ÎCCJ, Decizia nr. 115/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1715 din 9 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei nr. 541 din 7 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018.

Împotriva deciziei menționate au formulat cerere de revizuire B. și A., susținând că hotărârea a cărei anulare o solicită a fost pronunțată cu încălcarea legii și fără a se ține cont de situația de fapt și de înscrisurile aflate la dosar. În continuare, revizuenții au prezentat situația de fapt și parcursul derulării litigiului, exprimându-și nemulțumirile în legătură cu modul de soluționare a cauzei.

Prin Decizia nr. 511 din 20 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții B. și A. împotriva Deciziei nr. 1715 din 09 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, reținând, în esență, că motivele formulate de revizuenți nu se încadrează în cele prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., pentru considerentele arătate în continuare.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, iar exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute de art. 509 C. proc. civ.

În raport de aceste prevederi, revizuirea exercitată în alte condiții decât cele expres reglementate nu poate fi primită, această concluzie fiind susținută și de principiul legalității căilor de atac, reglementat prin dispozițiile art. 457 C. proc. civ. și art. 124 din Constituție.

În cauză, revizuenții au susținut că hotărârea a cărei anulare o solicită a fost pronunțată cu încălcarea legii și fără a se ține cont de situația de fapt și de înscrisurile aflate la dosar. Aceștia și-au exprimat nemulțumirile în legătură cu modul de soluționare a cauzei, susținând faptul că decizia atacată este nelegală, solicitând să se constate nulitatea acesteia și rejudecarea cauzei.

Deși, în mod formal, revizuenții au invocat dispoziții legale prevăzute pentru promovarea cererii de revizuire, în fapt, motivele vizează modul în care s-au interpretat anumite dispoziții procedurale și s-au aplicat la starea de fapt ce a rezultat din dosar, situație care este incompatibilă cu structura căii extraordinare de atac a revizuirii .

Acceptarea admisibilității căii de atac de retractare din cauza de față, în afara cadrului legal expres prevăzut de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., respectiv reluarea judecății și stabilirea unei alte situații de fapt sau de drept - astfel cum solicită revizuenții - este inadmisibilă întrucât prin aceasta s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătorești definitive.

Împotriva deciziei menționate la pct. 2, revizuenții B. și A. au declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 și 8 C. proc. civ.

În susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se afirmă că motivarea hotărârii este superficială și cuprinde considerente care nu au legătură cu pricina, fiind încălcate prevederile art. 425 C. proc. civ.. Se critică faptul că instanța nu a judecat cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârile potrivnice fiind Decizia nr. 389 din 19 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2013, și sentința civilă nr. 6750 din 13 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2015.

Recurenții critică dispozitivul deciziei atacate, pentru faptul că nu conține codul numeric personal și domiciliul revizuenților, menționarea intimatului Orașul Cisnădie, numele și prenumele primarului și datele de identificare ale acestora și nici soluția dată tuturor cererilor deduse judecății, fiind încălcate prevederile art. 425 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., se arată că, prin decizia atacată, în mod greșit nu s-a reținut, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., existența hotărârilor potrivnice menționate anterior, cu încălcarea dispozițiilor art. 430 și 431 C. proc. civ.

Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se argumentează că decizia atacată a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a fost formulată cererea de revizuire în raport cu hotărârile potrivnice menționate.

În susținere, recurenții expun, într-o manieră nesistematizată și greu inteligibilă, istoricul litigiului și critici cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate în succesiunea căilor de atac exercitate în ceea ce privește fondul litigiului dedus judecății având ca obiect evacuarea din imobilul situat administrativ în Orașul Cisnădie, județul Sibiu.

II. Considerentele Înaltei Curți

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

De esența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate în cauze diferite, în privința cărora să existe tripla identitate - părți, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorității de lucru judecat, iar, în al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Criticile invocate în susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. sunt nefondate.

Acest motiv de nelegalitate are în vedere situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Susținerile din recurs sub acest aspect nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de norma procedurală menționată, fiind contrazise de conținutul hotărârii recurate, care îndeplinește exigențele motivării.

Astfel, se constată că instanța de revizuire a expus, în considerentele hotărârii atacate, cu respectarea cerinței prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., ca elemente ale silogismului judiciar, argumentele care au condus la adoptarea soluției din dispozitiv, instanța nefiind obligată să răspundă punctual tuturor susținerilor părților care pot fi sistematizate în funcție de legătura lor logică.

În sensul celor expuse, sunt edificatoare considerentele Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a reținut că obligația pe care o impune art. 6 paragraful 1 instanțelor naționale de a-și motiva deciziile nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârile pronunțate în cauzele Perez împotriva Franței și Van der Hurk împotriva Olandei,din 19 aprilie 1994), iar noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (hotărârile din cauzele Helle împotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997 și Albina împotriva României, din 28 aprilie 2005).

În acest context, se reține că simpla nemulțumire a recurenților față de considerentele care au fundamentat soluția din hotărârea atacată nu echivalează cu nemotivarea hotărârii.

Criticile recurenților referitoare la faptul că dispozitivul deciziei atacate nu conține codul numeric personal și domiciliul revizuenților, menționarea intimatului Orașul Cisnădie, numele și prenumele primarului, datele de identificare ale acestora ori soluția dată tuturor cererilor deduse judecății, nu pot forma obiectul verificării pe calea recursului, ci pot fi remediate prin alte mijloace procedurale, precum "îndreptarea hotărârii" sau "completarea hotărârii", reglementate în cuprinsul art. 442 și art. 444 din C. proc. civ.

Nici criticile subsumate motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ. nu pot fi primite, întrucât revizuenții nu au formulat critici care să poată fi circumscrise motivului reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ci au criticat hotărârea a cărei revizuire o solicită sub aspectul interpretării și aplicării dispozițiilor legale incidente în circumstanțele litigiului dedus judecății.

În aceste condiții, întemeiat a reținut instanța de revizuire că motivele invocate de revizuenți nu se încadrează în ipoteza motivului de revizuire indicat formal.

Prin criticile formulate atât în revizuire, cât și în prezentul recurs, recurenții-revizuenți expun aspecte referitoare la fondul cauzei și tind să obțină o reevaluare a litigiului în fond, iar o asemenea analiză excedează cadrului procesual al căii de atac extraordinare a revizuirii, în limitele căruia, în virtutea principiului res judicata, instanța de revizuire nu procedează la o evaluare a legalității ori temeiniciei hotărârii a cărei revizuire se cere.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenții B. și A. împotriva Deciziei nr. 511 din 20 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2021.