ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1314/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1314/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publica din data de 20 septembrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competența, constata urmatoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecata, înregistrata pe rolul Judecatoriei Fetești la data de 23.03.2022, sub nr. x/2022, BEJ A., la cererea creditoarei B. a solicitat, în contradictoriu cu terții popriți Ministerul Finanțelor și C. S.A. și cu debitorul D., validarea popririi înființate în dosarul de executare nr. 482/2021 deschis la BEJ "A.", pâna la concurența sumei de 15.957 RON, reprezentând debit și cheltuieli de executare.
ĂŽn drept, s-au invocat dispozițiile art. 781 alin. (1), art. 790 C. proc. civ.
Hotarârile care au generat conflictul negativ de competența
2.1. Prin sentința civila nr. 975 din data de 27 octombrie 2022, Judecatoria Fetești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocata din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect validare poprire în favoarea Judecatoriei Medgidia.
Pentru a pronunța aceasta hotarâre instanța a reținut ca, în cauza, sunt incidente dispozițiile art. 790 alin. (1) coroborate cu prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit carora instanța de executare este judecatoria în a carei circumscripție se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului persoana fizica.
Totodata, a reținut ca din verificarile efectuate în baza de date a evidenței populației reiese ca debitorul domiciliaza în municipiul Medgidia, județul Constanța, neexistând vreo mențiune privind reședința acestuia pe raza municipiului Fetești, str. x, jud. Ialomița, astfel cum a menționat executorul judecatoresc în cuprinsul cererii sale introductive.
2.2. ĂŽnvestita cu soluționarea cauzei prin declinare de competența, Judecatoria Medgidia, prin sentința civila nr. 305 din data de 7 martie 2023 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocata din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de validare a popririi în favoarea Judecatoriei Fetești, a constatat ivit conflictul negativ de competența și a înaintat dosarul ĂŽnaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționarii conflictului de competența.
Pentru a hotarî astfel, instanța a reținut ca Judecatoria Fetești a încuviințat executarea silita în cadrul dosarului de executare silita nr. x/2021 precum și incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 20 pronunțata de ĂŽnalta Curte de Casație și Justiție la data de 27.09.2021.
II. Considerentele ĂŽnaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competența
Examinând conflictul negativ de competența cu a carui judecata a fost legal sesizata, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., ĂŽnalta Curte reține urmatoarele:
Obiectul cererii deduse judecații îl constituie solicitarea de validare poprire, formulata de petentul B.E.J. A. la cererea creditoarei B., în contradictoriu cu debitorul D. și terții popriți Ministerul Finanțelor și C. S.A.
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevad ca exista conflict negativ de competența atunci când doua sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinarilor succesive, daca ultima instanța învestita își declina la rândul sau competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
ĂŽnalta Curte reține ca este sesizata cu un conflict negativ de competența teritoriala, în ipoteza prevazuta de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., anume a declinarilor reciproce între Judecatoria Fetești și Judecatoria Medgidia.
Ivirea prezentului conflict negativ de competența a fost determinata de modul diferit în care cele doua instanțe au stabilit competența teritoriala de soluționare a cererii de validare a popririi formulate de petentul B.E.J. A., la solicitarea creditoarei B., identificând diferit instanța de executare la care se refera dispozițiile art. 790 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, Judecatoria Fetești a apreciat ca instanța de executare este instanța în circumscripția careia își are domiciliul debitorul (Mun. Medgidia, str. x, jud. Constanța) în timp ce Judecatoria Medgidia a reținut incidența celor statuate de ĂŽnalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.
Potrivit dispozițiilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ.: "Daca terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, în termen de cel mult o luna de la data când terțul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanța de executare, în vederea validarii popririi."
Instanța de executare este definita de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecatoria în a carei circumscripție se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului nu se afla în țara, este competenta judecatoria în a carei circumscripție se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla în țara, judecatoria în a carei circumscripție se afla sediul biroului executorului judecatoresc învestit de creditor."
Potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare soluționeaza cererile de încuviințare a executarii silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Dispozițiile art. 651 C. proc. civ. reprezinta norma generala în materie de executare silita, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.
Așadar, raportat la prevederile legale anterior menționate, competența de soluționare a cererii având ca obiect "validare de poprire" aparține instanței de executare.
Potrivit dezlegarilor obligatorii date de ĂŽnalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțata în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit ca, înca din momentul încuviințarii executarii silite, este determinata instanța de executare, aceasta fiind unica pe parcursul întregii proceduri de executare silita, fiind singura instanța competenta material și teritorial sa soluționeze toate cererile și incidentele aparute în cursul executarii silite (par. 70).
Pe cale de consecința, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executarii silite, calitatea de instanța de executare a instanței care a încuviințat executarea ramâne aceeași pe întreaga durata a procedurii execuționale (par. 71).
Aplicând, pentru identitate de raționament, aceste dezlegari obligatorii în cauza de fața, se reține ca revine instanței de executare competența de soluționare a cererii privind validarea popririi formulata de petentul B.E.J. A., din moment ce aceasta a dobândit, de la data sesizarii sale cu cererea de încuviințare a executarii silite, competența de a soluționa orice incidente ulterioare circumscrise fazei executarii silite, pe întreaga durata a acesteia.
Drept urmare, odata încuviințata executarea silita, calitatea de instanța de executare nu mai poate fi reapreciata, cu prilejul verificarii competenței în cadrul prezentei cauze.
Prin încheierea nr. 168/3.02.2022 pronunțata de Judecatoria Fetești în dosarul nr. x/2021 a fost admisa cererea de încuviințare a executarii silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistența juridica seria x/15.10.2016, prin toate modalitațile de executare prevazute de lege, simultan sau succesiv, pentru recuperarea sumei de 4.000 euro, la care se vor adauga cheltuielile de executare.
Cum în speța, prin cererea de validare a popririi se solicita obligarea terților popriți, Ministerul Finanțelor și C. S.A. la înființarea popririi asupra veniturilor, competența de soluționare a cauzei având ca obiect validarea popririi revine judecatoriei care a încuviințat cererea de executare silita a titlului executoriu care a stat la baza înființarii popririi a carei validare se solicita și anume Judecatoria Fetești, ca instanța de executare.
ĂŽn dezlegarea acestor aspecte se da eficiența principiului unicitații instanței de executare, care presupune ca una și aceeași instanța soluționeaza cererile de încuviințare a executarii silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevazute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.
Așadar, câta vreme nu exista o situație de excepție data de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finala a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reținând caracterul obligatoriu al dezlegarii date prin decizia pronunțata în procedura de unificare a practicii judiciare anterior evocata, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., ĂŽnalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei Fetești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ĂŽN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei Fetești.
Definitiva.
Pronunțata astazi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția parților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.