ÎCCJ, Decizia nr. 10/2023

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispozițiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 31 alin. (4) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023 (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror-șef Loredana Brezeanu.

La ședința de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj cu privire la următoarea problemă de drept: " În interpretarea dispozițiilor art. 142 și 144 din Codul de procedură civilă și art. 59 din Legea nr. 304/2022, completul competent să soluționeze cereri de strămutare este format în toate situațiile dintr-un singur judecător sau este format și din doi sau trei judecători, după caz, dacă se cere strămutarea soluționării unui dosar aflat în faza de apel sau de recurs?".

Magistratul-asistent învederează că, la dosarul cauzei, s-au depus raportul întocmit de judecătorii-raportori și punct de vedere din partea Ministerului Public.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra recursului în interesul legii.

Reprezentantul procurorului general a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în ceea ce privește problema de drept sesizată, arătând că soluționarea cererii de strămutare se face de curtea de apel competentă, în complet a cărui compunere este corespunzătoare stadiului procesual al cauzei a cărei strămutare se solicită, aceeași abordare regăsindu-se și în Decizia nr. 8/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în soluționarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii

Articolul 514 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele: " Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești". II. Titularul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, solicitându-i-se să interpreteze dispozițiile art. 142 și 144 din Codul de procedură civilă și ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, pentru a stabili, în interesul legii, măsura în care completul competent să soluționeze cererea de strămutare este format în toate situațiile dintr-un singur judecător sau dacă el poate fi compus și din doi sau din trei judecători, după caz, dacă se cere strămutarea soluționării unui dosar aflat în faza de apel sau de recurs. III. Normele de drept intern care formează obiect al sesizării

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă " Art. 142. - (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părții de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, precum și al celor vizând calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare. (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranță publică este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va înștiința, de îndată, despre depunerea cererii instanța de la care se cere strămutarea. (3) La primirea cererii de strămutare, instanța competentă să o soluționeze va putea să solicite dosarul cauzei." "Art. 144. - (1) Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces. (2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă. (3) Instanța de la care s-a cerut strămutarea va fi încunoștințată, de îndată, despre admiterea sau respingerea cererii de strămutare."

Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară " Art. 59. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. (...) (3) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. (...)" IV. Orientările jurisprudențiale divergente

Într-o primă opinie, s-a apreciat că cererea de strămutare se judecă în toate situațiile în complet compus dintr-un singur judecător, compunere specifică primei instanțe, conform art. 59 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.

În acest sens, memoriului de recurs în interesul legii i-au fost atașate: - Încheierea din 7 aprilie 2022, dată în Dosarul nr. 187/42/2022 al Curții de Apel Ploiești, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 13.561/200/2021 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Buzău; - Încheierea din 14 iulie 2021, dată în Dosarul nr. 303/42/2021 al Curții de Apel Ploiești, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 13.802/281/2020 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Prahova; - Încheierea din 5 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 133/64/2022 al Curții de Apel Brașov, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 4.642/197/2021 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Brașov; - Încheierea civilă nr. 50 din 28 octombrie 2021, dată în Dosarul nr. 423/57/2021 al Curții de Apel Alba Iulia, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 199/221/2019 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Hunedoara; - Încheierea nr. 66/CA/2022 - P.I. din 6 aprilie 2022, dată în Dosarul nr. 137/35/CA/2022 al Curții de Apel Oradea, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 12.499/271/2020 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Bihor; - Încheierea din 6 octombrie 2021, dată în Dosarul nr. 627/44/2021 al Curții de Apel Galați, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 1.437/113/2021 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Brăila; - Încheierea din 7 decembrie 2021, dată în Dosarul nr. 734/42/2021 al Curții de Apel Ploiești, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 6.638/281/2020 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Prahova; - Încheierea civilă nr. 1/2022 din 15 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 43/57/2022 al Curții de Apel Alba Iulia, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 3.336/176/2019 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Alba; - Încheierea din 22 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 356/57/2021 al Curții de Apel Alba Iulia, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 123/97/2021 aflat în calea de atac a recursului pe rolul Tribunalului Hunedoara; - Sentința nr. 5/2022 - P.I. din 29 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 131/35/C/2022 al Curții de Apel Oradea, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 3.310/271/2020 aflat în recurs pe rolul Tribunalului Bihor; - Încheierea civilă nr. 35/2022 din 26 iulie 2022, dată în Dosarul nr. 681/33/2022 al Curții de Apel Cluj, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 3.048/328/2022 aflat în apel pe rolul Tribunalului Specializat Cluj.

Într-o a doua opinie s-a susținut că strămutarea trebuie judecată de un complet de 2 judecători, dacă se solicită strămutarea unui dosar de apel, respectiv de 3 judecători, dacă se solicită strămutarea unui dosar de recurs. S-a conturat opinia conform căreia, după pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a Deciziei nr. 8/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 25 iunie 2021, considerentele decizorii ale acesteia impun o compunere similară a completului, de doi sau trei judecători, după caz, și în cazul cererilor de strămutare a unui dosar aflat în apel sau în recurs.

În acest sens, memoriului de recurs în interesul legii i-au fost atașate: - Încheierea civilă nr. 81/2021 din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 452/57/2021 al Curții de Apel Alba Iulia, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 1.039/294/2019 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Sibiu; - Încheierea civilă nr. 29/2022 din 15 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5/57/2022 al Curții de Apel Alba Iulia, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 1.520/97/2021 aflat în apel pe rolul Tribunalului Hunedoara; - Încheierea nr. 26A din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.993/2/2020 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 26.304/299/2016* aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului București; - Încheierea nr. 18A din 27 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.712/2/2020 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 5.103/312/2016 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Ialomița; - Încheierea nr. 12A din 12 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.790/2/2020 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 6.698/740/2016* aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Teleorman; - Încheierea nr. 16A din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.194/2/2020 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 1.742/236/2019 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Giurgiu; - Încheierea nr. 8F din 16 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 725/2/2022 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 1.732/202/2020 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Călărași; - Încheierea din 16 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.129/2/2021 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 12.080/1.748/2017 aflat în calea de atac a recursului pe rolul Tribunalului Ilfov; - Încheierea nr. 12R/2020 din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.315/2/2020 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 2.098/302/2018/a1 aflat în calea de atac a recursului pe rolul Tribunalului București; - Încheierea nr. 3R din 22 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.667/2/2018 al Curții de Apel București, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 10.740/236/2018 aflat în calea de atac a recursului pe rolul Tribunalului Giurgiu; - Sentința nr. 6/2020 din 3 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 20/1.285/2022 al Curții de Apel Cluj, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 2.663/211/2020 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Specializat Cluj; - Decizia nr. 27/2022 din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 348/33/2022 al Curții de Apel Cluj, prin care s-a soluționat cererea de strămutare a Dosarului nr. 5.275/190/2021 aflat în calea de atac a apelului pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud. V. Opinia titularului sesizării

Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a apreciat că recursul în interesul legii este admisibil, având în vedere că există practică judiciară neunitară cu privire la problema de drept care formează obiect al sesizării, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării, însă nu a expus un punct de vedere propriu cu privire la respectiva problemă de drept. VI. Punctul de vedere al Ministerului Public

Ministerul Public a arătat că, prin raportare la sediul materiei astfel cum este configurat în Codul de procedură civilă, strămutarea capătă calificarea legală a unui incident procedural, iar nu a unei cauze de sine stătătoare, asimilată unei acțiuni de fond.

Prin urmare, judecătorul acțiunii este competent să soluționeze și incidentele procedurale care intervin pe parcursul soluționării cauzei; în mod simetric, atunci când incidentul procedural se ivește în calea de atac a apelului sau a recursului, competența soluționării acestuia revine, ca regulă, instanței învestite cu judecarea căii de atac, în compunerea prevăzută de lege.

Împrejurarea că legiuitorul a prevăzut competența de soluționare a cererii de strămutare în sarcina unei instanțe diferite [art. 142 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă] nu este de natură să schimbe natura ei juridică, de incident procedural, nici să conducă la concluzia că instanța care urmează să se pronunțe asupra strămutării ar avea o compunere diferită față de instanța învestită cu soluționarea pricinilor a căror strămutare se cere, chiar dacă textele de lege incidente, art. 142 și 144 din Codul de procedură civilă, nu cuprind dispoziții privind componența completului de judecată învestit cu soluționarea cererii de strămutare.

Prin excepție, față de dispozițiile art. 34 alin. (5) din Legea nr. 304/2022, care stabilesc că, exceptând materia penală, la Înalta Curte de Casație și Justiție, completurile se compun din 3 judecători ai aceleiași secții, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Așadar, s-a apreciat că soluționarea cererii de strămutare se face de curtea de apel competentă, în complet a cărui compunere este corespunzătoare stadiului procesual al cauzei a cărei strămutare se solicită, în același sens fiind și Decizia nr. 8/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prezintă relevanță Decizia nr. 8 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 25 iunie 2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 135 și 136 din Codul de procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit următoarele: " Completul de judecată competent să soluționeze conflictul de competență ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepția conflictelor date de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se soluționează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă." VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit conform art. 516 din Codul de procedură civilă, s-a arătat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 142 și 144 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cererea de strămutare, de competența curții de apel, a unui proces aflat în etapa apelului sau a recursului se soluționează în compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual respectiv. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității

Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, "Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".

Verificând regularitatea învestirii, prin prisma prevederilor legale citate mai sus, se constată că prima condiție de admisibilitate este îndeplinită, Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj fiind legitimat procesual activ să declanșeze mecanismul de unificare al recursului în interesul legii.

Mai departe, potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă, "Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii".

Modalitatea de compunere a completurilor de judecată sesizate, în vederea soluționării cererilor de strămutare, reprezintă, fără îndoială, o problemă de drept, care a primit dezlegări divergente, în urma evaluării, în cadrul unui proces deliberativ, a naturii juridice a sesizării.

În condițiile în care problema compunerii completului de judecată formează obiect al sesizării doar atunci când instanțele sunt sesizate cu soluționarea unei cereri de strămutare a unui proces aflat în etapa apelului ori a recursului, se constată că memoriul de recurs în interesul legii este însoțit de un număr de 11 hotărâri, care dau expresie orientării potrivit căreia cererea de strămutare se judecă în toate situațiile în complet compus dintr-un singur judecător și de 12 hotărâri, care îmbrățișează cea de-a doua orientare jurisprudențială, expusă în precedent; hotărârile respective sunt definitive, potrivit art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Așa fiind, este îndeplinită și condiția impusă de teza finală a art. 515 din Codul de procedură civilă, referitoare la anexarea hotărârilor care atestă practica neunitară.

Este adevărat că s-ar putea aduce în dezbatere un aspect care ar demonstra caracterul inadmisibil al prezentului mecanism de unificare a jurisprudenței, dedus din dezlegările oferite în cadrul Deciziei nr. 8 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 25 iunie 2021, în care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat, în interesul legii, că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 135 și 136 din Codul de procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, completul de judecată competent să soluționeze conflictul de competență ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepția conflictelor date de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se judecă în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Cum însăși pronunțarea Deciziei nr. 8 din 17 mai 2021 a determinat apariția jurisprudenței neunitare în materia strămutării, atât timp cât unele instanțe au apreciat că dezlegările acolo oferite sunt incidente doar în materia conflictelor de competență, iar altele le-au considerat aplicabile, mutatis mutandis, și în cazul strămutării, se consideră că doar o dezlegare pe fond a chestiunii de drept supuse Înaltei Curți de Casație și Justiție are aptitudinea de a pune capăt divergenței jurisprudențiale apărute deja.

Prin urmare, recursul în interesul legii este admisibil. Asupra fondului

Dispozițiile legale supuse interpretării, cele ale art. 142 și 144 din Codul de procedură civilă, nu reglementează compunerea completului învestit cu judecata cererii de strămutare.

În aceste condiții, dezlegarea problemei de drept în discuție trebuie raportată în mod necesar la natura juridică a strămutării și, apoi, la dispozițiile legale referitoare la compunerea completelor de judecată în materie civilă, cuprinse în art. 34 alin. (5) și art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Formând obiect al reglementării în secțiunea 3 a capitolului IV din titlul III ("Competența instanțelor judecătorești") al cărții I ("Dispoziții generale") a Codului de procedură civilă, strămutarea constituie un incident procedural, care, prin efectul hotărârii instanței superioare de încuviințare, determină o prorogare judecătorească de competență teritorială în condițiile prescrise de art. 145 din Codul de procedură civilă.

Această natură juridică este reflectată și de denumirea capitolului IV al cărții I a Codului de procedură civilă, "Incidente procedurale privitoare la competența instanței", capitol în care este inclusă secțiunea 3, care constituie sediul materiei strămutării proceselor și al delegării instanței.

Regula instituită de art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că incidentele procedurale sunt date în competența instanței în fața căreia se invocă, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

În materia strămutării, dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură civilă, derogând de la regula expusă în precedent, stabilesc competența fie a curților de apel, fie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în considerarea criteriilor și particularităților acolo indicate.

Pornind de la natura juridică a strămutării, prezentată mai sus, se constată, sub un prim aspect, că, în materiile civile, dispozițiile art. 34 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevăd că, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, completurile de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții, dacă prin lege nu se prevede altfel.

În aceste condiții, în toate cazurile, indiferent de stadiul procesual în care se află dosarul a cărui strămutare se solicită, completul Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi compus din 3 judecători ai aceleiași secții.

La nivelul curților de apel, normele care stabilesc modalitatea de compunere a completurilor se regăsesc în art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

În conformitate cu prevederile alin. (1) al articolului evocat mai sus, pricinile date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Aceste dispoziții sunt incidente în materia examinată doar atunci când cererea de strămutare vizează un dosar aflat pe rolul primei instanțe.

Cum însă acest incident procedural poate interveni în cursul judecății în calea de atac a apelului ori a recursului, prevederile alin. (1) al art. 59 din Legea nr. 304/2022 nu își mai găsesc aplicabilitatea, iar strămutarea trebuie să fie judecată în compunerea completului aferentă stadiului procesual în care s-a ivit.

În conformitate cu art. 59 alin. (3) din Legea nr. 304/2022, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, așa încât în aceeași compunere trebuie să fie alcătuit și completul curții de apel, învestit să soluționeze cererea de strămutare a unui proces aflat în etapa apelului sau a recursului.

Această concluzie este consolidată de interpretarea dispozițiilor art. 124 din Codul de procedură civilă, din care rezultă regula potrivit căreia judecătorul acțiunii este și judecătorul apărărilor, excepțiilor și al incidentelor procedurale.

Chiar dacă prin lege competența de soluționare a incidentului procedural al strămutării este atribuită unei instanțe superioare celei învestite cu judecata cauzei, după cum rezultă din art. 142 alin. (1) din Codul de procedură civilă, principiul evocat mai sus, operant și în cazul incidentelor ivite în căile de atac, în considerarea definiției date de art. 29 din Codul de procedură civilă acțiunii civile, se opune unui raționament care ar considera cererea de strămutare ca fiind o cauză de sine stătătoare, o acțiune de fond, care, ca atare, ar putea fi soluționată de un complet compus dintr-un singur judecător.

Cum niciuna dintre dispozițiile Codului de procedură civilă nu stabilește că incidentele de procedură se soluționează în completuri cu o compunere diferită, o astfel de derogare nu este prevăzută nici în cazul în care legea prevede că judecata acestora se află în competența altor instanțe.

De aceea, în aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, instanța care se pronunță asupra cererii de strămutare nu trebuie să se compună diferit față de instanța învestită cu judecata dosarului a cărui strămutare se cere.

Se cuvin reiterate dezlegările oferite la paragrafele 66 și 67 ale Deciziei nr. 8 din 17 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care, pentru rațiuni de similaritate, își găsesc utilitatea în consolidarea raționamentului expus în precedent: "împrejurarea că legiuitorul a prevăzut competența de soluționare a unei alte instanțe decât cea în care fața căreia s-a ivit conflictul nu are aptitudinea de a schimba natura juridică a conflictului, anume aceea de incident procedural; de asemenea, această împrejurare nu are nici aptitudinea de a conduce la concluzia că instanța care pronunță regulatorul de competență trebuie să se compună diferit față de instanțele în fața cărora s-a ivit conflictul, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens, prevedere care ar fi fost necesară dacă legiuitorul ar fi dorit să deroge de la regulă, în condițiile în care normele de procedură care vizează alcătuirea instanței sunt norme imperative, a căror nerespectare poate fi invocată și din oficiu. De altfel, apelând la argumente de analogie desprinse din practica neîndoielnic constantă a instanțelor de toate gradele, se cuvine subliniat că, în cazul tuturor incidentelor procedurale și al cererilor incidentale, soluționarea acestora a fost făcută fie de completul în fața căruia s-au invocat, fie de un alt complet în compunerea corespunzătoare stadiului procesual în care s-a aflat pricina. Fără a realiza o enumerare exhaustivă, pot fi evocate în acest sens: cererile de acordare a ajutorului public judiciar sau a facilităților la plata taxelor judiciare de timbru, cererile de reexaminare a încheierilor de aplicare a amenzilor judiciare, de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cererile de reexaminare a încheierilor prin care s-au soluționat cererile de acordare a ajutorului public judiciar sau a facilităților la plata taxelor judiciare de timbru, cererile de recuzare sau de abținere, cererile de suspendare a executării etc. În toate aceste situații, compunerea completului este cea corespunzătoare stadiului procesual în care cererea incidentală s-a formulat sau incidentul procedural s-a invocat ori s-a ivit". Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517, cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,