ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2433/2020

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2020

asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 29 noiembrie 2017 pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București, reclamanta Asociația de Proprietari str. x București a solicitat, în contradictoriu cu A., obligarea pârâtului la plata sumei de 15.121 RON reprezentând cote de contribuție la întreținere și penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 4995 din 15 mai 2018, Judecătoria sectorului 2 București, secția civilă a admis, în parte, cererea de chemare în judecată. L-a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 4.833 RON reprezentând cote întreținere pentru intervalul iunie 2014 - august 2017 și suma de 4.833 RON reprezentând penalități de întârziere. L-a obligat pe pârât să plătească reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 500 RON reprezentând onorariu avocat.

Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 911 A din 29 martie 2019, a respins excepția tardivității apelului. A admis apelul declarat de pârât împotriva sentinței judecătoriei, pe care a anulat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării.

Prin decizia nr. 241 din 26 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârât împotriva deciziei tribunalului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul A., susținând că este nelegală și netemeinică.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la 8 septembrie 2020, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, iar la aceeași dată, completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod și a acordat termen la 18 noiembrie 2020, în camera de consiliu, fără citare părți.

Nu s-au depus puncte de vedere la raport.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

În raport de prevederile legale evocate, se constată că decizia civilă pronunțată de Curtea de Apel București, care face obiectul căii extraordinare de atac, este dată în soluționarea unui recurs, fiind o decizie definitivă.

Față de dispozițiile legale menționate, se constată că împotriva deciziei nr. 241 din 26 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu mai poate fi exercitată aceeași cale de atac, iar declarând din nou recurs, partea nu s-a conformat unei condiții specifice de admisibilitate a acestuia.

Potrivit celor statuate la art. 457 alin. (1) C. proc. civ., referitor la legalitatea căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată stipulând în sensul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Ca atare, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum recursul de față înfrânge această regulă a procedurii civile, el se privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 241 din 26 iunie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2020.