ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 34/2023

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 363/1/2023, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele delegat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.115/90/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților în baza art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; numai reclamantul a formulat un punct de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 5 iulie 2022, în Dosarul nr. 2.115/90/2020, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce vizează interpretarea sintagmei "indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime" din art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004) Art. 85. - (...) (2) "Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată." (...)

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare Art. 7. - Termeni " În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...) c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX; (...) m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar." Art. 24. - Sporuri și drepturi salariale specifice " Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII." Art. 25. - Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi " (1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz." (...) Art. 38. - Aplicarea legii " (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...) (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;" (...) Anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției Secțiunea 1 Dispoziții comune Art. 4. - " (1) Pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizația de încadrare, corespunzător timpului lucrat. (2) Condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens." Art. 5. - " Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 13 august 2020 cu nr. 2.115/90/2020, reclamantul A.B. a chemat în judecată pe pârâtul Tribunalul Călărași, solicitând instanței să constate că venitul brut cuvenit acestuia este de 26.512 lei în loc de 24.390 lei, începând cu 1 ianuarie 2020, iar, în subsidiar, să anuleze în parte Adeverința nr. x din 4 iunie 2020 și să dispună obligarea pârâtului la emiterea unei adeverințe în care să fie înscrisă suma de 26.512 lei.

În motivare, reclamantul a arătat că a exercitat funcția de judecător în cadrul Tribunalului Călărași până la data de 17 noiembrie 2015, având o vechime în magistratură de 33 de ani, și că, în prezent, beneficiază de pensie de serviciu.

În urma emiterii Ordinului ministrului justiției nr. 576/C din 18 februarie 2020 a operat o recunoaștere a drepturilor salariale ale judecătorilor care își desfășoară activitatea în circumscripția Curții de Apel București, potrivit anexelor 1-28 ale acestui ordin, în sensul majorării indemnizațiilor acestora.

Or, la fiecare majorare a indemnizației judecătorilor aflați în activitate se majorează și pensiile de serviciu, cu luarea în considerare, în procent (iar nu în cuantum fix), a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

În aceste condiții, a subliniat că pensia sa trebuie actualizată, în sensul de a fi compusă din indemnizația majorată de 20.694 lei la care se adaugă sporurile de 28,11%, care însumează 5.818 lei, rezultând un total de 26.512 lei.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că sporurile de care beneficia reclamantul la momentul pensionării nu se modifică prin procedura de actualizare a pensiei de serviciu, ci rămân în cuantumul de la data pensionării.

A mai arătat că singurul element supus recalculării este indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la cea stabilită pentru un judecător în activitate atunci când se emite un ordin de salarizare prin care se majorează baza de încadrare.

Acesta a invocat și Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, apreciind că prin aceasta s-a stabilit, în cazul reclamantului, că la actualizarea pensiei de serviciu se iau în calcul indemnizația de încadrare brută lunară a unui magistrat, fără sporurile pe care le încasează cel în activitate.

Prin Sentința civilă nr. 845 din 31 martie 2021, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a respins atât excepția lipsei calității procesuale pasive, cât și acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a evocat dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, după care a reținut că unele sporuri au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia, ca urmare a adoptării Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea-cadru nr. 330/2009).

Prin includerea în indemnizația de încadrare brută lunară a sporurilor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru asigurarea confidențialității, această lege a stabilit un alt mod de calcul al indemnizației de încadrare brute lunare.

Prin raportare la indemnizația de încadrare a unui judecător în activitate, aflat în aceleași condiții cu cele îndeplinite de reclamant, și față de cuantumul sporurilor avute de acesta la data pensionării, tribunalul a dat eficiență art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 5/2020), apreciind că pretențiile deduse judecății sunt nefondate.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel prin care a susținut că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizația de încadrare brută lunară majorată, la care se adaugă sporurile în procentul avut la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizației majorate.

La solicitarea apelantului, Curtea de Apel Pitești a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, Curtea de Apel Pitești este învestită cu soluționarea în ultimă instanță a cauzei, întrucât litigiul vizează materia asigurărilor sociale, care se judecă în primă instanță de tribunal, iar sentința poate fi atacată numai cu apel.

De lămurirea modului de interpretare a sintagmei din cuprinsul art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 depinde soluționarea pe fond a cauzei.

În acest sens a arătat că se pune problema interpretării dispozițiilor ce reglementează procedura de actualizare a pensiei de serviciu a magistraților, prin raportare la veniturile realizate de personalul în funcție la data actualizării, venituri aflate sub incidența unei reglementări diferite de cea de la momentul edictării art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

Reclamantul afirmă că sporurile existente în plată la data pensionării sale trebuie aplicate procentual asupra indemnizației de încadrare brute actuale, în condițiile în care adeverința emisă în scopul actualizării drepturilor de pensie cuprinde venitul brut total pe care un magistrat având aceleași condiții de funcție, vechime și grad al instanței le realizează în prezent.

În schimb, pârâtul susține că singurul element supus recalculării este indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la cea stabilită pentru un judecător în activitate.

Instanța de trimitere a mai arătat că problema de drept invocată a fost antamată în mod adiacent prin Decizia nr. 65 din 2 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Numai reclamantul a prezentat un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, arătând că după pronunțarea Deciziei nr. 65 din 2 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu au intervenit modificări legislative apte a impune o altă dezlegare.

Mai susține că drepturile sale la pensie nu sunt guvernate de normele din materia salarizării, ci de cele din materia asigurărilor sociale, apreciind că sporurile de 28,11%, intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, trebuie aplicate indemnizației de încadrare majorate. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanța de trimitere a apreciat că prima parte a art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, referitoare la intervenirea unei majorări, nu comportă dificultăți de interpretare, aceasta privind indemnizația brută lunară, care este diferită de indemnizația brută de încadrare. Dificultățile de interpretare survin însă cu privire la înțelesul sintagmei "cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime".

Față de definiția de la art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017, noțiunea de "indemnizația brută lunară" pare a fi echivalentul venitului salarial al personalului din sectorul bugetar, care cuprinde indemnizațiile de încadrare și, după caz, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Așadar, această noțiune însumează totalitatea drepturilor cuvenite, cu titlu de indemnizație și sporuri, magistratului față de care operează actualizarea.

Prin edictarea art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, legiuitorul a dorit să limiteze numărul și calificarea sporurilor avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu la cele existente la data pensionării, în situația în care între timp s-ar fi instituit și alte sporuri, iar nu aplicarea procentelor de la acel moment la indemnizația brută lunară (compusă din indemnizația de încadrare și sporuri) a magistratului în activitate.

Această interpretare permite valorificarea drepturilor de care magistratul beneficia la data retragerii din activitate, fără a-i fi acordate mai multe drepturi decât ar fi avut, în condițiile în care sporurile exprimate în procente la data pensionării au constituit o parte a indemnizației brute lunare, peste indemnizația brută de încadrare. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Curțile de apel Alba Iulia, București, Pitești, Ploiești și Suceava au transmis practică judiciară asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, iar curțile de apel București, Galați și Iași au comunicat punctele de vedere ale judecătorilor asupra aceleiași chestiuni din care au rezultat mai multe opinii.

Într-o primă opinie s-a apreciat că, prin edictarea art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, legiuitorul a dorit să limiteze numărul și calificarea sporurilor avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu la cele existente la data pensionării, în situația în care între timp s-ar fi instituit și alte sporuri, iar nu aplicarea procentelor de la acel moment la indemnizația brută lunară (compusă din indemnizația de încadrare și sporuri) a magistratului aflat în activitate (Curtea de Apel București - Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, tribunalele București, Ialomița și Ilfov).

Într-o a doua opinie s-a apreciat că sintagma din cuprinsul art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 trebuie interpretată, în contextul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie luate în considerare, în procent, sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu (tribunalele Teleorman, Galați și Iași).

S-a exprimat și opinia nuanțată conform căreia sintagma respectivă trebuie interpretată în sensul că la actualizarea pensiei de serviciu se au în vedere indemnizația și sporurile de care beneficiază un magistrat în activitate, fără a prezenta relevanță că, la data pensionării, modul de calcul al indemnizației era diferit (Tribunalul Vaslui).

Au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive: deciziile civile nr. 742 din 11 martie 2020, nr. 1.678 din 18 aprilie 2020 și nr. 610/2022 din 3 februarie 2022 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Decizia civilă nr. 2.426 din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, Decizia civilă nr. 346/2020 din 25 martie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Decizia civilă nr. 4.132/2021 din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și Decizia nr. 1.054 din 4 octombrie 2022 a Curții de Apel Suceava - Secția I civilă.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii relevante cu privire la chestiunea de drept supusă analizei.

Astfel, prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma "indemnizație avută" și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. În paragraful 65 din această decizie s-a reținut că art. 82 din Legea nr. 303/2004 se referă la indemnizația avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate.

Prin Decizia nr. 65 din 2 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actualizarea pensiei de urmaș în temeiul art. 84 alin. (3) din același act normativ se realizează prin raportare exclusiv la indemnizația de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței, indiferent de modalitatea de stabilire a cuantumului acesteia." În paragrafele 85, 87, 92-94 din această decizie s-au reținut următoarele: "Interpretând logico-juridic textul legal enunțat anterior, se disting două modalități de actualizare a pensiilor: o primă modalitate are în vedere actualizarea în raport cu majorarea indemnizației brute lunare a judecătorului; a doua modalitate are în vedere actualizarea în raport cu sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Textul legal prevede în mod expres că actualizarea va avea în vedere, în procent, sporurile intrate în baza de calcul al pensiei de serviciu. Rezultă, în mod neechivoc, că această actualizare vizează doar ipotezele enunțate în alin. (1) și (2) ale art. 84 din Legea nr. 303/2004, doar în aceste situații pensia de urmaș fiind raportată la pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul judecătorul decedat. Doar în aceste condiții, legiuitorul a prevăzut, ca modalitate de stabilire a pensiei de urmaș, calcularea mai întâi a pensiei de serviciu (cu luarea în considerare și a sporurilor de care a beneficiat judecătorul, astfel cum prevede art. 82 din Legea nr. 303/2004), pensia de urmaș fiind raportată la cuantumul astfel stabilit al pensiei de serviciu. (...) În aplicarea acestui principiu și pentru atingerea dezideratului de unificare a sistemului de salarizare, prin reducerea semnificativă a sporurilor cu caracter special acordate diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar, în materia salarizării magistraților o parte din sporurile recunoscute au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia. Potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de urmaș stabilită în baza art. 84 din același act normativ se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței. Textul legal stabilește principiul actualizării pensiei de urmaș în condițiile existenței unei majorări a indemnizației de încadrare brute lunare a unui judecător în activitate, fără a distinge cu privire la modalitatea care a determinat o asemenea majorare."

Prin Decizia nr. 15 din 15 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 15 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Lămurirea modalității de actualizare a bazei de calcul al pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizația brută lunară pentru titlul de doctor, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 de către Înalta Curte de Casație și Justiție." X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Pentru a stabili dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune cu prioritate evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare.

Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, condiții extrase din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și care pot fi enunțate astfel: - existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; - cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Analizând sesizarea în limitele configurate de instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două condiții de admisibilitate legate de titularul sesizării și stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată sunt îndeplinite.

Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, învestită cu soluționarea apelului, urmând a judeca cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.

Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să conducă la consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății.

Deși art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de "chestiune de drept", Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.

De asemenea, mecanismul dezlegării unor chestiuni de drept nu poate fi deturnat de la funcția instituită de lege, cea de interpretare a legii, în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare.

Ca atare, operațiunile de interpretare și aplicare a textului de lege la diferite circumstanțe, proprii fiecărui litigiu în parte, nu pot fi atribuite Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revin instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Cu alte cuvinte, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, instanța supremă nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților de interpretare a unui text normativ.

Pornind de la aceste statuări, se reține că obiectul litigiului în cadrul căruia a fost formulată prezenta sesizare constă în stabilirea venitului brut lunar în funcție de care urmează să se facă actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului, fost judecător.

În cauză, pensia de serviciu a reclamantului a fost stabilită în baza Legii nr. 303/2004, în luna noiembrie 2015, când era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010.

Acesta a solicitat prin acțiunea introductivă ca la actualizarea pensiei sale să fie avută în vedere, începând cu 1 ianuarie 2020, majorarea drepturilor salariale ale judecătorilor aflați în activitate, așa cum a fost stabilită prin Ordinul ministrului justiției nr. 576/C din 18 februarie 2020.

În apărare, pârâtul a invocat Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată într-un proces purtat între aceleași părți, apreciind că prin aceasta s-a stabilit, în cazul reclamantului, că la actualizarea pensiei de serviciu se ia în calcul indemnizația de încadrare brută lunară a unui magistrat, fără sporurile pe care le încasează cel în activitate.

La soluționarea acțiunii, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, faptul că unele sporuri au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia ca urmare a adoptării Legii-cadru nr. 330/2009, care stabilește un alt mod de calcul al indemnizației de încadrare brute lunare, și, pe de altă parte, incidența art. 45 din Legea nr. 5/2020, potrivit căruia "În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2020, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/3 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2019".

Prin apelul formulat, reclamantul susține că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizația de încadrare brută lunară majorată, la care se adaugă sporurile în procentul avut la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizației majorate.

În acest context, instanța de trimitere solicită lămurirea sintagmei "indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime" din cuprinsul art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.

Lămurirea acestei sintagme nu poate fi însă disociată de circumstanțele particulare ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcție de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului.

În consecință, instanța de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci chiar rezolvarea cauzei deduse judecății.

Or, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operațiunile de identificare și aplicare a textelor de lege incidente la circumstanțele ce caracterizează fiecare litigiu neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei.

De altfel, dezlegarea ce poate fi dată prin parcurgerea acestei proceduri trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri a conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identificării voinței legiuitorului, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă.

Instanța de trimitere mai face referire și la faptul că, în ceea ce privește baza de raportare în vederea actualizării dreptului la pensia de serviciu, între aceleași părți au fost pronunțate, de instanțe diferite, mai multe decizii, cu concluzii diferite, inclusiv Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București, invocată de pârât ca fiind obligatorie în privința modalității concrete de calcul al venitului în raport cu care urmează a fi făcută actualizarea pensiei reclamantului.

Aspectul evocat de instanța de sesizare, referitor la examinarea de către instanțele judecătorești a problemei privind actualizarea pensiei de serviciu, inclusiv în procese purtate între părțile din prezentul litigiu, prezintă relevanță din perspectiva noutății chestiunii de drept.

În lipsa unei definiții a "noutății" chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă.

Astfel, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile.

Or, chestiunea referitoare la actualizarea pensiei de serviciu a primit o dezlegare din partea instanțelor inclusiv în procese purtate între părțile din prezenta sesizare, așa cum rezultă din deciziile civile nr. 742 din 11 martie 2020, nr. 1.678 din 18 aprilie 2020, nr. 610/2022 din 3 februarie 2022 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Decizia civilă nr. 4.132/2021 din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești - Secția I civilă.

Din această perspectivă, chestiunea antamată de instanța de trimitere nu mai poate fi considerată nouă în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, prezenta sesizare nu poate primi o dezlegare pe fond.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,