ÎCCJ, Decizia nr. 271/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia civilă nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de pârâții A. și B. împotriva Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2014.

În motivarea hotărârii, instanța de revizuire a reținut considerentele arătate în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ.:

"O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede același termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac.".

Textul de lege evocat stabilește că dreptul de a exercita o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea sa, astfel că nimănui nu îi este permis să recurgă de două ori la aceeași cale de atac.

În contextul celor expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că împotriva Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pârâții A. și B. au formulat două cereri de revizuire, cu conținut identic, una fiind depusă la data de 14 ianuarie 2020, la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, [instanță care, prin prisma art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., și-a declinat competența în favoarea instanței supreme], iar cealaltă a fost depusă la data de 17 ianuarie 2020, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anterior înregistrării acestei cereri, ca urmare a declinării dispuse de curtea de apel, cererea de revizuire depusă direct la instanța supremă a fost soluționată prin Decizia nr. 1209 din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în sensul respingerii cererii de revizuire formulate de revizuenții B. și A. împotriva Decizie nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2014.

Prin urmare, în considerarea art. 460 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că aceeași cerere de revizuire a fost soluționată prin decizia menționată, a aceleiași instanțe, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire pendinte.

Împotriva deciziei menționate la punctul 1 de mai sus au declarat recurs revizuenții A. și B., în temeiul art. 513 alin. (6) coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, rejudecarea cererii de revizuire și schimbarea, în tot, a Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Arătând că situația de fapt cu privire la depunerea celor două cereri de revizuire este corectă, recurenții-revizuenți au dezvoltat argumente privind încălcarea autorității de lucru judecat raportat la dispozițiile art. 430 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. și au solicitat casarea Deciziei nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, și schimbarea, în tot, a Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția IV-a civilă. Au solicitat ca, în urma rejudecării cererii de revizuire, să se dispună conexarea acesteia la Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

II. Procedura de filtrare

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 18 iulie 2014, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți, au fost urmate procedura de pregătire a dosarului și procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 7 iunie 2021, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți.

Raportul a fost comunicat, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar. Recurenții au depus punct de vedere asupra raportului, înregistrat la dosar la 28 iunie 2021, împreună cu dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform celor reținute în cuprinsul raportului.

III. Considerentele Înaltei Curți

Examinând admisibilitatea recursului în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., completul de filtru constată că cererea de recurs nu îndeplinește cerința prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Art. 486. - Cererea de recurs

(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: [...]

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; [...]

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Susținerile invocate de recurenți în cuprinsul cererii de recurs nu îndeplinesc exigențele art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din C. proc. civ., deoarece motivele de casare invocate, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu au legătură cu considerentele deciziei civile atacate.

Astfel, instanța de revizuire a respins ca inadmisibilă cererea, reținând că o cerere de revizuire privind aceeași decizie a fost soluționată printr-o altă decizie a instanței supreme.

Criticile promovate de recurenții-revizuenți în cauza de față nu fac nicio referire la aceste considerente ale deciziei atacate, ceea ce echivalează, în sensul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cu lipsa motivelor de nelegalitate. Astfel, recurenții dezvoltă argumente privind încălcarea autorității de lucru judecat, raportat la dispozițiile art. 430 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., solicitând, în final, conexarea unor dosare.

Or, controlul judiciar în calea extraordinară de atac a recursului este limitat la verificarea legalității decizie recurate. Relevant în acest sens este art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., conform căruia "recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Având în vedere că nu au fost formulate critici de nelegalitate care să vizeze considerentele care au stat la baza pronunțării soluției de către instanța de revizuire, rezultă că nu este îndeplinită cerința impusă de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., a cărei nerespectare este sancționată cu nulitatea recursului.

În consecință, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru va anula recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., anulează recursul declarat de A. și B. împotriva Deciziei civile nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 septembrie 2021.

GGC - ED