ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3354/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019, pe rolul Tribunalului Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, reclamanta A. a formulat contestație împotriva raportului de evaluare nr. x/2019, pe care îl consideră netemeinic și nelegal .

Pârâta Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației formulată de reclamanta A. împotriva raportului de evaluare nr. x/27.05.2019 întocmit de Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate.

În prealabil, pârâta a invocat de necompetență materială a Tribunalului Olt în judecarea cauzei.

Prin Sentința nr. 480/22.10.2019 pronunțată de Tribunalul Olt, secția a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Olt, invocată de pârâtă, și declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, în favoarea instanței competente, respectiv Curtea de Apel Craiova.

Prin Sentința nr. 440 din 12 decembrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă A. pentru motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei la rejudecare sau admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, s-au arătat în esență următoarele:

În fapt, a formulat contestație împotriva raportului de evaluare nr. x/2019 considerându-l netemeinic și nelegal pentru motivele expuse în cuprinsul contestației.

Din materialul probator administrat în cauza nu rezultă că a participat la campania electorală, simpla sa înscriere pe listele electorale neechivalând cu o participare în sensul în care este definit acest cuvânt în DEX.

De altfel, legiuitorul nu a instituit în astfel de cazuri obligația sa de a solicita suspendarea din funcție, ci a instituit un drept de care a înțeles să nu uzeze, întrucât a fost prezentă permanent la serviciu, neimplicându-se în vreun fel în campania electorală.

Consideră că, instanța de fond, pe de o parte, nu a intrat în cercetarea fondului dosarului, neanalizând apărările sale, rezumându-se la a enumera susținerile părților fără însă a analiza acele susțineri, iar pe de altă parte face o aplicare și o interpretare greșită a normelor de drept material.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Legal citat, intimata pârâtă Agenția Națională de Integritate nu a depus întâmpinare la dosar, dar a formulat concluzii scrise, prin care a invocat nulitatea recursului, întrucât nu se poate considera că, susținerile recurentei din cuprinsul cererii de recurs ar reprezenta o motivare a căii de atac exercitate, iar pe fondul recursului, s-a solicitat respingerea căii de atac, considerându-se că, sentința pronunțată de prima instanță este legală și temeinică. În mod corect, prima instanță a interpretat și aplicat prevederile aplicabile în speță, observând caracterul legal și temeinic al Raportului de Evaluare nr. x/27.05.2019.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că excepția nulității în promovarea recursului, invocată de intimata Agenția Națională de Integritate prin concluziile scrise, este nefondată.

Înalta Curte reține că, cererea de recurs a fost întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., iar argumentele de ordin critic invocate, ce tind a demonstra o interpretare eronată a dispozițiilor legale naționale, se încadrează în aceste dispoziții legale.

Pe fondul recursului promovat, instanța de control judiciar constată că, recurenta reclamantă și-a întemeiat recursul pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. - când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, criticând soluția instanței de fond, de menținere ca temeinic și legal a Raportului de evaluare nr. x/27.05.2019, în ceea ce privește starea de incompatibilitate a acesteia, raportat la dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, coroborat cu art. 95 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Instanța de control judiciar constată că, prin Raportul de evaluare sus menționat, s-a constatat că, recurenta reclamantă, funcționar public în cadrul Primăriei Icoana, județul Olt, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților, întrucât în perioada 5.05.2016 - 6.06.2016, pe durata desfășurării campaniei electorale pentru alegerile locale organizate la data de 5.06.2016 pentru funcția de consilier local, nu a avut raportul de serviciu suspendat din funcția publică.

Cu privire la criticile invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte reține că sunt întemeiate, pentru următoarele motive:

Justa soluționare a prezentei cauze implică, raportat la caracterul complex al Legii nr. 161/2003, ca interpretarea normei instituite prin art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 să scoată în evidență finalitatea avută în vedere de actul normativ.

Interpretarea dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 nu trebuie să se limiteze la cea semantico-gramaticală a conținutului său, ci această interpretare trebuie să aibă în vedere sensul incompatibilităților și intenția urmărită de către legiuitor prin reglementarea lor.

Totodată, instanța de control judiciar are în vedere și considerentele Deciziei nr. 396 din 13 iunie 2017 a Curții Constituționale a României, prin care s-au statuat următoarele:

"29. În final, Curtea reține că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. În acest sens sunt Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, și Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016".

Astfel, ținând cont de cele expuse anterior, se reține că, în fapt, recurenta reclamantă nu a participat la campania electorală și nu s-a manifestat în favoarea sau defavoarea vreunui partid politic, neexistând nicio dovadă în acest sens.

Prin urmare, aspectele invocate de recurenta-pârâtă prin cererea de recurs sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, Înalta Curte reținând că, sentința civilă recurată este afectată de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ..

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge excepția nulității recursului și va admite recursul.

Va casa sentința recurată, și în rejudecare, va admite acțiunea formulată de reclamanta A..

Va anula Raportul de evaluare nr. x/27.05.2019, întocmit de ANI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Admite recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 440 din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată, și în rejudecare, admite acțiunea formulată de reclamanta A..

Anulează Raportul de evaluare nr. x/27.05.2019, întocmit de ANI.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 3 iunie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

GGC - MM