ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 235/2022

Ședința publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra cauzei de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2015, în baza art. 250

2

C. proc. pen.., procedând la verificarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea și menținerea măsurilor asigurătorii, au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție față de apelanții-inculpați A., B., C., D. și E. respectiv față de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A., urmând a fi verificate periodic, dar nu mai târziu de 1 an, respectiv până la 22.03.2023 inclusiv.

Totodată, au fost respinse ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanții-inculpați și apelanta - parte responsabilă civilmente.

Pentru a dispune astfel, analizând temeinicia măsurilor asigurătorii, potrivit art. 250

2

C. proc. pen., Curtea de Apel București a constatat că subzistă toate temeiurile avute în vedere la luarea acestor măsuri.

În esență, s-a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2014 din data de 18.03.2015 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, înregistrat pe rolul primei instanțe la data de 19.03.2015, au fost trimiși în judecată, printre alții, inculpații:

- A., pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. și ped. de art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 și 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. și abuz în serviciul cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 390 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale) cu aplic art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.,

- C. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită prev. și ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C. pen., spălare de bani prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) și art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. cu aplic art. 38 alin. (1) C. pen.,

- E. - cercetat pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu ref. la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen. (două acte materiale),

- D. - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. și a art. 5 C. pen. (două acte materiale) și

- B. - cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. și ped. de art. 48 C. pen. rap la art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 și 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 5 C. pen. și spălare de bani prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Cu privire la măsurile asigurătorii s-a reținut că în cursul urmăririi penale, s-au dispus următoarele:

Prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului A..

Au fost identificate următoarele bunuri mobile și imobile:

- teren în suprafață de 308 mp situat în mun. Pitești, str. x, jud. Argeș identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 15.10.1998, încheiat între F. și G. (vânzători) și A. și H. (cumpărători);

- teren în suprafață de 934,50 mp situat în mun. Pitești, str. x, jud. Argeș, identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.04.1999 încheiat între I., J. și K. (vânzători) și A. (cumpărător);

- teren în suprafață de 746 mp situat în mun. Pitești, str. x, jud. Argeș, identificat conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 31.07.1998, încheiat între L. și M. (vânzători) și A. și H. (cumpărători);

- teren în suprafață de 100 mp situat în mun. Pitești, str. x, jud. Argeș, identificat conform contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 15.10.1998, încheiat între E. și E. (vânzători) și A. și H. (cumpărători);

- imobil identificat conform autorizației de construire nr. x din 01.11.2001 emisă de Primăria Pitești privind executarea lucrărilor de construcție pentru locuință S+P+1E+M;

- apartamentul nr. x situat în mun. Pitești, str. x, jud. Argeș, identificat conform contract de vânzare-cumpărare nr. x din 15.11.1990 încheiat între IJGCL OCVL Pitești și A. și H.,;

- garaj situat în Pitești, str. x, punct alimentar, boxa nr. 1, jud. Argeș, identificat conform contract de vânzare-cumpărare nr. x din 01.07.1991 încheiat între N. (vânzător) și A. și H. (cumpărător);

- autovehicul marca x cu numărul de identificare x identificat conform duplicat carte de identitate seria x;

Prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei de 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatei B..

S-a aplicat sechestrul asigurătoriu asupra apartamentului nr. x (denumit și K21) situat în București, str. x, bloc tronson K, sector 6 compus din 3 camere și dependințe cu o suprafață totală de 102,97 mp și suprafață utilă de 82,67 mp identificat cu nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x, garajul nr. 1(GA1) denumit și lotul nr. x situat la parterul blocului Tronson A din București, str. x, cu suprafață construită de 23,45 mp și suprafață utilă de 19,43 mp și locul de parcare nr. x din București.

Prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 06.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului C..

Au fost identificate următoarele bunuri mobile și imobile:

- un număr de 53.935 părți sociale în valoare de 539.350 RON reprezentând 70% din capitalul social al S.C. O. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 9 acțiuni în valoare de 900 RON reprezentând 1% din capitalul social al S.C. P. S.A înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 5.160 acțiuni în valoare de 701.760 RON reprezentând 94.47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI nr. x;

- un număr de 20 părți sociale în valoare de 200 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. Q. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 524 acțiuni în valoare de 262.000 RON reprezentând 9,44% din capitalul social al S.C. R. S.A. înregistrată la ONRC cu nr. x, având CUI x;

- un număr de 113.004 părți sociale în valoare de 1.130,040 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. S. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI x;

- un număr de 45 părți sociale în valoare de 4.500 RON reprezentând 45% din capitalul social al S.C. T. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x având CUI nr. x;

- un număr de 380.990 acțiuni în valoare de 3.809.900 RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. U. S.R.L. înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- imobil situat în Pitești, str. x, V., tarla x, județ Argeș compus din teren în suprafață de 2.076 mp (cu nr. cadastral x, înscris în CF x a municipiului Pitești) și construcții (cu nr. cadastral x - CI și x - C2 înscrise în CF x a municipiului Pitești), ipotecat la W. și evaluat de această instituție de credit la circa 7.300.000 RON în prima jumătate a anului 2014;

- cota de 3/4 din terenul în suprafață de 1.217 mp situat în Pitești, str. x, având nr. cadastral x, înregistrat în CF nr. x a municipiului Pitești, achiziționat la valoarea de circa 600.000 euro, astfel încât cota sa poate fi evaluată la circa 450.000 euro;

- cota de 1/4 din terenul în suprafață de 2.018 mp - din acte (suprafață măsurată de 2.070 mp) situat în Sinaia, str. x 1400, nr. 42, județ Prahova, cu nr. cadastral x, înscris în CF x a orașului Sinaia, achiziționat în întregime la valoarea de cca 700.000 euro astfel încât cota sa de se ridică la valoarea de circa 170.000 euro.

- apartamentul nr. x situat în București, str. x, etaj 5 compus din 5 camere și dependințe cu o suprafață totală de 449,24 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului București, asupra suprafeței indivize de 65,62 mp din părțile și dependințele comune ale imobilului și asupra cotei de teren de 82,05 mp, valoarea sa de achiziție fiind de 1.250.000 euro la momentul anului 2010.

- apartamentul nr. x situat în București, str. x A, etaj 6 sector 1, compus din 2 camere, baie, dressing și două terase cu o suprafață totală de 249,02 mp înregistrat în cartea funciară nr. x a municipiului București, sectorul 1 și asupra suprafeței indivize de 28,05 mp din părțile și dependințele comune ale imobilului și asupra cotei de teren de 35,07 mp, valoarea sa de achiziție fiind de 400.000 euro la momentul anului 2010.

Prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 10.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei), pentru sumele de 44.175 euro și 27.801 RON, ridicate cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului C. și care îi aparțin acestuia.

Prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra a 40 autobuze marca x, aparținând părții responsabile civilmente S.C. CNCD S.A..

De asemenea, prin aceeași ordonanță s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra unui număr de 474.783 acțiuni în valoare de 747.783 RON, reprezentând 98,9132% din capitalul social al S.C. CNCD S.A. Pitești, deținute de inculpatul D..

Tot prin aceeași ordonanță s-a instituit măsura asigurătorii a sechestrului până la concurența sumei totale de 23.488.911,83 RON (23.013.099,65 RON, prejudiciu și 475.812,18 RON, echivalentul obiectului mitei) asupra următoarelor bunuri mobile deținute de inculpatul E.:

- un număr de 113.918 acțiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. BUCUREȘTI;

- un număr de 10 părți sociale în valoare de 200 RON reprezentând 0.011% din capitalul social al S.C. Y. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- număr de 73 părți sociale în valoare de 730 RON reprezentând 73% din capitalul social al S.C. Z. S.R.L. Pitești, înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 68 părți sociale în valoare de 680 RON reprezentând 68% din capitalul social al S.C. AA.. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 50.000 părți sociale în valoare de 500.000 RON reprezentând 100% din capitalul social al S.C. BB. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 18 părți sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. CC. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 18 părți sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. DD. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x;

- un număr de 18 părți sociale în valoare de 180 RON reprezentând 90% din capitalul social al S.C. EE. S.R.L. Pitești înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI x.

S-a mai reținut că în cursul judecății în primă instanță, prin încheierea de ședința pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală la data de 21.02.2019 în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 112/C din data de 27.03.2019 a Curții de Apel București, secția I Penală, s-a ridicat sechestrul asigurător asupra celor 50 de părți sociale în valoare de 1.000 de RON reprezentând 50% din capitalul social al S.C. FF. S.R.L., cu obligația consemnării la dispoziția organelor de urmărire penală a sumei de 1.000 de RON. Inculpatul C. a consemnat la dispoziția Curții de Apel București suma de 1.000 de RON conform recipisei de consemnare nr. x din data de 28.03.2019 .

Totodată, s-a reținut că prin sentința instanței de fond, nr. 143/12.02.2022 a Tribunalului București, secția I Penală, în baza art. 397 C. proc. pen.., prima instanță a menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. cu nr. x din 06.11.2014 (inculpatul A. și C., în cazul acestui din urmă inculpat astfel cum a fost restrânse prin decizia penală nr. 112/C din data de 27.03.2019 a Curții de Apel București, secția I Penală), nr. 606/P/2014 din data de 10.11.2014 (inculpatul C.) și nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 (parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești, inculpatul D. și inculpatul E.).

În baza art. 289 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus confiscarea specială de la inculpata B. a apartamentului nr. x (denumit și K21) situat în București, str. x, bloc tronson K, sector 6 compus din 3 camere și dependințe cu o suprafață totală de 102,97 mp și suprafață utilă de 82,67 mp identificat cu nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x, garajul nr. 1 (GA1) denumit și lotul nr. x situat la parterul blocului Tronson A din București, str. x, cu suprafață construită de 23,45 mp și suprafață utilă de 19,43 mp și locul de parcare nr. P135 din București, str. x, primit de către inculpatul A. cu titlu de mită.

Curtea de Apel București a reținut că de la momentul ultimei verificări a subzistenței temeiurilor care au stat la baza luării și menținerii măsurilor asigurătorii în apel (30.03.2021) nu s-a împlinit termenul substanțial de 1 an, astfel că acestea sunt în ființă la acest moment procesual.

În privința temeiurilor la care se referă art. 250

2

C. proc. pen.., Curtea a reținut că potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., procurorul în cursul urmăririi penale poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanță pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, ori care pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune.

A precizat instanța că în cuprinsul tuturor ordonanțelor din 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014, procurorul a menționat aceste două scopuri.

Totodată, s-a menționat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 20 din Legea nr. 78/2000, conform căruia, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol (Cap. 3), luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

În capitolul III se regăsește și infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., dar și infracțiunea prev. de art. 289 alin. (1) raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000.

Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate (art. 249 alin. (4) C. proc. pen..).

În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie (art. 249 alin. (4)

1

C. proc. pen..).

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune se pot lua asupra bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora (art. 249 alin. (5) C. proc. pen..).

Curtea de Apel București a apreciat că măsurile asigurătorii dispuse în cazul inculpatului A., C., D. și E., respectiv parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. Pitești, au în vedere repararea pagubei produse prin presupusa săvârșirea a infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. (autorat/complicitate).

În esență, s-a constatat că în afara factorului timp, la care s-au referit și inculpații, de la ultima verificare a măsurilor asigurătorii în apel nu au intervenit elemente semnificative de noutate care să conducă la concluzia că acestea nu ar mai fi legale sau că nu s-ar mai justifica la acest moment procesual.

S-a precizat că standardul probatoriu minim pentru luarea și menținerea acestora (derivat din împrejurarea că în cauză trebuie să existe suspect sau inculpat) nu se contestă în cauză, dar s-au făcut aprecieri asupra existenței prejudiciului sau patrimoniul în care s-ar fi produs (invocându-se contradicția dintre teza parchetului expusă în rechizitoriu și cea din motivele de apel) - patrimoniul Consiliului local al mun. Pitești, acționar la S.C. GG. S.A., sau patrimoniul S.C. GG. S.A.. Acestea sunt însă apărări ce țin de fondul apelurilor, excedând analizei de față, ceea ce este important de subliniat fiind faptul că valoarea probabilă a pagubei în urma săvârșirii presupusei infracțiuni de abuz în serviciu, determinată pe baza unei expertize de specialitate efectuată în cursul cercetării judecătorești în fond, este de 23.013.099,65 RON.

Instanța a mai reținut că recuperarea prejudiciilor în cazul infracțiunilor de serviciu sau confiscarea sumelor care au făcut obiectul infracțiunilor de corupție reprezintă deziderate poate la fel de importante ca cel privind tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea acestora. Astfel de fapte reprezintă o amenințare pentru stabilitatea și siguranța societăților, subminând instituțiile și valorile democratice, valorile etice și justiția și compromițând dezvoltarea durabilă și statul de drept. Tocmai pentru a sublinia importanța acestui scop al procesului penal, legiuitorul a instituit obligativitatea luării acestor măsuri în cazul în care există suspiciunea comiterii unor astfel de infracțiuni, fără ca aceasta să însemne o încălcare a prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpații până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

S-a arătat că desigur, după cum au susținut și inculpații, obligativitatea luării măsurilor asigurătorii nu împiedică judecătorul să analizeze dacă ingerința în dreptul de proprietate al inculpaților/părții responsabile civilmente este necesară și, mai ales, proporțională în raport cu scopul urmărit prin luarea acestora.

Astfel, a susținut prima instanță că dacă necesitatea nu poate fi negată ținând seama de argumentele arătate anterior, în ceea ce privește proporționalitatea inculpații au invocat faptul că măsurile asigurătorii au fost dispuse în urmă 7 ani și 4 luni, iar menținerea acestora sine die ar conduce inclusiv la încălcarea prezumției de nevinovăție. S-a precizat că fără îndoială, o astfel de perioadă justifică o analiză atentă din partea judecătorilor, însă instanța a remarcat următoarele: în primul rând, prejudiciul probabil este unul deosebit, de 23.013.099,65 RON, adică aproape 4.650.000 euro, aspect care în sine generează un risc potențial de înstrăinare/sustragere de la urmărire a bunurilor care ar putea servi la repararea pagubei; pe de altă parte, cauza este una de o complexitate sporită, iar analiza activităților desfășurate de organele judiciare începând cu momentul aducerii la cunoștință a învinuirilor, continuând cu faza de judecată în primă instanță și mai apoi în apel, relevă ritmicitatea acestora, nefiind lipsită de importanță nici conduita procesuală a unora dintre inculpați care, uneori, a provocat amânarea cauzei din motive imputabile acestora - a se vedea termenele de judecată din 23.09.2021, 21.10.2021, 09.11.2021, 11.01.2022 (apel); în al treilea rând, ținând seama de probatoriul încuviințat în apel, se întrevede soluționarea definitivă a cauzei în perioada următoare, chiar și în condițiile în care unul dintre membri completului învestit nu mai funcționează în cadrul instanței.

S-a precizat că menținerea măsurii asigurătorii, chiar și după o perioadă îndelungată de timp, nu poate fi interpretată ca o încălcare a prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpații, instanța apreciind că nu pot fi primite în consecință, criticile inculpaților și ale părții responsabile civilmente.

S-a mai reținut că în subsidiar, inculpații C. și E. au solicitat restrângerea măsurilor asigurătorii, primul invocând că doar valoarea celor 5.160 acțiuni deținute la S.C. P. depășește cu mult valoarea probabilă a prejudiciului, având în vedere majorarea valorii nominale a acțiunilor existente de la 136 RON la 8.700 RON (94.47% din capitalul social al S.C. P.), astfel că se impune ridicarea măsurii asigurătorii de pe celelalte bunuri mobile și imobile (solicitare formulată în scris încă din 15.09.2021, însoțită de înscrisuri justificative - dosar instanță), iar cel de-al doilea inculpat a invocat necesitatea înstrăinării celor 113.918 acțiuni în valoare de 113.918 RON, reprezentând 2,0213% din capitalul social al S.C. X. S.A. București.

În legătură cu solicitarea inculpatului C., Curtea de Apel Bucurețti a reținut că prin hotărârea nr. 16 a Adunării generale extraordinare a acționarilor s-a majorat capitalul social subscris și vărsat în numerar în valoare de 742.832 RON, divizat în 5.462 acțiuni nominative, prin conversia rezervelor în valoare totală de 46.776.568 RON, rezultând mărirea valorii unei acțiuni de la 136 la 8.700 RON. Prin urmare, aportul la capital al inculpatului C. a ajuns la suma de 44.892.000 RON, echivalentul a 5.160 acțiuni nominative.

Din înscrisurile depuse în susținerea cererii rezultă că S.C. P. a avut rezultate financiare bune, având pe anul 2020 un profit net de 993.992 RON. Cu toate acestea, din punctul de vedere al instanței, apărarea face o confuzie între valoarea nominală a unei acțiuni și valoarea de piață a unei acțiuni, confuzie făcută și de parchet de altfel la momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Astfel, în concret, capitalul social a fost majorat prin încorporarea rezervelor, ceea ce a condus la majorarea valorii nominale a unei acțiuni (art. 210 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale). S-a menționat că la fel cum capitalul social poate fi majorat, la fel de bine poate fi și redus, inclusiv prin reducerea valorii nominale a acțiunilor (art. 207 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale). Evident, cum inculpatul deține 94.47% din capitalul social, poate adopta/influența inclusiv o astfel de decizie în cazul adunării acționarilor, însă nu acesta este argumentul esențial în raționamentul Curții.

Potrivit art. 108 din Legea nr. 31/1990, acționarii care oferă spre vânzare acțiunile lor prin ofertă publică vor proceda conform legislației pieței de capital. Dispoziții în materie executării silite mobiliare se regăsesc și în C. proc. civ. - vânzarea acțiunilor la societățile închise și a părților sociale se face în mod amiabil, potrivit art. 754, iar în lipsă, de către executor, prin licitație publică, dacă legea nu prevede un sistem special privind circulația acestora - art. 757 alin. (3) C. proc. civ.

Or, instanța a constatat că legea prevede un sistem special privind circulația acțiunilor, detaliat în Regulamentul nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, adoptat de Autoritatea de Supraveghere Financiară în aplicarea Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață. Procedura implică o multitudine de pași, fiind stabilite inclusiv criteriile de determinare a prețului unei acțiuni, putându-se recurge inclusiv la un evaluator autorizat.

Totodată, instanța a remarcat în același timp că S.C. P. nu este listată la bursa de valori mobiliare, astfel încât prețul unei acțiuni să fie format ca urmare a concursului dintre cerere și ofertă, impunându-se concluzia că la acest moment valoarea nominală a unei acțiuni nu este echivalentă cu prețul care s-ar obține în urma vânzării acțiunii. În plus, nu este de neglijat nici dificultatea vânzării la licitație publică a acțiunilor, având în vedere procedura amintită, ceea ce duce la concluzia că posibilitatea acoperirii eventualului prejudiciu doar din eventuala executare silită a acțiunilor inculpatului la S.C. P. este puțin probabilă.

De aceea, instanța a considerat că apărările inculpatului nu pot fi primite, necesitatea acoperirii prejudiciului probabil impunând la acest moment menținerea măsurilor asigurătorii instituie asupra tuturor bunurilor mobile și imobile. La fel cum a procedat și anterior, inculpatul poate pune la dispoziția instanței contravaloarea acțiunilor/părților sociale deținute la societățile comerciale sau chiar diferența dintre valoarea probabilă a prejudiciului și valoarea totală a imobilelor asupra căruia s-a instituit măsura sechestrului asigurător (valoarea cu o stabilitate mult mai mare, independentă de trecerea timpului sau de volatilitatea pieței financiare), putând ulterior să solicite ridicarea măsurilor asigurătorii.

În legătură cu cererea subsidiară a coinculpatului E., Curtea de Apel București a considerat că în măsura în care dorește ridicarea măsurii asigurătorii instituite pe cele 113.918 acțiuni poate consemna contravaloarea acestora în cuantum de 113.918 RON (evaluarea parchetului) și ulterior să solicite ridicarea măsurii. S-a menționat că în opinia prezentului complet aceasta este ordinea firească în care s-ar putea ajunge la o soluție în sensul celor solicitate, iar nu aceea în care instanța s-ar pronunța asupra ridicării măsurii cu instituirea obligației în sarcina inculpatului de a consemna contravaloarea acțiunilor, aceasta deoarece s-ar ajunge la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești sub condiție, fără existența unei căi coercitive de realizarea a acesteia.

În consecință, prima instanță, procedând la verificarea subzistenței temeiurilor care au determinat luarea și menținerea măsurilor asigurătorii, în baza art. 250

2

C. proc. pen.., a menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanțele nr. 606/P/2014 din datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție față de apelanții-inculpați A., B., C., D. și E. respectiv față de apelanta-parte responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. și a respins ca nefondate cererile de ridicare/restrângere a măsurilor asigurătorii formulate de apelanții-inculpați și apelanta - parte responsabilă civilmente.

*****

Împotriva încheierii din data de 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în termen legal, inculpații E., C., D. și părțile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. și S.C. HH. S.A. au formulat contestații.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 08.02.2022, fiind stabilit termen pentru soluționarea contestațiilor la data de 12.04.2022.

Pentru termenul fixat în cauză, apărătorii aleși ai inculpaților E. și C. au depus la dosar motivele contestației.

Prin motivele de contestație formulate de inculpatul E., s-a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie în ceea ce privește soluția instanței de menținere a măsurilor asigurătorii.

Sub aspectul nelegalității încheierii contestate, apărarea contestatorului inculpat E. a arătat, în esență, că inițial această măsură a fost luată prin raportare la partea civilă Consiliul local al municipiului Pitești, însă prin motivele de apel Direcția Națională Anticorupție a susținut că partea civilă este societatea GG. S.A., astfel că, în opinia apărării, această modificare a acuzației de către titularul acțiunii penale, prin indicarea altei părți pretins prejudiciate prin acțiunea inculpatului E. (între alții) are înrâurire și asupra legalității măsurii asigurătorii, nefiind doar o chestiune de fond așa cum se arată în încheierea contestată, ci rezultă că măsura asigurătorie a fost luată nelegal, iar judecata în fond s-a desfășurat prin stabilirea unui cadru procesual greșit.

În ceea ce privește netemeinicia încheierii contestate, apărarea inculpatului a criticat soluția de menținere a măsurii asigurătorii din perspectiva duratei măsurii și proporționalității dintre scopul urmărit prin instituirea ei și restrângerea dreptului de proprietate al persoanei acuzate.

Referitor la durata nerezonabilă a măsurii s-a arătat că nu se mai justifică menținerea măsurii asigurătorii asupra bunurilor inculpatului E., având în vedere durata acestei măsuri luată în anul 2014, cu mult peste rezonabilitatea la care face trimitere jurisprudența internă, în acord cu cea europeană. Sub acest aspect, față de referirile din cuprinsul încheierii contestate, apărarea inculpatului a menționat că nu li se poate imputa inculpaților durata mare a desfășurării procesului și, implicit, a celei de la care s-a luat măsura asiguratorie.

De asemenea, s-a invocat și lipsa proporționalității acestei măsuri cu scopul urmărit, astfel încât să nu fie afectat dreptul la proprietate al persoanei în cauză.

În cuprinsul motivelor de contestație, în susținerea criticilor formulate, apărarea inculpatului a făcut o prezentare succintă a situației de fapt, făcând referiri la acuzațiile aduse în sarcina inculpatului E. și critici aduse hotărârii instanței de fond, solicitându-se pentru toate argumentele prezentate în scris, ridicarea măsurii asigurătorii instituită asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului E..

Totodată, s-a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul respingerii ca nefondată a cererii de restrângere a măsurilor asigurătorii, arătând că la termenul din 22.03.2022 s-a solicitat revocarea doar a măsurii asigurătorii instituite pe cele 113.918 acțiuni deținute de inculpatul E. la S.C. X. S.A. București și înlocuirea cu măsura popririi pentru suma de 113.918 RON.

Sub acest aspect, apărarea inculpatului a arătat că la data de 06.04.2022, contestatarul-inculpat E. a consemnat suma de 113918 RON la W., motiv pentru, se solicită ridicarea măsurii asigurătorii ce ființează asupra celor 113918 de acțiuni ale acestuia la S.C. X. S.A. și instituirea măsurii asigurătorii asupra sumei de 113.918 RON consemnată la W., conform recipisei de consemnare atașată motivelor de contestație depuse la dosar.

Prin motivele de contestație formulate de inculpatul C. s-a solicitat, în principal, revocarea măsurii asigurătorii de pe toate bunurile contestatorului și în subsidiar, restrângerea limitelor măsurii asigurătorii cu păstrarea acesteia doar asupra acțiunilor deținute de C. la S.C. P., acestea din urmă fiind mai mult decât suficiente pentru a asigura depășirea sumei până la concurența căreia s-a dispus instituirea sechestrului.

În ceea ce privește solicitarea principală privind revocarea măsurii în discuție, apărarea inculpatului C. a considerat că necesitatea unei asemenea măsuri nu poate fi justificată exclusiv prin referirea la natura acuzației, ci trebuie să aibă în vedere și respectarea prezumției de nevinovăție. Cu alte cuvinte, orice intruziune în drepturile unei persoane care se bucură de prezumția de nevinovăție trebuie să fie justificată de împrejurări obiective aplicabile pe timpul desfășurării unui proces penal.

Totodată, prin motivele de contestație, s-a mai arătat de către apărarea contestatorului inculpat că:

- nu s-a avut în vedere conduita procesuală a persoanelor acuzate și că nu există vreun indiciu în sensul că aceste persoane ar intenționa să lezeze bunul mers al procesului penal din perspectiva posibilității statului de a-și prezerva capacitățile de recuperare a pretinsei pagube în eventualitatea unei hotărâri negative inculpaților;

- durata de timp în care măsurile asigurătorii și-au produs efectele este una deosebit de mare, respectiv 7 ani și 4 luni;

- pentru menținerea măsurii nu poate fi primită drept argument valoarea ridicată a pretinsului prejudiciu, ceea ce în opinia apărării ar echivala cu o antepronunțare;

- în ceea ce privește complexitatea sporită a cauzei, aceasta reprezintă o împrejurare care nicidecum nu este imputabilă inculpaților contestatori;

- premisa unei soluționări definitive a cauzei invocată de instanța de fond prin încheierea contestată nu poate reprezenta un argument pentru menținerea măsurii asigurătorii, ci o asemenea susținere poate echivala chiar cu o antepronunțare.

În concluzie, s-a solicitat să se dispună desființarea încheierii contestate și, rejudecând, revocarea măsurilor asigurătorii aplicate asupra bunurilor inculpatului C..

Cu privire la solicitarea subsidiară de a se dispune revocarea parțială a măsurii asigurătorii, în concret, apărarea contestatorului C. a arătat că printre bunurile asupra cărora s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului, se regăsesc și "un număr de 5160 acțiuni în valoare de 701.760 RON reprezentând 94,47% din capitalul social al S.C. P. înregistrată la ONRC cu nr. x și având CUI nr. x";

S-a arătat că la momentul instituirii măsurii asigurătorii, organul de urmărire penală a dispus astfel și asupra unor alte bunuri deținute de inculpat deoarece a luat în considerare valoarea nominală a acțiunilor deținute la P.. Cel mai recent bilanț al societății, din 31.12.2017, atestă un capital propriu al societății P. de 148.213.925 RON. În opinia apărării, este fundamental greșit să se aibă în vedere valoarea nominală totală de 701.760 RON a celor 5160 acțiuni, în condițiile în care numai valoarea capitalului propriu al societății era una incomparabil mai mare.

Făcând referire la Hotărârea nr. 16 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor societății P. din data de 09.09.2021, apărarea inculpatului C. a susținut că în acest moment, valoarea nominală a acțiunilor deținute de C. la P. (capital social subscris) depășește atât suma în vederea căreia s-a aplicat măsura asigurătorie, cât și pretinsul prejudiciu total invocat de Ministerul Public, iar operațiunea de majorare a capitalului social s-a efectuat în condiții de deplină legalitate și luându-se în considerare situația foarte bună a societății, s-a realizat conversia rezervelor în valoare de 46.776.568 RON.

În concluzie, prin motivele de contestație, s-a susținut că existența unei măsuri de indisponibilizare asupra tuturor celorlalte bunuri este nejustificată, disproporționată și contrară principiul protejării dreptului de proprietate, în toate dimensiunile sale, conform art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Prin urmare, pentru argumentele prezentate, s-a solicitat să se dispună revocarea (ridicarea) măsurii asigurătorii de pe toate bunurile, cu excepția acțiunilor deținute de C. la S.C. P., acestea din urmă fiind mai mult decât suficiente pentru a asigura depășirea sumei până la concurența căreia s-a dispus instituirea măsurii sechestrului.

La termenul fixat în cauză, 12.04.2022, s-au luat concluziile apărătorilor contestatorilor inculpați și ale reprezentantului Parchetului asupra contestațiilor formulate în cauză, acestea fiind redate pe larg în cuprinsul practicalei prezentei decizii.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, atât prin prisma motivelor invocate de contestatori, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte urmează a admite contestațiile formulate de inculpații E. și C. și va respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de inculpatul D. și de părțile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. și S.C. HH. S.A., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că pe de-o parte, solicitările de ridicare a măsurilor asiguratorii formulate către inculpații E., C., D. și părțile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. și S.C. HH. S.A. nu au o natură juridică distinctă, supusă dispozițiilor C. proc. civ. în condițiile art. 2 alin. (2), ci au constituit pozițiile procesuale ale acestora în contextul verificării din oficiu în condițiile art. 250

2

C. proc. pen. de către instanța de apel a subzistenței temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asiguratorii în cauză. Pe de altă parte însă, distinct de acestea, inculpatul E. a formulat în subsidiar, o cerere de ridicare în parte a măsurilor asiguratorii instituite față de acesta, cerere cu privire la care sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (2) C. proc. civ. raportate la art. 957 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte constată că față de partea responsabilă civilmente S.C. HH. S.A. nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, acesta formulând contestația împotriva încheierii instanței de apel exclusiv în susținerea intereselor procesuale ale inculpatului E., fără a mai depune ulterior motive ale căii de atac declarate.

În consecință, analiza Înaltei Curți va viza într-o primă etapă verificarea subzistenței temeiurilor care au condus la luarea măsurilor asiguratorii în cauză și subsecvent, examinarea condițiilor prevăzute de art. 957 alin. (1) C. proc. civ. în ceea ce privește cererea formulată de către inculpatul E..

În acord cu argumentele expuse prin încheierea atacată în prezenta cauză, Înalta Curte reține că măsurile asiguratorii dispuse față de inculpații E., C., D. și părțile responsabile civilmente S.C. CNCD S.A. au ca finalitate repararea pagubei produse prin activitatea infracțională care se circumscrie acuzației de comitere a infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. și cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în diferitele forme de participație penală, astfel cum au fost indicate în actul de sesizare a instanței și reținute prin sentința instanței de fond.

Totodată, Înalta Curte notează că prin sentința penală nr. 143/12.02.2020 a Tribunalului București s-a dispus în primă instanță condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, fiind reținută de asemenea răspunderea civilă delictuală a acestora sub aspectul producerii unui prejudiciu într-un cuantum apropiat celui arătat prin rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A., respectiv de 23.013.099,65 RON, sumă la plata căreia au fost obligați în solidar inculpații și părțile responsabile civilmente. Prin aceeași sentință au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse față de fiecare dintre inculpați și partea responsabilă civilmente S.C. CNCD S.A. încă din faza de urmărire penală, cu modificările dispuse prin încheierea de ședință din data de 21.02.2019 a Tribunalului București.

Referitor la obiectul verificărilor impuse de dispozițiile art. 250

2

C. proc. pen. Înalta Curte reține că acestea au fost introduse prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250

1

din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Verificarea temeiurilor presupune raportarea la dispozițiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., conform cărora, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Din conținutul textului legal evocat rezultă că luarea măsurilor asiguratorii este supusă îndeplinirii unei condiții referitoare la cauza acestora, respectiv existența unui risc de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor pe care le deține persoana a cărei răspundere (penală sau civilă) ar putea fi angajată în procesul penal și totodată, unui test de proporționalitate cu una dintre finalitățile prevăzute de lege, respectiv dispunerea măsurii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, garantării executării amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a măsurii confiscării speciale sau confiscării extinse.

Referitor la testul de proporționalitate, prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)".

De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și exigențelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană, atât la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cât și pe perioada în care aceasta este menținută, trebuie respectat testul de proporționalitate pentru ca măsura prin durata și scopul urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărârea din 2008).

Înalta Curte reține că cerința proporționalității măsurii asigurătorii cu scopul urmărit denotă o legătură între temeiurile care stau la baza instituirii acestora și premisele angajării răspunderii penale sau delictual civile ale persoanei acuzate. În cazul particular al măsurilor asigurătorii luate în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, analiza cauzei și a finalității măsurii este condiționată de cel puțin admisibilitatea acțiunii civile și de perspectiva angajării răspunderii civile delictuale în raport cu fapta imputată persoanelor acuzate.

Revenind la cauza de față și în considerarea argumentelor expuse de către inculpatul E. în sensul că menținerea măsurilor asiguratorii este nelegală ca urmare a faptului că în mod greșit s-a apreciat de către prima instanță că partea îndreptățită la despăgubiri ar fi Consiliul Local Pitești și că unul dintre motivele de apel invocate de către Ministerul Public vizează exact acest aspect, respectiv obligarea inculpaților la despăgubiri către S.C. GG., persoana juridică în sarcina căreia s-ar fi produs paguba, Înalta Curte reține că această chestiune nu afectează legalitatea măsurilor asiguratorii luate în cauză.

Așa cum s-a arătat anterior, temeiurile care determină luarea măsurilor asiguratorii și implicit, menținerea lor, au mai degrabă legătură cu premisele existenței unui prejudiciu și ale angajării răspunderii civile delictuale ale persoanei care se face vinovată de producerea acestuia în condițiile exercitării unei acțiuni civile în cauză, iar nu cu stabilirea persoanei îndreptățite la despăgubiri. Or, în condițiile în care în prezenta cauză au fost formulate acuzații împotriva inculpaților cu privire la comiterea unor infracțiuni susceptibile să fi produs o pagubă în cuantum de aproximativ 23 milioane RON, echivalentul a 4,6 milioane de euro, menținerea măsurilor dispuse este legală și temeinică.

Referitor la criticile comune invocate de către contestatori privind subzistența temeiurilor măsurilor dispuse în cauză, Înalta Curte constată că există în continuare cauza care a determinat luarea măsurilor asiguratorii, constând în riscul plauzibil de înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor deținute de către persoanele acuzate că ar fi provocat un prejudiciu în cuantum atât de ridicat și totodată, finalitatea avută în vedere la momentul instituirii lor, constând în asigurarea reparării acestei pagube.

În ceea ce privește proporționalitatea dintre măsurile asiguratorii dispuse și restrângerea drepturilor persoanelor acuzate, Înalta Curte reține că relevante pentru acest test sunt durata procedurilor, întinderea măsurii ce constitui o ingerință în dreptul de proprietate și efectele pe care aceasta le poate produce asupra activității obișnuite sau profesionale ale persoanei vizată de măsură.

Cu referire la susținerile contestatorilor, în cauza de față se constată că măsurile asiguratorii au fost dispuse prin ordonanțe ale organului de urmărire penală emise în dosarul nr. x/2014 la datele de 06.11.2014, 10.11.2014 și 14.11.2014, astfel încât acestea sunt în ființă de aproximativ 7 ani și 4 luni, în condițiile în care sesizarea instanței s-a realizat în anul 2015, iar pronunțarea hotărârii instanței de fond a intervenit în anul 2020.

Deși durata menționată este una semnificativă, aceasta nu este în sine suficientă pentru a conduce la concluzia că măsurile asiguratorii constituie o sarcină excesivă pentru persoanele vizate de acestea, fiind corectă aprecierea instanței de apel în sensul că activitatea infracțională reținută prin actul de sesizare a instanței prezintă o complexitate sporită, particularizată de numărul persoanelor fizice și juridice acuzate și de natura infracțiunilor și procedurilor de achiziție publică în care se presupune că acestea au fost implicate. Totodată, independent de considerentele reținute prin încheierea atacată, Înalta Curte constată că nu au existat perioade semnificative de inactivitate ale organelor judiciare, durata procedurilor fiind una rezonabilă în raport cu obiectul cauzei.

Coroborând însă criteriul duratei măsurilor asiguratorii dispuse în cauză cu cel al întinderii și efectelor acestora în cazul inculpaților E. și C., Înalta Curte constată că acestea constituie o sarcină excesivă, fiind afectată proporționalitatea măsurilor în raport cu severitatea restrângerii drepturilor patrimoniale ale acestora.

Concluzia expusă este incidentă numai în ceea ce privește situația inculpaților menționați, nu și în ceea ce privește situația inculpatului D. și a părții responsabile civilmente S.C. CNCD S.A, pe de-o parte întrucât acești contestatori nu au motivat contestațiile formulate și nu au justificat în niciun fel caracterul pretins excesiv al restrângerii drepturilor patrimoniale ale acestora, iar pe de altă parte, întrucât măsurile asiguratorii au fost instituite numai asupra unei părți a activelor patrimoniale ale acestora, respectiv asupra unui număr de autobuze ale persoanei juridice și respectiv, asupra acțiunilor deținute de inculpatul persoană fizică din capitalul social la părții responsabile civilmente. În consecință, punând în balanță întinderea și obiectul măsurilor asiguratorii dispuse cu privire la inculpatul D. și partea responsabilă civilmente S.C. CDNC S.A. cu restrângerea dreptului de proprietate al acestora, Înalta Curte constată că măsurile nu au un caracter excesiv, chiar în condițiile unei durate îndelungate, care așa cum s-a arătat anterior, nu justifică în sine o asemenea apreciere în raport cu caracterul complex al cauzei și valoarea probabilă a pagubei.

Revenind la situația juridică a inculpatului E., Înalta Curte constată că prin ordonanța nr. 606/P/2014 din data de 14.11.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de