ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3175/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 683 din 03 iunie 2004, Tribunalul Timiș, secția civilă, a admis în parte acțiunea precizată și completată, formulată de reclamanta I.M.C. (decedată în cursul procesului, la data de 17 decembrie 2002) și continuată de moștenitorii acesteia V.M.C., R.M..M.C. și E.M.C. împotriva pârâților Consiliul Local al Municipiului Timișoara, Primăria Municipiului Timișoara, SC O. SA Timișoara, SC A.D.P. SA, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș, B.V.L., S.I., S.I.Z., C.A., J.O.M., J.M., C.I.I., N.P., N.Ș., M.M.P., M.I.D., P.M., D.P., D.S., M.O.Ș., M.M., T.E., B.I., P.F., R.O.V., R.M., L.Z., L.L., M.M., M.L., M.D.

și L.D. (acțiunea fiind disjunsă față de pârâții F.R.

și F.M., față de care s-a dispus formarea unui nou dosar, măsură dispusă prin încheierea de ședință de la termenul din 27 mai 2004), iar în consecință: - a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare privind apartamentele din imobilul litigios, încheiate de RA U. Timișoara cu pârâții persoane fizice; - a dispus restabilirea situației anterioare în CF colectivă nr. 970 Timișoara, prin radierea dreptului de proprietate al pârâților cumpărători și reînscrierea dreptului de proprietate al Statului Român; - a dispus radierea dreptului de proprietate al titularilor pârâți înscriși în cărți funciare individuale și înscrierea dreptului de proprietate al Statului Român, precum și sistarea acestor cărți funciare, în sensul readucerii acestora în cartea funciară nr. 970 colectiv și nr. 971 individual Timișoara; - a respins, ca inadmisibile, capetele de cerere prin care s-a solicitat; revendicarea imobilului situat în Timișoara, Piața Ț.V.

(fostă D.) nr. 1; constatarea preluării fără titlu valabil a imobilului; a se constata că suprafața din imobil care este deținută și ocupată în prezent de către pârâți, ce se revendică, corespunde cu suprafața inițială locativă care a aparținut antecesorilor reclamantei; desființarea încheierilor judecătorului delegat de carte funciară efectuate în CF 970 colectiv și 971 individual Timișoara; rectificarea cărții funciare a întregului imobil prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român și reînscrierea dreptului de proprietate ai antecesorilor reclamantei; a se constata deschisă succesiunea după defuncții R.A., R.H., B.I. și că în urma succesiunilor deschise, reclamanta este unica moștenitoare a defuncților, iar în masa succesorală a acestora se află imobilul litigios; să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului litigios, cu titlu de moștenire.

A respins cererile reconvenționale formulate de pârâții C.A., M.M.P., M.I.D., B.I., P.F., R.O.V., R.M., B.V.L. și S.I., de pârâții J.O.M. și J.M. și de intervenienții accesorii. Biroul Notarial S.D.N.N. și Biroul Notarial T.E., ca inadmisibile. A respins cererile de intervenție accesorie formulate de Biroul Notarial S.D.N.N. și Biroul Notarial T.E. (în interesul pârâtului Consiliul Local Timișoara), respectiv de N.L.A.V. și N.C. (în interesul pârâților Statul Român, J.O. și J.M.), ca inadmisibile. A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de M.D.G., ca inadmisibilă. A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de D.S.D. și T.P., ca neîntemeiată. Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții V.M.C., R.M..M.C.

și E.M.C., pârâții Consiliul Local Timișoara, J.O.M., J.M., C.A., M.I.D., M.M.P., B.H.C. (moștenitor al pârâtului decedat B.I.), P.F., R.O.V., R.M., S.I., S.I., B.V.L., DGFP Timiș, Statui Român prin Ministerul Finanțelor Publice, intervenienții accesorii Biroul Notarial T.E., Biroul Notarial S.D.N.N., N.L.A.V., N.C. și intervenientul principal M.D.G.. Pârâta L.Z. a formulat cerere de aderare la apel Prin Decizia nr. 3009 din 28 noiembrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția civilă a respins apelul declarat de reclamanți, precum și apelul declarat de intervenientul în interes propriu M.D.G. și a admis apelurile declarate de pârâți și.

de intervenienții în interesul pârâților, precum și cererea de aderare ia apel formulată de pârâta L.Z., cu consecința schimbării sentinței apelate în sensul că: a fost respinsă în totalitate acțiunea principală; au fost admise cererile de intervenție accesorie, în interesul pârâților; au fost admise cererile reconvenționale, sens în care s-a dispus anularea certificatelor de calitate de moștenitor nr. 81/2001 și nr. 82/2001 eliberate de BNP C.R. Decizia curții de apel a fost atacată cu recurs, în termen legal, de către reclamanți, criticând-o pentru nelegalitate, sens în care au invocat prevederile art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 3334 din 13 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, au fost dispuse următoarele: A fost respinsă ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a Tribunalului Timiș, ca primă instanță, a Curții de Apel Craiova, ca instanță de apel și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță de recurs, invocată de intimatul-pârât L.D. A fost admis recursul declarat de reclamanții V.M.C., R.M..M.C. și E.M.C. împotriva Deciziei civile nr. 3009 din 28 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă. A fost casată, în parte, decizia recurată și trimisă cauza la aceeași curte de apel pentru rejudecarea apelurilor declarate de reclamanți, pârâți și intervenienții accesorii, precum și a cererii de aderare la apel.

A fost menținută dispoziția din decizie referitoare la respingerea apelului intervenientului în interes propriu M.D.G. La data de 24 mai 2014, intervenientul accesoriu N.C. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 3334 din 13 iunie 2013 a Înaltei Curți, de Casație și Justiție, secția I civilă. În motivarea acesteia a arătat că decizia atacată a fost pronunțată fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită în ceea ce-l privește. Arată că hotărârea contestată i-a fost comunicată la data de 08 mai 2014. Contestatorul a arătat că are domiciliul în Timișoara, str. G. (devenită pe parcursul procesului C.B.) nr. 11. Schimbarea denumirii străzii este publicată pe site-ul Primăriei municipiului Timișoara.

Astfel se explică adresa menționată pe cartea de identitate a contestatorului, respectiv str. C.B. nr. 11. În dosarul având ca obiect revendicarea imobilului situat în Timișoara, Piața Ț.V. nr. 1, în primă instanța, contestatorul a formulat împreună cu soția sa, N.L.A.V. o cerere de intervenție accesorie în interesul numiților J.M. și J.O.M., pârâți în acel dosar, alături de ceilalți dobânditori prin vânzare-cumpărare al apartamentului imobilului, precum și în interesul Statului român. în această cerere de intervenție a indicat inițial ca domiciliu procedural ales adresa din Timișoara, Piața D. (devenită ulterior Piața Ț.V.) nr. 1, ap. 5, unde soția sa are sediul cabinetului de avocatură. La data de 16 februarie 2002, împreună cu soția sa și cu pârâții J.M.

și J.O.M., a înregistrat la Tribunalul Timiș, unde cauza se afla în primă instanță, o cerere de probațiune în finalul căreia a făcut cunoscut domiciliul său din Timișoara, str. G. nr. 11 și a solicitat îndeplinirea actelor de procedură la această adresă, precizând că renunță la domiciliul ales din Timișoara, Piața D. (devenită ulterior Piața Ț.V.) nr. 1, ap. 5, Acel înscris a fost depus la dosar în mai multe exemplare comunicate tuturor părților. A constatat însă ulterior că nu este citat la domiciliul său, iar din dosar a rezultat în acel moment că actele de procedură îi sunt trimise în continuare la adresa din Piața D. nr. 1. De aceea, pentru a lămuri această situație, la data de 05 martie 2004, a depus din nou înscrisul înregistrat la 16 decembrie 2002, pe care l-a trimis părților adverse prin scrisori poștale recomandate.

Precizează că, în ceea ce o privește pe reclamanta I.M.C. înscrisul a fost comunicat la domiciliul ales al acesteia din Timișoara, Piața D.(devenită între timp Piața Ț.V.) nr. 1, ap. 13A, cam. 2, respectiv la sediul cabinetului avocatului său de atunci, S.C.L.. Recipisele de predare a scrisorilor recomandate au fost atașate înscrisului depus la dosar și purtând aceeași dată, 05 martie 2004. Astfel, a îndeplinit procedura prevăzută de art. 98 C. proc. civ., pentru situația schimbării domiciliului uneia din părți În timpul judecății.

Cu toate acestea, în recursul soluționat prin decizia atacată, cauza a fost soluționată fără ca, în speță, contestatorul să fie vreodată citat la adresa de la domiciliul său din Timișoara, str. G. nr. 11. Examinând modul de îndeplinire a procedurii de citare din recurs, rezultă că acesta a fost citat pe adresa din Timișoara, str. G. nr. 5, dintr-o eroare care, din punctul său de vedere, nu poate fi explicată, câtă vreme contestatorul nu și-a indicat niciodată domiciliul la această adresă. Se poate observa că pe parcursul judecății în recurs, cel puțin după repunerea cauzei pe rol, contestatorul nu a formulat nici un fel de cereri sau apărări, nefiind citat la adresa de domiciliu! indicată pentru data de 16 iunie 2013 când s-a dezbătut pricina; în practicaua încheierii de amânare a pronunțării s-a consemnat lipsa contestatorului de la dezbateri.

Menționează că nu a dat nimănui mandat de reprezentare, că nu a avut angajat avocat, și, ca atare, cauza a fost soluționată în condițiile în care procedura de citare cu contestatorul nu a fost îndeplinită conform legii. Menționarea în cuprinsul citației a unui alt domiciliu decât cel indicat de parte are semnificația încălcării obligației impuse de art. 88 alin. (1) pct. 4, prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 88 alin. (2) C. proc. civ. Ca atare, nelegala îndeplinire a procedurii de citare determină incidența art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca motiv de anulare a deciziei pronunțate în recurs. Intimații V.M.C., R.M.M.C., E.M.C., L.D., C.I.I., D.P., D.(G.)S., M.M., M.O.Ș., N.P., N.Ș., P.M.

și T.E. au formulat întâmpinări și concluzii scrise prin care au solicitat respingerea contestației, iar intimații Biroul Notarial Public "S.N.", P.F., B.V.L., B.H.C., C.N., C.R., S.I., R.O.V., R.M. și N.L.A.V. au depus întâmpinări și concluzii scrise prin care au cerut admiterea contestației în anulare. De asemenea, intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Instanța a rămas în pronunțare la data de 17 octombrie 2014, iar, în urma deliberărilor, în temeiul art. 151 C. proc. civ., cauza a fost repusă pe rol pentru a se pune în discuție excepția tardivității contestației în anulare, în raport de prevederile art. 319 alin. (2) teza ultimă, prima ipoteză C. proc.

civ., avându-se în vedere data de 22 aprilie 2014 la care au fost înregistrate motivele de recurs formulate de N.C. în Dosarul nr. 6508/54/2005* al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2014, Înalta Curte a supus dezbaterii excepția declarării peste termen a contestației în anulare, pe care analizând-o cu prioritate în raport de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. o găsește întemeiată, având în vedere următoarele considerente; Prin Decizia contestată nr. 3334 din 13 iunie 2033 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a fost casată, în parte, decizia recurată și trimisă cauza la aceeași curte de apel pentru rejudecarea apelurilor declarate de reclamanți, pârâți și intervenienții accesorii, precum și a cererii de aderare la apel.

Această decizie, ca hotărâre de casare intermediară, nu cuprinde dispoziții care pot fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită, astfel că nu este susceptibilă de executare silită. Conform art. 319 alin. (2) C. proc.

civ., "Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. (1) lit. b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de ia data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă". Textul citat face distincție între hotărârile judecătorești după modul în care sunt supuse sau nu executării silite, în raport de această distincție fiind stabilite termene diferite de formulare a contestației în anulare, În ceea ce privește hotărârile judecătorești irevocabile care nu se aduc ia îndeplinire pe cale de executare silită, adică acele hotărâri judecătorești care nu cuprind în dispozitivul lor dispoziții susceptibile a fi puse în executare, cum este cazul în speță, legiuitorul stabilește un termen obiectiv de formulare a contestației în anulare și altul limită, până la care se poate introduce contestația în anulare.

Termenul obiectiv este cel de 15 zile și curge de ia data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, iar termenul limită este cel de un an, contestația în anulare neputând fi introdusă mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă. În prezenta speță, se constată, ca urmare a verificării în sistemul Ecris efectuate în baza art. 86 2 C. proc. civ., că, în baza deciziei contestate, dosarul a fost trimis spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel Craiova, care a pronunțat Decizia civilă nr. 725 din data de 12 martie 2014. Împotriva Deciziei civile nr. 725 din 12 martie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a formulat recurs, printre alții, și contestatorul N.C..

Criticile din acest recurs fac referire și la Decizia nr. 3334 din 13 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, existând referiri exprese la cuprinsul deciziei contestate, arătându-se, de exemplu, la parag. 5 pagina 7 din memoriul de recurs (atașat și aflat la prezentul dosar) că "autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale sub aspectele invocate de reclamanți în recurs în primul ciclu procesual a fost stabilită prin Decizia civilă de casare nr. 3334 din 13 iunie 2013 pronunțată în recurs În Dosarul nr. 2459/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție", sens în care se citează chiar din cuprinsul deciziei contestate, respectiv se indică pagina 35 alin. (4) a Hotărârii nr. 3334/2013.

Împrejurarea că împotriva Deciziei civile nr. 725 din 12 martie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a formulat recurs, printre alții, și contestatorul N.C., iar criticile din acest recurs fac referire și la Decizia nr. 3334 din 13 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, reprezintă dovada deplină a datei la care contestatorul a luat cunoștință de hotărârea a cărei anulare o cere, respectiv data de 22 aprilie 2014, dată la care au fost înregistrate motivele de recurs formulate de N.C. în Dosarul nr. 6508/54/2005* al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin urmare, există dovada că, în speță, contestatorul N.C., contrar susținerilor orale de Sa termenul din 14 noiembrie 2014, a luat cunoștință de decizia contestată cel mai târziu la data de 22 aprilie 2014, aspect care determină incidența termenului de 15 zile pentru formularea contestației în anulare, termen care s-a împlinit la data de 8 mai 2014, fiind calculat pe zile libere în temeiul art. 101 alin. (1) C. proc. civ. Întrucât contestația în anulare de față a fost formulată la data de 24 mai 2014 (data poștei de pe plicul cu care a fost trimisă prezenta contestație în anulare), a fost depășit termenul de formulare a contestației în anulare, ceea ce atrage sancțiunea prevăzută de art. 103 alin. (1) C. proc.

civ. potrivit cu care "Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei". Deoarece nu a fost invocată o astfel de împrejurare, iar termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare de retractare a contestației în anulare a fost depășit, în temeiul art. 103 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul N.C. împotriva Deciziei nr. 3334 din 13 iunie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 noiembrie 2014. Procesat de GGC - GV