ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 497/2024

Ședința publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 20 septembrie 2024, prin A. înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 26 septembrie 2024, sub nr. x/2024, petenta S.C. Calcarul S.A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În argumentare, apărarea petentei a arătat, în esență, că:

Prin plângerea penală din data de 17 mai 2023, S.C. Calcarul S.A., în calitate de persoană vătămată, a solicitat tragerea la răspundere penală a procurorului B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 20.09.2021, a întocmit procesul-verbal de îndreptare eroare materială în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului, în sensul că numita C., în calitate de colaborator al expertului tehnic judiciar D., ar fi fost prezentă la efectuarea recercetării la fața locului din data de 15.09.2020; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, ulterior datei de 20.09.2021, a alterat conținutul procesului-verbal de recercetare la fața locului din 15.09.2020, prin introducerea mențiunii privitoare la îndreptarea erorii materiale, cu scopul ca actul fals să producă și alte consecințe juridice decât cele care pe care le-ar fi produs dacă nu era falsificat; uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., constând în aceea că a folosit înscrisuri falsificate din punct de vedere material (procesul-verbal de recercetare din 15.09.2020) și intelectual (procesul-verbal de îndreptare eroare materială) în vederea acoperirii unor vicii de nelegalitate și de fiabilitate a unor probe administrate în cadrul dosarului penal pe care îl instrumenta și pentru a facilita trimiterea în judecată și sesizarea instanței de judecată prin rechizitoriul nr. x/2020 din data de 12.12.2022; abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a intervenit în cercetarea evenimentului din data de 24.07.2020 realizată de I.T.M. Suceava, cu încălcarea competenței prevăzute de lege, a principiului aflării adevărului și a dreptului la un proces echitabil, cauzând o vătămare drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane juridice; compromiterea intereselor justiției, prev. de art. 277 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a dezvăluit, fără drept, mijloace de probă și înscrisuri oficiale din dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în sensul că a trimis la I.T.M. Suceava mai multe înscrisuri pentru a fi puse la dispoziția experților tehnici judiciari desemnați să efectueze expertiza în cadrul dosarului de cercetare a evenimentului din data de 24.07.2020 și pentru a fi avute în vedere la întocmirea procesului-verbal de recercetare; cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a falsificat și ticluit probe nereale, în scopul de a sprijini acuzațiile aduse față de 7 inculpați, respectiv a întocmit procesul-verbal de îndreptare eroare materială din 20.092021, în care a consemnat date necorespunzătoare adevărului și a modificat procesul-verbal de recercetare la fața locului din 15.09.2020; divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 24.07.2020-14.12.2020, a divulgat, fără drept, către I.T.M. Suceava, informații care nu sunt destinate publicității, cu scopul de a influența atât activitatea inspectorilor I.T.M., cât și a experților numiți să efectueze suplimentul la raportul de expertiză extrajudiciară interdisciplinară și suplimentul la aceasta, dispuse în cadrul dosarului de cercetare a evenimentului, fiind astfel afectate interesele persoanei juridice S.C. Calcarul S.A.

Prin ordonanța nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 22 ianuarie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor sesizate, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Împotriva acestei soluții a formulta plângere persoana vătămată S.C. Calcarul S.A.

Prin ordonanța nr. 12/11/2/2024 din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată prin încheierea Curții de Apel Suceava nr. 19 din 15 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, a fost admisă plângerea petentei, s-a dispus infirmarea ordonanței de clasare nr. 176/P/2023 din 4 noiembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, redeschiderea și reluarea urmăririi penale în sensul completării probatoriului.

Ulterior, prin ordonanța nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 29 mai 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor sesizate, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere persoana vătămată S.C. Calcarul S.A., care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava nr. 63/II/2/2024 din 19 iunie 2024.

Împotriva aceleiași soluții de clasare, la data de 9 iulie 2024, S.C. Calcarul S.A. a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, cauza fiind înregistrată, pe rolul instanței, sub nr. x/2024, cu termen de judecată la data de 20 septembrie 2024.

În continuare, apărarea a susținut că se impune strămutarea acestei cauze de la Curtea de Apel Suceava la o altă instanță de același grad întrucât, în primul rând, așa cum a arătat anterior, plângerea penală care a stat la baza soluției de clasare atacate îl vizează pe procurorul B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care, în acest moment, deține funcția de prim-procuror al unității de parchet sus-menționate.

Or, raportat la funcția deținută de numitul B., care are rol de reprezentare a unității de parchet sus-menționate în relațiile cu celelalte entități juridice, precum și de colaborare profesională, există o probabilitate ridicată ca acesta să interacționeze și/sau colaboreze în mod nemijlocit cu unii dintre magistrații care își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Suceava.

În plus, nu poate fi trecută cu vederea rumoarea ce poate fi determinată de un astfel de dosar în rândul corpului magistraților din zonă, dar și în ceea ce privește o parte din personalul instanțelor judecătorești, care pot lua contact, prin prisma atribuțiilor de serviciu, cu conținutul dosarului.

În al doilea rând, un alt element de fapt relevant ce justifică admiterea cererii de strămutare este mediatizarea activității profesionale a magistratului-procuror împotriva căruia s-a formulat plângerea penală.

Aceasta întrucât activitatea procurorului B. este una controversată, discutată recent (și nu numai) atât în presa locală, cât și în presa națională, astfel cum rezultă din înscrisurile atașate cererii de strămutare.

Tocmai de aceea, raportat la notorietatea persoanei fată de care s-a formulat plângerea penală, pentru a nu exista niciun motiv de bănuială, nici măcar la nivel aparent, este necesar ca plângerea împotriva ordonanței de clasare dispuse față de aceasta să fie soluționată de un judecător dintr-o altă regiune, care nu are contact și nu riscă, astfel, să fie influențat de opiniile promovate în presă.

De altfel, strămutarea cauzei ar asigura și garanții suplimentare în ceea ce privește calitatea actului de justiție, eliminând riscul ca judecătorii din cadrul Curții de Apel Suceava să fie tentați să protejeze reputația colegilor magistrați din regiune, mai mult decât drepturile și interesele persoanelor vătămate.

În ceea ce privește circumstanțele cauzei, apărarea petentei a susținut că prezintă importanță aspectul că faptele pentru care s-a solicitat tragerea la răspundere penală sunt legate de nelegala activitate de urmărire penală desfășurată de procurorul B. în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care se află, în prezent, pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, sub nr. x/2022, în procedura camerei preliminare.

Or, în respectiva cauză, petenta S.C. Calcarul S.A. a semnalat toate încălcările săvârșite de procurorul de caz, formulând cereri și excepții cu privire la legalitatea probatoriului administrat și a actelor de urmărire penală.

Este relevant de semnalat că, în respectiva cauză, încă din faza camerei preliminare, toți judecătorii din cadrul judecătoriei competente teritorial, respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, s-au abținut de la judecarea cauzei, astfel că, prin încheierea Tribunalului Suceava nr. 234 din 13 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022.1, a fost desemnată Judecătoria Vatra Dornei să soluționeze cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Or, având în vedere că, anterior, judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc soluționaseră alte cauze în care S.C. Calcarul S.A. fusese parte, este evident că reticența acestora în a soluționa dosarul nr. x/2022 a avut la bază tocmai gravele încălcări semnalate prin cererile și excepțiile formulate în cauză și activitatea controversată a procurorului de caz.

De asemenea, și din modul de cercetare a infracțiunilor sesizate prin plângerea penală se poate contura existența unei parțialități din partea magistraților din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, astfel că încrederea în actul de justiție s-a diminuat, creându-se premisele unei atitudini părtinitoare și din partea magistraților judecători.

Relevante în acest sens sunt următoarele aspecte:

- persoanei vătămate i s-a îngrădit, în mod flagrant, dreptul de a consulta dosarul de urmărire penală nr. 176/134/P/2023, cererea de studiu formulată de apărătorul ales al petentei fiind soluționată după mai mult de 8 luni de la data depunerii acesteia și doar ca urmare a semnalării acestui aspect procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu ocazia depunerii plângerii împotriva ordonanței de clasare din data de 22 ianuarie 2024;

Astfel, la data de 8 august 2023, a fost transmisă de către reprezentantul S.C. Calcarul S.A. o cerere de studiu al dosarului, la care s-a revenit prin adresele nr. x din 24 octombrie 2023 și nr. 4996 din 18 ianuarie 2024. La data de 22 ianuarie 2024 s-a dispus clasarea cauzei, fără ca cererea de studiu al dosarului să fie soluționată, procurorul de caz limitând în mod abuziv si discreționar petentei accesul la materialul probator.

Altfel spus, deși legea impunea (art. 286 C. proc. pen.) ca procurorul să se pronunțe asupra cererii de studiu prin ordonanță, putând fie să o admită, fie să o respingă [în conformitate cu art. 94 alin. (4) C. proc. pen..], drepturile petentei au fost încălcate în mod nejustificat, solicitarea acesteia fiind ignorată. Or, această lipsă de transparență conturează atitudini părtinitoare față de persoana cercetată.

În final, ca urmare a admiterii plângerii împotriva ordonanței de clasare, redeschiderii urmăririi penale și dispoziției date de procurorul general în sensul soluționării cererilor formulate de petentă, persoana vătămată a depus o nouă cerere de studiu (nr. 5013 din 3 aprilie 2024), care a fost admisă prin ordonanța din data de 29 aprilie 2024.

- persoanei vătămate nu i s-a răspuns la cererile de probe formulate în cauză, primul răspuns cu privire la acestea venind după 8 luni de la transmiterea celei dintâi cereri și numai ca urmare a dispoziției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava;

Astfel, prin cererile din 9 august 2023 și 24 octombrie 2023, persoana vătămată a solicitat administrarea probatoriului, însă procurorul de caz a ignorat aceste solicitări. Or, conform dispozițiilor art. 100 alin. (3) C. proc. pen., cererea de probe se admite sau se respinge motivat de către procuror, nu se ignoră.

Prin ordonanța nr. 12/11/2/2024 din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost admisă plângerea împotriva ordonanței de clasare din 22.01.2024, care a fost infirmată, dispunându-se redeschiderea și reluarea urmăririi penale în sensul completării probatoriului.

Urmare acestei soluții, la data de 3 aprilie 2024, persoana vătămată a formulat o nouă cerere de probe, care a fost respinsă, după mai mult de o lună, prin ordonanța din data de 16 mai 2024.

Ulterior, după o perioadă scurtă de timp, prin ordonanța din data de 29 mai 2024, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus din nou clasarea cauzei, fără ca în dosar să se administreze alte probe, astfel cum dispusese procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin ordonanța din 5 martie 2024.

În fine, un alt aspect care a creat convingererea petentei că plângerile și cererile sale sunt complet ignorate și nu sunt analizate efectiv - conturând o atitudine părtinitoare - este faptul că ordonanța procurorului general (din 19 iunie 2024) de respingere a celei de-a doua plângeri formulate împotriva ordonanței de clasare dispuse în cauză este nemotivată în drept și în fapt, în cuprinsul acesteia menționându-se doar că "argumentele avute în vedere de către procurorul de caz la adoptatea soluției au fost reținute în mod corect, cu motive corespunzătoare în fapt și în drept".

Or, prin acest mod de desfășurare a activității de cercetare, precum și prin ignorarea, în mod fățiș, a principiilor aflării adevărului și a dreptului de a propune probe, încrederea petentei în actul de justiție s-a diminuat. Nu numai că organul de urmărire penală nu a manifestat rolul activ impus de art. 306 C. proc. pen., administrând probe atât în favoare, cât și în defavoare, ci a paralizat, în mod neinvincibil, participarea persoanei vătămate la administrarea probelor și accesul acesteia la stadiul cercetărilor.

Toate aceste elementă denotă, sub aspectul laturii subiective, manifestarea intenției neechivoce de ignorare a normelor procedurale, petenta având temerea justificată că există o reticență în rândul magistraților de a trage la răspundere penală un coleg magistrat. Lipsa unui răspuns la cererile formulate de petentă o perioadă atât de lungă de timp (8 luni) nu este una firească și nici pe departe una echitabilă, acțiunile magistraților creând impresia că acțiunile lor au scopul de a proteja persoana magistratului reclamat și de a tergiversa soluționarea cauzei.

- deși din probatoriul administrat în cauză a reieșit în mod evident săvârșirea de către procurorul B. a infracțiunilor de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus clasarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza C. proc. pen.

Or, din probele administrate în cauză a rezultat că procurorul B. a consemnat aspecte necorespunzătoare adevărului în procesul-verbal de îndreptare eroare materială întocmit în dosarul nr. x/P/2020 și a modificat procesul-verbal de recercetare la fața locului din 20 septembrie 2020, prin introducerea pe prima pagină a acestuia a mențiunii privitoare la prezența numitei C. la cercetarea la fața locului.

Cu toate acestea, deși activitățile ilicite ale procurorului B. au fost demonstrate în mod obiectiv, procurorul de caz a ignorat toate probele administrate și a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., reținând că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunilor sesizate sub aspectul laturii obiective. O astfel de soluție relevă că în cauză nu este vorba despre dreptul de apreciere a probelor prevăzut de art. 103 C. proc. pen., ci despre o încălcare a dispozițiilor art. 5 C. proc. pen., art. 8 C. proc. pen. și art. 6 CEDO.

Practic, modul de soluționare a cererilor formulate și, mai cu seamă, maniera de soluționare a cauzei în întregul său creează aparența unei atitudini părtinitoare din partea magistraților din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și formează convingerea perpetuării unei astfel de imparțialități și la nivelul judecătorilor din cadrul Curții de Apel Suceava.

Relevant în acest sens este faptul că prin încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 pronunțată în dosar nr. x/2022, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei a confirmat neregularitățile din dosarul nr. x/2020 instrumentat de procurorul B., întrucât a admis, în parte, cererile și excepțiile invocate de S.C. Calcarul S.A. și, pe cale de consecință: în baza art. 345 alin. (3) teza I C. proc. pen. cu reținerea 328 alin. (1) C. proc. pen., a constat neregularitatea rechizitoriului nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 12.12.2022; în condițiile art. 282 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a constatat nulitatea relativă a procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din 20.09.2021 și a ordonanței procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14.06.2021 și a dispus desființarea lor; în baza art. 102 alin. (2) -(4) C. proc. pen., a dispus excluderea raportului de expertiză tehnică judiciară în domeniul construcții miniere din 30.09.2021 dispusă prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14.06.2021.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară a reținut, printre altele, că:

"Chiar dacă este un proces-verbal de îndreptare a unei erori materiale, se reține că acest înscris reprezintă tot un act de urmărire penală în condițiile în care sunt aplicabile dispozițiile art. 286 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ. penală raportat la dispozițiile art. 278 C. proc. civ. penală. Judecătorul de Cameră preliminară reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ. penală în sensul reținerii unei vătămări a drepturilor inculpaților care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființare (...). Astfel, în speță nu poate să nu fie lipsit de efecte un act procedural care nu corespunde unei situații reale, de fapt, cu efecte asupra expertizelor efectuate în cauză Or, menționarea că o persoană a participat la o anumită activitate tehnico-judiciară, fără ca aceasta să fi participat efectiv, făcând abstracție de situația legalității eventualei prezențe a sale (raportat la motivul de nulitate al expertizei prin prisma nedesemnării doamnei în cauză în calitate de expert, care se va analiza subsecvent), impune reținerea unei vătămări clare a drepturilor părților, aceasta cu atât mai mult cu cât acuzația s-a fundamentat în mod direct și pe expertiza și măsurătorile presupus a fi efectuate de persoana în cauză. Chiar dacă aceste măsurători ar coincide cu alte măsurători efectuate în cauză, sau cu date tehnice specifice furnizate de către inculpați, în mod cert se observă existenta vătămării atâta timp cât actul de acuzare face trimitere directă la o probă presupus a fi obținută legal pe baza datelor colectate de persoana în cauză. Date fiind aceste aspecte, urmează a constata nulitatea relativă a acestui act procedural și va dispune desființarea lui subsecventă."

Prin urmare, deși neregularitățile săvârșite erau evidente și, mai mult decât atât, erau probate, magistrații din cadrul parchetului au dispus și menținut o soluție de clasare, creând impresia de parțialitate, urmărind protejarea colegului magistrat.

Pentru argumentele prezentate, apărarea a solicitat strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată Curții de de Apel Suceava, învederând că o astfel de măsură este necesară pentru a se evita orice suspiciune relativ la imparțialitatea magistraților învestiți cu soluționarea cauzei deduse judecății și pentru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, principiu consacrat de dispozițiile art. 8 C. proc. pen. și art. 6 CEDO.

Cererii de strămutare i-au fost anexate: articolele:"Procurorul care s-a făcut frate cu hoțul s-a pus pe capul unui afacerist ieșean. Magistrat reclamat pentru abuz" - Dezvăluirea, 20 noiembrie 2023; "Silvicultorul liberal care s-a speriat cumplit la poze cu arbori tăiați. Traumatizat, s-a îngrijit ca autorul fotografiilor să ajungă inculpat." - E., 16 decembrie 2022; "Culmea justiției: trimis în judecată pentru că a sesizat tăieri ilegale de arbori" - Investigații, 15 decembrie 2022; fișa Ecris al dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Suceava; încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Vatra Dornei.

La data de 7 octombrie 2024, Curtea de Apel Suceava a transmis dovezile de încunoștiințare a părților prev. de art. 73 alin. (2), precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., în cuprinsul căruia, după ce a făcut un amplu istoric al cauzei de strămutat, care are ca obiect plângerea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A., în temeiul art. 340 C. proc. pen., împotriva ordonanța de clasare nr. 176/P/2023 (176/134/P/2023) din 29 mai 2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava prin care, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., compromiterea intereselor justiției, prev. de art. 277 alin. (2) C. pen. și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. de art. 304 alin. (1) C. pen., reclamate în sarcina procurorului B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (fiind redat conținutul ordonanței atacate și a celei a procurorului ierarhic superior), a comunicat, raportat la motivele cererii, în esență, punctual, următoarele:

- urmare admiterii, prin ordonanța din 5 martie 2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava (confirmată prin încheierea nr. 19 pronunțată Curtea de Apel Suceava, la data de 15 martie 2024, în dosarul nr. x/2029), a plângerii formulate de petentă împotriva ordonanței inițiale de clasare dispuse în cauză, din 22 ianuarie 2024, s-a dispus infirmarea acesteia, redeschiderea și reluării urmăririi penale în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava;

- argumentele pentru care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a infirmat soluția inițială de clasare au vizat faptul că în cauză nu au fost respectate drepturile procesuale ale persoanei vătămate, prin nesoluționarea cererilor acesteia de consultare a actelor dosarului;

- în acest context, prin ordonanța din 29 aprilie 2024 a fost admisă cererea formulată de S.C. Calcarul S.A. de studiere a dosarului, iar prin ordonanța din 9 mai 2024, cererea acesteia de fotocopiere a dosarului, în integralitate;

- prin ordonanța din 16 mai 2024 s-a dispus respingerea cererii de probe formulată de reprezentanții persoanei vătămate S.C. Calcarul S.A.;

- în prezent, domnul procuror B. este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc;

- în ceea ce privește mediatizarea negativă în presa locală și națională a activității profesionale a procurorului fața de care s-a formulat plângerea penală, se constată că toate articolele scrise în defavoarea acestuia au în vedere aceeași situație de fapt, respectiv sesizarea de către o persoană a unei tăieri ilegale de arbori;

- în dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, instanța a fost sesizată prin rechizioriul nr. 518/137/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, care a fost întocmit de domnul procuror B. la 12 decembrie 2022 și a fost verificat, sub aspectul legalității și temeiniciei, de către doamna prim-procuror din cadrul aceluiași parchet;

- în dosarul sus-menționat, în procedura de cameră preliminară a fost pronunțată încheierea nr. 445 din 27 iunie 2024 prin care au fost admise, în parte, cererile și excepțiile invocate de inculpații F., G., H.,I., J., K. și S.C. Calcarul S.A. și, pe cale de consecință: s-a constatat neregularitatea actului de sesizare al instanței - rechizitoriul nr. x/2020 din 12 decembrie 2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în privința încadrării juridice a faptelor de "neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă", prev. de art. 349 alin. (1) C. pen., "nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă", prev. de art. 350 alin. (1) C. pen. și "uciderea din culpă", prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. reținute în sarcina tuturor inculpaților și s-a dispus remedierea neregularităților actului de sesizare în sensul explicitării clare și concise a încadrării juridice, cu evidențierea pentru fiecare inculpat în parte a acuzației aduse și încadrării juridice, precum și a elementelor de tipicitate circumscrise conținutului legal al infracțiunilor și cu indicarea clară a acuzației raportat la starea de fapt și de drept, precum și a actelor de urmărire penală desființate, respectiv a mijloacelor de probă excluse conform considerentelor acestei încheieri; în condițiile art. 282 alin. (1) și (2) C. proc. pen. penală s-a constatat nulitatea relativă a procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din 20 septembrie 2021 întocmit de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și s-a dispus desființarea lui; în condițiile art. 282 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a constatat nulitatea relativă a ordonanței procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14 iunie 2021 (prin care s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare în domeniul construcțiilor miniere, în urma căreia a fost întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară din 30 septembrie 2021) și s-a dispus desființarea ei; în baza art. 102 alin. (2) - (4) C. proc. pen. s-a dispus excluderea raportului de expertiză tehnică judiciară în domeniul construcții miniere din 30 septembrie 2021 dispusă prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc din 14 iunie 2021;

- contestațiile formulate împotriva încheierii anterior menționate se află pe rolul Tribunalului Suceava, secția penală, fiind amânată pronunțarea la data de 8 octombrie 2024;

- în declarațiile de abținere admise formulate de judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în dosarul anterior menționat (2158/206/2022), care au condus la desemnarea Judecătoriei Vatra Dornei ca instanță care să soluționeze cauza, au fost invocate relații de rudenie și de prietenie ale magistraților cu angajați ai S.C. Calcarul S.A., respectiv chiar faptul că unul dintre consilierii juridici ai societății este soțul unuia dintre judecătorii instanței;

- celelalte motive de strămutare privesc, în special, modul în care s-a desfășurat urmărirea penală, iar nu desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 17 octombrie 2024, apărătorul ales al petentei și reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

****

Analizând cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate de petenta S.C. Calcarul S.A. drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că acestea se referă la suspiciunea lipsei de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Suceava învestiți cu soluționarea dosarului nr. x/2024 decurgând, în primul rând, din calitatea persoanei vizate de plângerea penală soluționată prin ordonanța de clasare atacată în cauză, în procedura prev. de art. 340 C. proc. pen., respectiv B. - procuror șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Petenta susține că, urmare funcției deținute, magistratul B. poate interacționa și/sau colabora în mod nemijlocit cu unii dintre magistrații care își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Suceava.

Mai susține că, în considerarea aceleiași funcții deținute de persoana împotriva căreia a formulat plângerea penală, posibilul ecou în rândul magistraților suceveni pe care îl poate genera judecarea unei astfel de cauze, raportat și la mediatizarea activității magistratului-procuror reclamat, respectiv, la notorietatea acestuia, este necesar ca plângerea împotriva ordonanței de clasare dispuse față de acesta să fie soluționată de un judecător dintr-o altă regiune, care nu are contact și nu riscă, astfel, să fie influențat de opiniile promovate în presă.

Evaluând aceste susțineri, Înalta Curte constată că simpla invocare a împrejurării că persoana împotriva căreia a formulat plângerea penală soluționată prin ordonanța de clasare atacată în cauza obiect al cererii de strămutat este procurorul șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, urmată de exprimarea supoziției că această funcție ar putea afecta conduita judecătorilor suceveni, fără indicarea, însă, și a unor circumstanțe concrete care să contureze o astfel de bănuială legitimă de parțialitate a tuturor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Suceava, nu poate constitui temei pentru admiterea prezentei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt acele împrejurări care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a majorității judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de calitatea părților și de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție că anumite împrejurări preexistente sau contemporane pot determina o judecată părtinitoare a cauzei, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

Tocmai de aceea, în lipsa unui minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei, suspiciunea exprimată de petenta S.C. Calcarul S.A. cu privire la posibila lipsă de imparțialitate a Curții de Apel Suceava ce ar putea fi determinată de funcția deținută de persoana vizată de plângerea penală în care a fost dispusă soluția de clasare contestată, are, în realitate, valoarea unei simple alegații.

Înalta Curte reține în acest sens că, deși inerente în contextul modului de organizare actuală a organelor judiciare, relațiile de colegialitate dintre magistrații Curții de Apel Suceava implicați în soluționarea dosarului petentei și procurorul împotriva căruia a formulat plângerea penală, nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței, informații neevidențiate în cauză.

În al doilea rând, constată că nici suspiciunile privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Suceava grefate de petenta S.C. Calcarul S.A. pe împrejurările cauzei nu sunt apte a justifica admiterea cererii de strămutare.

Înalta Curte constată în acest sens, ab initio, că aceste temeri ale petentei se fundamentează nu pe o anumită conduită a judecătorilor Curții de Apel Suceava aptă să contureze o bănuială legitimă de parțialitate, ci pe existența unei pretinse parțialități a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă aceeași instanță, care, în opinia apărării, ar crea premisele unei atitudini părtinitoare și din partea magistraților judecători.

Practic, petenta susține că pretinsa parțialitate a procurorilor suceveni ar decurge, pe de o parte, din faptul că, în prima fază a instrumentării plângerii sale penale, nu s-a dat curs cererilor sale de studiu al dosarului și de administrare de probe, iar, pe de altă parte, din faptul că soluția de clasare atacată, care este nemotivată și netemeinică, a fost dispusă fără a se administra alte probe, deși procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava dispusese astfel prin ordonanța de infirmare a soluției inițiale de clasare dispusă în cauză.

Raportat la aceste susțineri, prioritar, se impune precizarea că modul în care, în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-au efectuat acte de cercetare penală cu privire la plângerea penală formulată împotriva procurorului B. și s-au gestionat cererile formulate de petentă, sunt împrejurări ce aduc în discuție, exclusiv, conduita organelor de urmărire penală, iar nu a judecătorilor instanței pe rolul căreia se află în prezent cauza obiect al cererii de strămutare, în procedura prev. de art. 340 C. proc. pen.

Or, reglementând strămutarea ca mijloc procedural de care se poate uza în cursul judecății, legiuitorul a instituit, limitativ, ca temeiuri ale strămutării, doar suspiciunile cu privire la imparțialitatea judecătorilor, nu a procurorilor și, după caz, pericolul de tulburare a ordinii publice.

Prin urmare, argumentele petentei relativ la conduita pretins arbitrară a organelor de anchetă nu se raportează pertinent la instituția strămutării și nu pot fundamenta o eventuală admitere a cererii.

Subsidiar, se constată că, astfel formulate, susținerile petentei se circumscriu, pe de o parte, unor nemulțumiri fățișe ale acesteia cu privire la modalitatea de instrumentare a cauzei anterior dispunerii soluției inițiale de clasare (prin ordonanța din 22 ianuarie 2024), deși acestea au fost deja valorificate ca atare de către petentă, constituind argumentul pentru care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a infirmat ordonanța anterior menționată, dispunând redeschiderea și reluarea urmăririi penale, soluție confirmată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava.

Pe de altă parte, aceste susțineri se circumscriu unor veritabile critici ale petentei cu privire la cea de a doua soluție de clasare, dispusă la 29 mai 2024, după reluarea cercetărilor, care nu pot fi, însă, evaluate prin prisma criteriilor de imparțialitate și obiectivitate prevăzute de art. 71 C. proc. pen., putând fi valorificate exclusiv în căile de atac prevăzute de lege, demers pe care petenta l-a și întreprins prin exercitarea plângerii care face obiectul cererii de strămutare.

În fine, Înalta Curte constată că nici împrejurarea că, urmare admiterii declarațiilor de abținere formulate de toți judecătorii din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc (pentru argumente ce țin exclusiv de relațiile dintre aceștia și consilierii juridici ai petentei), dosarul în care petenta a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul întocmit de procurorul B., a fost dat în competența de soluționare a Judecătoriei Vatra Dornei - instanță care, prin încheierea din 27 iunie 2024, a admis, în parte, cererile și excepțiile privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală, argumentate de S.C. Calcarul S.A. pe încălcările reclamate de aceasta și prin plângerea penală formulată împotriva procurorul sus-menționat - nu constituie un argument în sensul admiterii prezentei cereri de strămutare vizând o cauză aflată pe rolul unei instanțe superioare.

În consecință, în contextul informațiilor transmise conform art. 73 alin. (3) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentei, Înalta Curte concluzionează că simpla susținere că instanța pe rolul căreia se află cauza obiect al cererii de strămutare nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava.

Având în vedere această soluție, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta S.C. Calcarul S.A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Suceava.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2024.