ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5469/2023

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 11.08.2022, reclamantul A. a formulat contestație împotriva lucrărilor nr. C 22-1081 din 20.07.2022 privind pe numita B., judecător în cadrul Judecătoriei Suceava, fost judecător de scaun în dosarul nr. x/2020 în curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Suceava și nr. C 22-1082 din 22.07.2022 privind pe numitul C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, fost procuror de ședință în dosarul nr. x/2020 în curs de soluționare pe rolul Judecătoriei Suceava. Prin rezoluția din data de 17.06.2022 emisă de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară în lucrarea nr. 22-1659 (renumerotată C22-1082 după înregistrarea plângerii la inspectorul șef), s-a dispus clasarea sesizării formulată de către reclamant împotriva domnului procuror C.. Împotriva acestei rezoluții, reclamantul a formulat plângere la inspectorul șef soluționată prin rezoluția din data de 22.07.2022 emisă în lucrarea nr. C22-1082 prin care a fost respinsă plângerea formulată.

Hotărârea atacată Prin sentința civilă nr. 105 din 25 ianuarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal s-a respins contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 și 8 din C. proc. civ., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, sau rejudecarea după casare cu reținere și admiterea contestației formulate.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, respinsă în ședința publică, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cu prioritate excepția netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul reclamantului nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru. Potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Prin înștiințarea comunicată în 24.04.2023, a fost adusă la cunoștința recurentului-reclamant obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON aferentă recursului. Recurentul reclamant nu a înțeles să acopere lipsa taxei judiciare de timbru până la termenul acordat în cauză la data de 21.11.2023. Potrivit 24 din C. proc. civ.: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ. 2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON." Astfel, deși i s-a adus la cunoștința obligația achitării taxei judiciare de timbru conform prevederilor O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, recurentul - reclamant nu s-a conformat dispoziției instanței. Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat iar, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, va anula recursul ca netimbrat.