ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2516/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2516/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
La data de 09 mai 2014 s-a
înregistrat pe rolul acestei instanțe cererea de revizuire a deciziei civile
nr. 95 din 23 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, prin
care s-au admis recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al
Municipiului Timișoara reprezentat prin Primar în reprezentarea Statului Român,
J.V.N., J.G., R.G. (în calitate de moștenitor ai pârâtului defunct R.L.l.), R.M.E.
(în calitate de moștenitor al pârâtului defunct R.L.l.), M.M., T.G., T.E. și I.P.R.
(în locul pârâților I.C. și I.E.) și intervenienții în interes propriu SC B SRL
prin asociat unic B.M.V., SC L. SRL prin asociat unic D.M. și SC H.A. SRL, prin
asociat unic S.S. și de către intervenienți accesorii în interesul pârâtului
C.L.M. Timișoara în reprezentarea Statului Român SC H.A. SRL, prin asociat unic
S.S., SC F. SRL prin asociat unic L.F.M. și V.M.R. împotriva deciziei civile
nr. 2854/A din 03 noiembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosar nr.
2595/2000. S-au admis cererile de intervenție accesorii, în favoarea pârâților
formulate de SC H.A. SRL, prin asociat unic S.S., SC F. SRL, prin asociat unic
L.F.M. și V.M.R., precum și de către C.I. și A.L.D. (fostă A.L.D. - în calitate
de moștenitoare a defunctei intervenient intimate H.E.), iar decizia atacată a
fost modificată în sensul respingerii apelului declarat de reclamanta G.E.
împotriva sentinței civile nr. 17466 din 14 decembrie 1999 pronunțată de
Judecătoria Timișoara în Dosarul nr. 4714/1999.
La data de 29
septembrie 2014 revizuenta, prin procurator V.R., a depus declarație de
renunțare la judecată în temeiul dispozițiilor art. 246 C. proc. civ., anexând
procura autentificată sub din 23 iulie 2010 de BNP B.I.A.
Asupra
cererii de renunțare la judecată, Înalta Curte constată următoarele:
Dispozițiile
art. 246 C. proc. civ. prevăd că "reclamantul poate să renunțe oricând la
judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. Renunțarea la judecată
se constată prin încheiere dată fără drept de apel. Dacă renunțarea s-a făcut
după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea
pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. Când părțile au intrat în
dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte
părți".
Dispozițiile
art. 326 C. proc. civ. stipulează că revizuirea se judecă potrivit normelor
prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
Întrucât art.
246 C. proc. civ. nu prevede un termen pentru renunțarea la judecată, petentul
poate renunța la judecata cererii sale și în fața instanței de revizuire, ca
manifestare a principiului disponibilității, care guvernează procesul civil și
care permite părții care a declanșat o cale de atac să își retragă cererea,
independent de atitudinea părții potrivnice, achiesând astfel la hotărârea
atacată.
În speță,
revizuenta G.E., prin procurator V.R., a depus la dosarul cauzei, declarație
prin care arată că renunță la judecata cererii de revizuire. Astfel, în raport
de manifestarea de voință a revizuentei și față de conținutul procurii
autentificate din 07 septembrie 2005 de BNP M.L., precum și al declarației
autentificate din 23 iulie 2010 de BNP B.l.A., instanța, după verificarea
înscrisurilor și a semnăturilor mandatarului revizuentei, în temeiul
dispozițiilor art. 246 C. proc. civ. va lua act de renunțarea la judecata
cererii de revizuire, analizarea, excepțiilor de tardivitate și
inadmisibilitate a revizuire, precum și a motivelor cererii de revizuire
devenind inutile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de
renunțarea la judecata cererii de revizuire a deciziei civile nr. 95 din 23
ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, formulată de
revizuenta G.E.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 02 octombrie 2014.