s-a dispus computarea prevenției acestora, de la 12 iulie 2012 la zi, pentru inculpatul A.S. și de la 20 iulie 2012 la zi, pentru inculpatul M.O.. S-a luat act că partea vătămată PFA A.A.V.G. Călărași nu s-a constituit parte civilă în cauză și în baza art. 14 C. proc. pen. au fost obligați inculpații, în solidar (pe inculpatul minor M.O. în solidar cu partea responsabilă civilmente M.S.R.), la plata sumei de 2.400 RON către partea civilă SC T.N.C. SRL Călărași, cu titlu de despăgubiri civile, la plata sumei de 20.000 RON către partea civilă V.G., cu titlu de daune morale și la plata sumei de 4.085,60 RON către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "Dr.

B.A." București, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, plus dobânzile legale, calculate de la rămânerea definitivă a sentinței și până la achitarea debitului. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut ca situație de fapt că, în noaptea de 10 - 11 iulie 2013, inculpații M.O. și A.S., prin violență fizică și psihică (prin amenințare cu cuțitul), după lovirea repetată în zona capului cu pumnii, un clește și un ciocan metalic (leziunile necesitând 50 - 55 zile îngrijiri medicale) au deposedat-o pe partea vătămată (care se afla în cabina unui TIR parcat în loc public) de bani și bunuri personale și aparținând SC T.N.C. SRL Călărași. În jurul orelor, 4,30, după ce au plecat de la locul faptei, inculpații au văzut în apropiere un alt TIR parcat pe Varianta Nord (acestea având număr de înmatriculare x aparținând SC A.G.

SRL) și au luat hotărârea să-i sustragă acumulatorii (lucru pe care l-au făcut, tăind cu cleștele firele cu care era conectată bateria). Instanța a mai reținut că în favoarea inculpaților, raportat la gravitatea faptelor săvârșite, nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, lipsa antecedentelor penale reprezentând un element de normalitate. În ceea ce privește atitudinea sinceră aceasta nu a fost reținută în mod corect având în vedere conduita procesuală oscilantă a inculpaților. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpații M.O. și A.S.. Inculpatul M.O. a solicitat reindividualizarea pedepsei în raport de limitele de pedeapsă prevăzută în cazul infractorului minor, datele care caracterizează persoana acestuia, modalitatea de comitere a faptelor și prejudiciul modic cauzat.

Inculpatul A.S. a solicitat reindividualizării pedepsei având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și că partea vătămată PFA A.A.V.G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Prin Decizia penală nr. 230/A din data de 11 septembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, au fost admise apelurile declarate de inculpații M.O. și A.S. împotriva Sentinței penale nr. 121 pronunțată de Tribunalul Călărași la data de 23 iulie 2013 în Dosarul nr. 2278/116/2012**. A fost desființată în parte sentința apelată și rejudecând, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului minor M.O. în pedepsele componente, fiind repuse individualitatea lor, înlăturând aplicarea art. 33, art. 34 C. pen.

A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului minor M.O. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea, art. 99 și urm. C. pen., la 5 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., recontopește pedeapsa de 5 ani închisoare aplicata inculpatului minor M.O. pentru săvârșirea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea, art. 99 și urm. C. pen., cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplic.

art. 99 și urm. C. pen. și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare. A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, aplicate inculpatului A.S., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, înlăturând aplicarea art. 33, art. 34 C. pen. A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului A.S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen.

rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., recontopește pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. aplicată inculpatului A.S. pentru săvârșirea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., cu pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infr.

prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. și cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., iar acesta va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului M.O. prevenția, de la 20 iulie 2012 la zi și pentru inculpatul A.S. prevenția, de la 12 iulie 2012 la zi. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că, potrivit art. 72 C. pen.

combinat cu art. 181 alin. (2) C. pen., la proporționalizarea pedepsei trebuie să fie avute în vedere, pe lângă gradul de pericol social al infracțiunii și limitele de pedeapsă, și persoana infractorului și împrejurările care pot atenua sau agrava răspunderea penală. De asemenea, în ceea ce îi privește pe inculpatul M.O., Curtea a constatat că nu se impune aplicarea unei pedepse către maximul special prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea, art. 99 și urm. C. pen., având în vedere vârsta de 14 ani a inculpatului, faptul că provine dintr-o familie lipsită de venituri și manifestând dezinteres total față de evoluția minorului precum și față de atitudinea de regret în raport cu infracțiunea comisă.

În ceea ce privește pedepsele aplicate de instanța de fond celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și furt calificat, Curtea a apreciat că acestea au fost corect individualizate de instanța de fond. Totodată, în raport cu gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite de inculpați și cu împrejurările comiterii acestora (noaptea, de mai multe persoane împreună, în loc public, prin violență), Curtea a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei, poate fi atins numai cu executarea pedepselor aplicate celor doi inculpați în regim privativ de liberate, astfel încât și modalitatea de executare aleasă de prima instanță corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei.

Cu privire la latura civilă, Curtea a constatat faptul că în mod legal în temeiul dispozițiilor art. 14 și art. 346 C. proc. pen., au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile, fiind obligați inculpații M.O. (în solidar cu părțile responsabile civilmente M.I. și M.S.R.) și A.S., în solidar, la plata sumei de 2.400 RON către partea civilă SC N.C. SRL Călărași, cu titlu de despăgubiri civile, la plata sumei de 20.000 RON către partea civilă V.G., cu titlu de daune morale și la plata sumei de 4.085,60 RON către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "Dr. B.A." București, cu același titlu. Împotriva Deciziei nr. 230/A din data de 11 septembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, au declarat recursuri inculpații M.O.

și A.S., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 al C. proc. pen., solicitând aplicarea de circumstanțe atenuate, respectiv art. 74 lit. a) și c) C. pen. Examinând recursurile declarate de inculpații M.O. și A.S. prin raportare la dispozițiile art. 385 9 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Prioritar, având în vedere data pronunțării deciziei atacate, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispozițiile legii noi de procedură, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, la data de 11 septembrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăsește în speță.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept. În ce privește cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., invocat de recurenții-inculpați, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013..

Potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greșită aplicare a legii. Încălcarea legii materiale sau procesuale se poate realiza în trei modalități principale, respectiv neaplicarea de către instanța de fond și/sau cea de apel a unei prevederi legale care trebuia aplicată, aplicarea unei prevederi legale care nu trebuia aplicată sau aplicarea greșită a dispoziției legale care trebuia aplicată. Ținând cont de regulile stricte ce reglementează soluționarea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin invocarea art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc.

pen., ce are în vedere situația în care "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii", nu are posibilitatea de a examina această critică invocată în cadrul cazului de casare mai sus menționat, de oarecere solicitarea aplicării circumstanțelor atenuate prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și coborârea pedepsei sub minimul special nu se circumscrie art. 385 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., ce are în vedere situația în care "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii." Înalta Curte constată că, s-a criticat decizia penală pronunțată sub aspectul cuantumului prea mare, solicitând aplicarea pedepsei într-un cuantum mai redus prin aplicarea de circumstanțe atenuante în raport cu circumstanțele reale ale comiterii faptei, situație care nu poate fi examinată sub aspectul cazului de casare invocat.

Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.O. și A.S. împotriva Deciziei penale nr. 230/A din data de 11 septembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Potrivit art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., din durata pedepsei închisorii aplicată va deduce pentru inculpatul M.O. durata prevenției de la 20 iulie 2012 la 24 octombrie 2013 și A.S. de la 12 iulie 2012 la 24 octombrie 2013. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurenții inculpați la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.O. și A.S. împotriva Deciziei penale nr. 230/A din data de 11 septembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Deduce durata prevenției din cuantumul pedepselor aplicate inculpaților M.O. de la 20 iulie 2012 la 24 octombrie 2013 și A.S. de la 12 iulie 2012 la 24 octombrie 2013. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 24 octombrie 2013. Procesat de GGC - CL