ÎCCJ, Decizia nr. 252/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 252/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
l. Circumstanțele cauzei
Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, revizuentul A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea Deciziei nr. 288 din 26 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.
Hotărârea pronunțată în revizuire
Prin Decizia nr. 6450 din 2 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 288 din 26 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de revizuire a constatat că cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Cererea de recurs
Recurentul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 6450 din 2 decembrie 2020, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2021.
În motivarea căii de atac, recurentul susține că în cauză a fost aplicată în mod greșit Legea nr. 134/2010, în realitate fiind aplicabile dispozițiile C. proc. civ. din 1865.
De asemenea, recurentul susține că nu a beneficiat de apărare calificată atunci când a indicat temeiul juridic al cererii sale de revizuire, concluzionând recurentul în sensul că în mod greșit a aplicat instanța de revizuire dispozițiile noului C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curți
În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate îndeplinirea cerinței motivării căii de atac, deoarece nerespectarea acestei condiții imperative atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței a cărei hotărâre este atacată, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
În speță, se constată că susținerile invocate de recurent în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile procedurale citate, întrucât criticile din memoriul de recurs, nearticulate în raport de soluția și considerentele pentru care a fost pronunțată Decizia nr. 6450 din 2 decembrie 2020, nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, din moment ce nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și că în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din codul menționat și va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 6450 din 2 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.