ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 321/2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 199 din 07.02.2023, Judecătoria Drobeta -Turnu Severin, secția penală, în baza dispozițiilor art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, invocată din oficiu, iar în baza dispozițiilor art. 50 raportat la art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect alte modificări de pedeapsă, conform art. 585 alin. (1) din C. proc. pen., formulată de petentul condamnat A., deținut în Penitenciarul Timișoara la data de 03.10.2022, data formulării cererii, în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reținut că la data formulării cererii, petentul figura încarcerat în Penitenciarul Timișoara, drept pentru care competența de soluționare a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 585 alin. (1) din C. proc. pen. aparține Judecătoriei Timișoara.

Prin Sentința nr. 1056 din 12.04.2023, Judecătoria Timișoara, secția penală, în temeiul art. 47 alin. (3) raportat la art. 585 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire, prin analogie, la Decizia nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Timișoara în soluționarea dosarului cu nr. x/2022, având ca obiect alte modificări de pedepse, formulată de petentul A., în temeiul art. 50 alin. (1) raportat la art. 585 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire, prin analogie, la Decizia nr. 31/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, iar în conformitate cu art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., a constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Timișoara și Judecătoria Drobeta Turnu Severin și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

S-a reținut, în esență, că Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, la termenul de judecată din data de 29.11.2022, trebuia să invoce excepția de necompetență teritorială întrucât avea lămurit obiectul cauzei și avea la dosar toate datele care dovedeau locul de detenție în care se afla petentul.

În acest sens, a făcut referire la raționamentul avut în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr. 31/2019 apreciind că împrejurarea că această decizie s-a referit la materia civilă nu prezintă importanță, întrucât dispozițiile referitoare la momentul până la care poate fi invocată excepția de necompetentă materială a instanței sunt similare.

Față de aceste aspecte, a considerat că Judecătoria Drobeta Turnu Severin nu și-a invocat necompetența teritorială în termenul prevăzut de art. 47 alin. (3) coroborat cu art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., iar prin neinvocarea excepției necompetenței teritoriale în termenul prevăzut de lege, competența teritorială se definitivează la instanța inițial sesizată.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Timișoara, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, la data de 05.10.2022, sub nr. x/2022, contestatorul A., încarcerat în Penitenciarul Timișoara, aflat în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 2400 din 06.09.2022, dispusă prin Sentința penală nr. 2070 din 29.08.2022 a Judecătoriei București - Sector 5, a formulat contestație la executare solicitând contopirea pedepselor pronunțate prin sentințele penale din străinătate, cu cele din România.

Potrivit art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul când cel condamnat se afla în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se afla locul de deținere.

De asemenea, amintim că, prin Decizia nr. 15/2018 din 17/09/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of. nr. 885/22.10.2018, s-a stabilit că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Criteriul de stabilire a competenței este locul de deținere, respectiv cel în care persoana condamnată execută pedeapsa, la data formulării cererii.

Soluția adoptată de completul pentru soluționarea recursului în interesul legii are în vedere maniera determinării instanței competente teritorial în materia executării pedepsei, fiind aplicabilă în situația formulării cererilor specifice fazei executării.

Din verificările efectuate în sistemul ANP rezultă faptul că la data formulării cererii, respectiv 03.10.2022, petentul era încarcerat în Penitenciarul Timișoara.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța competentă a soluționa cererea întemeiată pe dispozițiile art. 585 din C. proc. pen. este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, respectiv Judecătoria Timișoara.

În egală măsură, se constată inaplicabilitatea Deciziei nr. 31/2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii care vizează evaluarea unei norme procesual civile, art. 131 din C. proc. civ., ce nu este incidentă în cauză.

Art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., reglementează o competență exclusivă, astfel că atunci când condamnatul se află încarcerat, competența este determinată în raport cu locul de deținere.

Astfel, chiar dacă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, secția penală a efectuat acte specifice pregătirii judecății în raport cu faza punerii în executare ori a decelat temeiul de drept riguros în raport cu interesul legitim ce se dorea a fi valorificat și doar ulterior a efectuat cercetări cu privire la locul în care petentul se afla încarcerat la data formulării cererii, aceste demersuri nu împietează asupra determinării competenței cu consecința declinării. Norma procesual penală reglementează o competență exclusivă, ce nu poate fi ignorată, ineficientizată ori acoperită de demersuri procesuale ori procedural utile decelării naturii cererii ori depunerii unor înscrisuri specifice fazei punerii în executare. Faza executării generează însă obligația legală ca verificările utile și prealabile judecății cererilor să fie efectuate cu maximă celeritate.

Pentru aceste considerente, văzând că la momentul formulării cererii petentul se afla încarcerat la Penitenciarul Timișoara, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Timișoara, secția penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privindu-l pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Timișoara, secția penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 mai 2023.

GGC - NN