ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, anularea rezoluției acesteia din data de 25 martie 2020, în Dosar nr. x. În esență, în argumentele expuse în susținerea acțiunii reclamantul a arătat că, după ce Tribunalul Suceava a stabilit dreptul de servitute al familiei A., numitul B. a refuzat accesul acestuia și a micșorat servitutea cu 155 cm (fapte dovedite cu înregistrări audio-video și fotografii). Deși a sesizat Poliția locală și Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra-Dornei, aceste instituții nu au luat nicio măsură împotriva numitul B. A mai precizat că numitul B. a executat o pedeapsă cu închisoarea la Penitenciarul Botoșani (în 2002) pentru tentativă de omor asupra unei femei care a fost atacată tot cu toporul, aspecte relatate de către reclamant în petițiile formulate. A solicitat de altfel, ca d-l procuror C. (fost prim-procuror Parchet Vatra Dornei) să fie înștiințat că petiția nu era întocmită față de acesta însă nu a primit niciun răspuns. Prin sesizarea reclamantului A. înregistrată la Direcția de inspecție pentru procurori în data de 18 decembrie 2019, sub nr. 19-5833, acesta a a relatat parțial modul de efectuare a urmăririi penale în Dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei și Lucrarea nr. 59/VIII/I/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, În cuprinsul sesizării, petentul a solicitat "(...) cercetarea și dispunerea unor măsuri pentru a preveni repetarea acestora (...)", fiind nemulțumit, pe de o parte, de măsurile/soluțiile adoptate, iar pe de altă parte de tergiversarea acestora. A solicitat a se verifica activitatea și conduita procurorilor desemnați cu supravegherea cercetărilor penale în Dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei și a Lucrării nr. x/2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I și lit. t) teza I și teza a II-a raportat la art. 99 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, respectiv a procurorilor de caz, D., C. și E., sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I și teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată. 1.

Hotărârea instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 1297 din 9 decembrie 2020, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, motivat de împrejurarea că reclamantul nu a înțeles să contureze cadrul procesual sub aspect subiectiv, prin chemarea în judecată și a procurorilor vizați de rezoluția atacată, neconformându-se astfel rigorilor impuse de prevederile art. 78 C. proc. civ. și art. 16 1 din Legea nr. 554/2004. 1.

Calea de atac exercitată și motivele de recurs înfățișate Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul A., în condițiile art. 493 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, respectiv pentru greșita aplicare a tezei finale a dispozițiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ., în condițiile în care, la solicitarea instanței de fond, a precizat că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizați de plângerea formulată la Inspecția Judiciară, respectiv D., C. și E. Mai mult, precizează recurentul, în fața instanței de fond a propus acesteia să aprecieze și asupra oportunității introducerii în cauză a procurorului F., șeful secției de urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, alături de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei. Ca atare, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și soluționarea procesului pe fond. 1.

Apărările formulate de intimat Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 21 aprilie 2020, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 20 octombrie 2021, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a pieselor existente la dosarul instanței de fond, precum și a cadrului legal incident problemei de drept care face obiectul recursului, Înalta Curte constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce succed: Preliminar, Înalta Curte reține că, pe calea contestației formulate de către reclamantul A., instanța de fond a fost învestită cu efectuarea controlului de legalitate a Rezoluției nr. C20-280 emisă la data de 19.03.2020 de Inspectorul Șef al Inspecției Judiciare, prin care a fost respinsă plângerea formulată de acesta împotriva Rezoluției de clasare nr. 239/A emise la data de 22.01.2020, în Dosar nr. x, referitoare la sesizarea formulată împotriva procurorilor desemnați cu supravegherea cercetărilor penale în mai multe dosare înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I și lit. t) teza I și teza a Doua, raportat la art. 99 1 din Legea nr. 303/2004. Instanța de fond a respins contestația formulată de recurentul-contestator, ca inadmisibilă, motivat de împrejurarea că, urmare a solicitării exprese, formulate în temeiul prevederilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ. și art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a preciza dacă înțelege să introducă în cauză procurorii vizați de sesizarea sa, și implicit de rezoluția contestată, acesta nu a procedat la extinderea și conturarea corectă a cadrului procesual subiectiv. Recurentul a criticat soluția instanței de fond, menționând că în fața acesteia a precizat că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizați de plângerea formulată la Inspecția Judiciară. Verificând actele și lucrările dosarului instanței de fond, Înalta Curte constată că, într-adevăr, pentru termenul de judecată din data de 09.12.2020, recurentul-contestator a fost citat cu mențiunea necesității introducerii în cauză a persoanelor vizate de sesizarea formulată la Inspecția Judiciară. Însă, în pofida celor reținute de către judecătorul fondului, Înalta Curte învederează că la dosarul instanței de fond se regăsește poziția recurentului la solicitarea instanței, din cuprinsul căruia rezultă, în termeni lipsiți de echivoc, că este de acord cu introducerea în cauză a procurorilor vizați de plângerea formulată la Inspecția Judiciară, respectiv D., C. și E., notele scrise făcând referire și la trimiterea unui număr de 5 exemplare din cererea introductivă, în vederea comunicării cu cei trei procurori. Prin urmare, apreciind că pentru soluționarea contestației este necesară introducerea în cauză a celor trei procurori, instanța de fond avea la îndemână toate elementele necesare pentru a desluși intenția manifestă a recurentului-contestator în acest sens, astfel că este eronată aprecierea conform căreia partea menționată nu a procedat la extinderea cadrului procesual și sancționarea contestației cu un fine de neprimire, în termenii art. 78 alin. (2) C. proc. civ. și art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, în contextul în care, conform prevederilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., erau îndeplinite condițiile legii procesuale civile pentru ca judecătorul cauzei să poată dispune introducerea în cauză a celor trei persoane. Față de aceste împrejurări de fapt și de drept, constatând că în cauză este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va proceda la admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului la aceeași instanță în vederea introducerii în cauză a celor trei procurori vizați de plângerea adresată Inspecției Judiciare și a rejudecării procesului în fond.