ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 18.04.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 303/2023

HOTĂRÂRE

18.04.2023

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 303/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Asupra contestațiilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 2502 C. proc. pen.., s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție față de apelanții-inculpați A., B., C., D. și E. respectiv față de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Deliberând asupra subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr. x/2014 din data de 18.03.2015 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, înregistrat pe rolul primei instanțe la data de 19.03.2015, a fost trimis în judecată, printre alții, inculpatul D. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen. (două acte materiale).

S-a reținut că inculpatul D., în calitate de reprezentant al S.C. CNCD S.A., în mod interesat și în folosul societății, în înțelegere cu inculpatul A., primar al mun. Pitești, a inițiat procedura de asociere a S.C. F. S.A. cu un operator privat, a participat la licitația organizată de Primăria mun. Pitești în vederea atribuirii Contractului de asociere în participațiune nr. x/22.02.2008 și, tot în înțelegere cu inculpatul A. a prezentat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/24.05.2007 pentru a face dovada că asocierea deține un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, în realitate fiind vorba de o promisiune de vânzare-cumpărare, înscris ce a fost folosit în cadrul procedurii de selecție a ofertelor de inculpatul G., pentru a argumenta și susține dispozițiile primite de la inculpatul A. respectiv că asocierea SC. H. S.R.L. deține cele 80 de mijloace de transport în proprietate;

De asemenea, s-a reținut că în conivență cu inculpatul A., alături de inculpatul E., începând cu data de 22.02.2008 și până în lua septembrie 2014, inculpatul D. a înaintat documente justificative pentru plata subvenției, a semnat 70 de adrese de înaintare către Primăria mun. Pitești pentru a încasa subvenția și a semnat 70 de procese-verbale de validare și verificare a subvenției în baza cărora inculpatul A., în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăților către asocierea S.C. H. S.A.,

Prin aceste modalități a sprijinit activitatea infracțională a inculpatului A. și a obținut un folos necuvenit în sumă de 45.421.984 RON din subvenție, prejudiciind Consiliul local al mun. Pitești cu suma de 28.556.450,65 RON.

Cu privire la măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, s-a constatat că prin Ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra a 40 autobuze marca x, aparținând părții responsabile civilmente S.C. CNCD S.A..

De asemenea, prin aceeași ordonanță s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra unui număr de 474.783 acțiuni în valoare de 747.783 RON, reprezentând 98,9132% din capitalul social al S.C. CNCD S.A. Pitești, deținute de inculpatul D..

Prin Sentința penală nr. 143/12.02.2022 a Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 48 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul D. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. în referire la art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată, durata reținerii, a arestului preventiv și a arestului la domiciliu din data de 07.11.2014 până la data de 20.07.2015 inclusiv.

Latură civilă:

A fost admisă pe fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta S.C. F. S.A., doar pentru opozabilitate.

A fost omologat raportul de expertiză tehnică și răspunsul la obiecțiunile formulate, întocmit de expert contabil J..

S-a constatat că acționarul unic al intervenientei în interes propriu S.C. F. S.A. Pitești este Consiliul local al municipiului Pitești este (conform actului constitutiv al S.C. F. S.A. autentificat sub numărul x/26.04.2000 de BNP K.).

S-a constatat că prejudiciul pretins de către intervenienta în interes propriu se identifică, ca întindere și cauză, cu prejudiciul pretins de partea civilă Consiliul local al municipiului Pitești.

S-a admis în parte cererea de constituire de parte civilă formulată de către partea civilă Consiliul local al municipiului Pitești.

S-a respins cererea de constituire de parte civilă formulată de către intervenienta în interes propriu S.C. F. S.A. Pitești.

În baza art. 19 C. proc. pen.. în referire la art. 1381 și urm. C. civ., au fost obligați în solidar, printre alții, inculpații A., C., E. (în solidar și cu partea responsabila civilmente S.C. I. S.A. Pitești), D. (în solidar și cu partea responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești), la plata către partea civilă Consiliul local al municipiului Pitești a sumei de 23.013.099,65 RON reprezentând suma profiturilor obținute de S.C. CNCD S.A. și S.C. I. S.A., ca urmare a neaplicării dispozițiilor legale, a eludării procedurii de licitație, a nerealizării contractului, a prelungirii contractului de asociere, respectiv valorile decontate în cadrul contractului de comision/discount și a contractului de service.

În baza art. 397 C. proc. pen.., s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. cu nr. 606/P/2014 din 06.11.2014 (inculpatul A. și C., în cazul acestui din urmă inculpat astfel cum a fost restrânse prin Decizia penală nr. 112/C din data de 27.03.2019 a Curții de Apel București, secția I penală), nr. 606/P/2014 din data de 10.11.2014 (inculpatul C.) și nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 (parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești, inculpatul D. și inculpatul E.).

În baza art. 289 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus confiscarea specială de la inculpata B. a apartamentului nr. x (denumit și K21) situat în București, str. x, bloc tronson K, sector 6 compus din 3 camere și dependințe cu o suprafață totală de 102,97 mp și suprafață utilă de 82,67 mp identificat cu nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x, garajul nr. 1 (GA1) denumit și lotul nr. x situat la parterul blocului Tronson A din București, str. x, cu suprafață construită de 23,45 mp și suprafață utilă de 19,43 mp și locul de parcare nr. P135 din București, str. x, primit de către inculpatul A. cu titlu de mită.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, respectiv inculpații D. și E., în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești și S.C. I. S.A. Pitești, la plata sumei de câte 105.000 RON fiecare.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, printre alții, inculpații A., B., C., E., D., partea responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești, intimata-intervenientă (persoană vătămată căreia i s-a respins constituirea de parte civilă) S.C. F. S.A., dar și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I penală la data de 07.07.2020.

Prin încheierea din 30.03.2021 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 634/30.06.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 2502 C. proc. pen.., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii luate prin ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014, privind pe apelanții-inculpați A., C., D. și E. și pe apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., astfel cum au fost modificate în cursul judecății în fond și menținute prin Sentința penală nr. 143/12.02.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, precum și a măsurii asigurătorii luate prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014, privind pe apelanta-inculpată B., măsurile asigurătorii fiind menținute.

Prin încheierea din 23.03.2022 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 235/12.04.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție față de D. și față de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., urmând a fi verificate periodic, dar nu mai târziu de 1 an, respectiv până la 22.03.2023 inclusiv. Totodată, au fost respinse ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanții-inculpați și apelanta - parte responsabilă civilmente.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile art. 2502 C. proc. pen., Curtea de apel a reținut că de la momentul ultimei verificări a subzistenței temeiurilor care au stat la baza luării și menținerii măsurilor asigurătorii în apel (23.03.2022) nu s-a împlinit termenul substanțial de 1 an, astfel că acestea sunt în ființă la acest moment procesual.

În privința temeiurilor la care se referă art. 2502 C. proc. pen.., Curtea de apel a reținut că, potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanță pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, ori care pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune.

Curtea de apel a reținut că în cuprinsul tuturor ordonanțelor din 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014, procurorul a menționat aceste două scopuri.

Curtea a mai observat, de asemenea, că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 20 din Legea nr. 78/2000, conform cărora, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol (Cap. III), luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. S-a menționat că în Capitolul III se regăsește și infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., dar și infracțiunea prev. de art. 289 alin. (1) raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate (art. 249 alin. (4) C. proc. pen..).

În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie (art. 249 alin. (41) C. proc. pen..).

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune se pot lua asupra bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora (art. 249 alin. (5) C. proc. pen..).

Curtea a arătat că în procedura prevăzută de art. 2502 C. proc. pen.., rolul său în cenzurarea unor eventuale imprecizii ale acuzațiilor penale este extrem de limitat, ceea ce determină, în contextul exigențelor principiului separării funcțiilor judiciare, o analiză a cauzei doar în limitele prezentului cadru procesual, fără a putea antama decât tangențial și aspecte ce țin de vinovăția și faptele pentru care sunt judecați inculpații.

Pentru aceste motive, prima instanță a apreciat că în acest stadiu procesual, susținerile inculpaților, privind incertitudinea prejudiciului sau nevinovăția acestora - sunt chestiuni care vizează fondul cauzei și care nu pot fi examinate decât tangențial în prezenta procedură judiciară, iar, din perspectiva căii de atac cu care a fost învestită instanța de control judiciar, existența unei pretinse pagube cauzată prin săvârșirea unor fapte penale presupus comise de inculpați în condițiile reținute, oferă datele necesare analizei temeiurilor măsurii asiguratorii.

Curtea de apel a arătat faptul că luarea unei măsuri asigurătorii nu echivalează cu formularea unei acuzații penale - în sensul în care această noțiune a fost definită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 23 aprilie 2009, pronunțată în Cauza Kamburov II împotriva Bulgariei (paragraful 22), ca "noțiune autonomă a Convenției", independent de conotația pe care o are în sistemele naționale de drept ale statelor contractante - a fost menționat de instanța europeană și în Cauza Arcuri contra Italiei, arătându-se că astfel de proceduri, prin care nu se urmărește stabilirea unui grad de vinovăție raportat la o infracțiune săvârșită, au o natură preventivă, neputând constitui o acuzație în materie penală.

În acord cu jurisprudența C.E.D.O., Curtea de apel a constatat și respectarea, în prezenta cauză, a exigențelor de proporționalitate a măsurilor asigurătorii în raport cu scopul urmărit, în conformitate cu garanțiile procedurale prevăzute de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Din această perspectivă, Curtea Europeană a statuat în repetate rânduri că o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege și să urmărească unul sau mai multe scopuri legitime. În plus, trebuie să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopurile urmărite. Cu alte cuvinte, trebuie să se stabilească dacă a fost păstrat un echilibru între cerințele interesului general și interesele persoanelor în cauză (cauza Silickiene contra Lituaniei). În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că măsurile de confiscare constituie o parte a unei politici de prevenire a infracțiunilor.

Astfel, în contextul factual al cauzei, prima instanță a constatat că la acest moment procesual subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea măsurilor asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acestora în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale ori care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiunile presupus a fi comise.

În ceea ce privește motivul de critică formulat de toate părțile din prezenta cauză privind termenul de 9 ani scurs de la data luării măsurilor asigurătorii, Curtea a arătat că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu impune decât existența unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și obiectivul urmărit (Phillips împotriva Regatului Unit, Balsamo împotriva San Marino), astfel că trecerea unei perioade relativ mari de timp nu este de natură să pună în discuție principiul rezonabilității, în accepțiunea Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se apreciază în concret, în raport cu atitudinea procesuală a părților, complexitatea cauzei și durata procedurilor în fața instanței.

În acest sens, Curtea de apel a considerat că durata măsurilor instituite prin ordonanțele procurorului menționate mai sus este justificată, la acest moment procesual, de complexitatea cauzei și de natura acuzațiilor aduse inculpaților, iar consecințele pe care le produc asupra inculpaților nu depășesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, în raport cu valoarea prejudiciului reținut în sarcina fiecărui inculpat.

Împotriva încheierii din data de 21 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, au formulat contestație inculpatul D. și partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2015/a45, fiind fixat termen de judecată aleatoriu a data de 18 aprilie 2023.

În dezbateri, apărătorul ales al contestatorului inculpat D. și a contestatoarei parte responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A. a susținut că nu sunt îndeplinite exigențele de proporționalitate prevăzute de lege, de jurisprudența națională și de cea a Curții Europene a Dreptului Omului, având în vedere că au trecut peste 9 ani de la momentul instituirii măsurii asigurătorii. De asemenea, apărarea a susținut că prejudiciul nu există, întrucât, pe de o parte, S.C. F. S.A., societate indicată de acuzare ca fiind titularul pretențiilor civile, nu s-a înscris la masa credală, deși partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A. se află în procedura insolvenței.

Examinând încheierea atacată, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea acestora pentru următoarele considerente:

Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin inculpatului sau părții responsabile civilmente, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.

În drept, prin art. 19 din Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a dispozițiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), intrată în vigoare la data de 28 februarie 2021, a fost modificată și completată Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., printre altele, fiind introdus art. 2502 C. proc. pen. în materia măsurilor asigurătorii. Potrivit acestui text de lege, "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 aplicându-se în mod corespunzător."

Potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (1) și (5) C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune (alin. (1)). Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora (alin. (5)).

Prin noile dispoziții procesual penale legiuitorul a impus obligativitatea verificării periodice a subzistenței temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menținerea măsurilor asigurătorii, putându-se dispune, în raport de particularitățile fiecărei cauze, menținerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii dispuse.

Având în vedere legislația în vigoare, în cauză, se constată că față de inculpatul D. s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra unui număr de 474.783 acțiuni în valoare de 747.783 RON, reprezentând 98,9132% din capitalul social al S.C. CNCD S.A. Pitești, prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție .

De asemenea, prin aceeași ordonanță s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra a 40 autobuze marca x, aparținând părții responsabile civilmente S.C. CNCD S.A..

Prin Sentința penală nr. 143/12.02.2022 a Tribunalului București, secția I penală, a fost condamnat pe inculpatul D. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

A fost admisă pe fond cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta S.C. F. S.A., doar pentru opozabilitate.

A fost omologat raportul de expertiză tehnică și răspunsul la obiecțiunile formulate, întocmit de expert contabil J..

S-a constatat că Consiliul local al municipiului Pitești este acționar unic al intervenientei în interes propriu S.C. F. S.A. Pitești (conform actului constitutiv al S.C. F. S.A. autentificat sub numărul x/26.04.2000 de BNP K.).

S-a admis în parte cererea de constituire de parte civilă formulată de către partea civilă Consiliul local al municipiului Pitești.

A respins cererea de constituire de parte civilă formulată de către intervenienta în interes propriu S.C. F. S.A. Pitești.

S-a menținut măsura asigurătorie dispusă prin Ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 față de parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești și față de inculpatul D..

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații A., B., C., E., D., partea responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești, intimata-intervenientă (persoană vătămată căreia i s-a respins constituirea de parte civilă) S.C. F. S.A., dar și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

Prin încheierea din 30.03.2021 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 634/30.06.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 2502 C. proc. pen.. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii luate prin Ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014, privind pe apelanții-inculpați A., C., D. și E. și pe apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., astfel cum au fost modificate în cursul judecății în fond și menținute prin Sentința penală nr. 143/12.02.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, precum și a măsurii asigurătorii luate prin Ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014, privind pe apelanta-inculpată B., măsurile asigurătorii fiind menținute.

Prin încheierea din data de 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 235/12.04.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 2502 C. proc. pen.., procedând la verificarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea și menținerea măsurilor asigurătorii, au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție față de apelanții-inculpați A., B., C., D. și E. respectiv față de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., urmând a fi verificate periodic, dar nu mai târziu de 1 an, respectiv până la 22.03.2023 inclusiv. Totodată, au fost respinse ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanții-inculpați și apelanta - parte responsabilă civilmente. Această hotărâre a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 235/312.04.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

În contestația formulată împotriva încheierii din data de 21 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, criticile apărării au vizat principiul proporționalității și durata rezonabilă a măsurilor asigurătorii care au fost instituite în cauză, apreciindu-se că nu se mai impune menținerea acestora.

Este adevărat că unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 2502 C. proc. pen. îl reprezintă proporționalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii și restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziției juridice și materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

În același sens sunt și considerentele Deciziei nr. 19/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Astfel, s-a reținut că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)."

Critica apărării, în sensul că măsura asigurătorie nu este proporțională cu scopul reparatoriu urmărit, este nefondată.

Înalta Curte apreciază că este îndeplinită condiția proporționalității, dată fiind natura infracțiunilor ce fac obiectul cauzei (inculpatul D. fiind cercetat pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.) și necesitatea de a asigura o eventuală confiscare specială, dacă soluția ce se va pronunța în cauză va fi în sensul prevăzut de normele legale ce impun această măsură.

Așadar, se apreciază că nu se justifică în momentul de față ridicarea măsurilor asigurătorii, fiind o garanție pentru o posibilă plată a prejudiciului, cu atât mai mult cu cât în cazul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie (conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) și o garanție plății cheltuielilor judiciare către stat. Mai mult, criticile inculpatului și ale părții responsabile civilmente vor fi supuse analizei în calea de atac a apelului, iar în cazul în care, în urma examinării tuturor probelor, se va constata prejudiciul, acesta urmează a fi recuperat.

Relativ la cele ce precedă, instanța supremă constată că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii asigurătorii instituite în cauză față de inculpatul D. și partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A., acestea fiind necesare și proporționale cu scopul urmărit și se impune menținerea ei.

În ceea ce privește critica privind durata măsurilor asigurătorii, Înalta Curte apreciază că măsura este proporțională cu situația care a generat-o și, în pofida trecerii unei perioade îndelungate de timp de la momentul instituirii lor (14.11.2014), aceasta este și rezonabilă în raport cu complexitatea și obiectul cauzei, natura faptelor, cuantumul prejudiciului și nu aduce atingere exigențelor C.E.D.O.

În sfârșit, critica avansată de apărare privind inexistența prejudiciului, întrucât S.C. F. S.A., titularul pretențiilor civile, nu s-a înscris la masa credală, deși partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A. se află în procedura insolvenței, excedează cadrului procesual, fiind subsumată noțiunii de soluționare a acțiunii penale pe fond a unei cauze de către instanța de apel. Soluția asupra a menținerii ori încetării măsurilor asigurătorii nu are legătură cu soluționarea acțiunii penale sau civile în cauza penală.

Pe cale de consecință, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul D. și partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A. împotriva încheierii din data de 21 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2015.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul inculpat și contestatoarea parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul D. și partea responsabilă civilmente S.C. C.N.C.D. S.A. împotriva încheierii din data de 21 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2015.

Obligă contestatorul inculpat și contestatoarea parte responsabilă civilmente la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 aprilie 2023.