ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 470/2023

Ședința publică din data de 09 martie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022, petentul BEJ A., pentru creditorul B. și Asociații în contradictoriu cu debitorul C., și terții popriți Ministerul de Finanțe și D. S.A., a solicitat instanței validarea popririi înființate de către B.E.J. A. până la concurența sumei de 28.293,10 RON, reprezentând debit și cheltuieli de executare

În motivare, în esență, se arată faptul că la data de 30.03.2022 terții popriți au primit adresa de înființare a proprii dispusă de B.E.J. A. până la concurența sumei de 28.293,10 RON, reprezentând debit și cheltuieli de executare.

În drept, a invocat dispozițiile art. 787 și următoarele din C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1303 din 06 septembrie 2022, Judecătoria Urziceni a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect validare poprire în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 790 alin. (1) raportate la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului persoană fizică.

Totodată, a reținut că domiciliul debitorului la data înregistrării cererii de executare silită este în orașul E., sat Vâlcelele, str. x, jud. Constanța, motiv pentru care a apreciat că aparține Judecătoriei Mangalia competența de soluționare a cererii de validare a popririi.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Mangalia, prin sentința civilă nr. 2239 din 25 octombrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de validare a popririi în favoarea Judecătoriei Urziceni, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut aplicabilitatea în speță a principiului unicității instanței de executare, precum și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție exprimate în decizia nr. 20/2021 pronunțată în recurs în interesul legii.

Astfel, reținând că Judecătoria Urziceni este instanța care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie solicitarea de validare poprire, formulată de petentul BEJ A., pentru creditorul B. și Asociații în contradictoriu cu debitorul C., și terții popriți Ministerul de Finanțe și D. S.A..

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Urziceni și Judecătoria Mangalia și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, făcând aplicarea acelorași dispoziții legale, respectiv art. 790 alin. (1) și art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., însă Judecătoria Mangalia a reținut și incidența celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021.

Potrivit dispozițiilor art. 790 alin. (1) C. proc. civ.: "Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi."

Instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Dispozițiile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.

Așadar, raportat la prevederile legale anterior menționate, competența de soluționare a cererii având ca obiect "validare de poprire" aparține instanței de executare și anume judecătoriei în a cărei circumscripție și-a avut domiciliul debitorul la data începerii executării silite.

Prin încheierea din 23 martie 2022, pronunțată de Judecătoria Urziceni în dosarul nr. x/2022 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică seria x/15.10.2016, prin toate formele de executare prevăzute de lege, până la realizarea dreptului creditorului B. și Asociații rezultat din titlul executoriu, respectiv suma de 5000 euro, precum și a cheltuielilor de executare.

Cum în speță, prin cererea de validare a popririi se solicită obligarea terților popriți, Ministerul de Finanțe și D. S.A. la înființarea popririi asupra veniturilor, competența de soluționare a cauzei având ca obiect validarea popririi revine judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită a titlului executoriu care a stat la baza înființării popririi a cărei validare se solicită și anume Judecătoria Urziceni, ca instanță de executare.

În dezlegarea acestor aspecte se dă eficiență principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Aceasta este și dezlegarea dată cu caracter obligatoriu de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și în consecință, s-a stabilit că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

De asemenea, în cuprinsul paragrafelor 70, 71, și 80 s-au reținut următoarele:

,,70. În raport cu cele de mai sus se poate observa că, încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Așadar, câtă vreme nu există o situație de excepție dată de lege în competența altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reținând caracterul obligatoriu al dezlegării date prin decizia pronunțată în procedura de unificare a practicii judiciare anterior evocată, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 09 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.