ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2710/2013

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, a chemat în judecată pârâtul Ministerului Dezvoltării și Turismului, Direcția Control și Verificare Utilizare, solicitând suspendarea executării Notei de Constatare nr. CA/27951 din 12 aprilie 2012, emisă de către Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității actului administrativ mai sus menționat.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, urmare activității de audit, efectuată la unitatea administrativ teritorială județul Dâmbovița, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, asupra proiectului cod S.M.I.S.

nr. 11993, cu titlul „Reabilitarea și Modernizarea Spitalului Județean Dâmbovița", beneficiar Unitatea Administrativ, Teritorială Județul Dâmbovița, Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului a emis Nota de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA/ 27951 din 12 aprilie 2012. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 4586 din 25 iulie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin care solicita suspendarea executării notei de constatare nr. CA/27951 din 12 aprilie 2012, emisă de către Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul autorității pârâte, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității actului administrativ respectiv.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, reținând următoarele: Urmare a activității de audit, efectuată la unitatea administrativ teritorială județul Dâmbovița, în temeiul prevederilor O.U.G.

nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, asupra proiectului, cu titlul „Reabilitarea și Modernizarea Spitalului Județean Dâmbovița", beneficiar Unitatea Administrativ, Teritorială Județul Dâmbovița, Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului a emis Nota de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA/27951 din 12 aprilie 2012. Față de constatările din cuprinsul notei nr. CA/27951/2012, echipa de audit a dispus aplicarea unei corecții financiare de: a) 25% pentru cheltuielile eligibile aprobate în baza contractului de lucrări din 22 aprilie 2011, încheiat între Unitatea Administrativ - Teritorială județul Dâmbovița și Asocierea dintre V.S.E.

și SC S. SRL și S.G. SRL, care urmează a fi decontate la cererile de rambursare următoare, linia bugetară 3/1 și 4/1; b) 5% pentru cheltuielile eligibile aprobate în baza contractului de servicii din 19 noiembrie 2010 încheiat între Unitatea Administrativ, Teritorială județul Dâmbovița și SC R.B.C. SRL, care urmează a fi decontate la cererile de rambursare următoare, linia bugetară 2/4. Împotriva Notei de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. C.A./27951 din 12 aprilie 2012, Județul Dâmbovița, prin Consiliul Județean Dâmbovița, reprezentat de Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a formulat contestația nr. 4997 din 10 mai 2012, în baza art. 47 din O.U.G.

nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Se reține că potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată și republicată, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerința inițierii procedurii de anulare a acestuia este necesară întrunirea cumulativă a altor două condiții, respectiv existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care astfel poate fi prevenită. Cele două condiții, prin caracterul lor imperativ denotă natura de excepție a măsurii suspendării executării actului administrativ și presupun dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat care să fie de natură a argumenta existența unui caz bine justificat și a iminenței pagubei.

În mod constant s-a apreciat, în raport de definiția cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată și republicată, că vădita nelegalitate a unui act administrativ, respectiv împrejurări intrinseci sau extrinseci acestuia care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului, pot fi considerate caz bine justificat pentru admiterea cererii de suspendare. De asemenea, cazul bine justificat se justifică prin argumente juridice, sumar probate, aparent valabile, de natură a crea o îndoială în ceea ce privește actele contestate. În cauză, este de observat că reclamanta invocă drept aspecte de natură a dovedi existența cazului bine justificat în primul rând faptul că echipa de audit nu a luat în considerare dispozițiile O.U.G.

nr. 34/2006 aplicate în procedura de achiziție prin care au fost atribuite cele două contracte, de servicii și de achiziție de lucrări, iar aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, în temeiul cărora s-au realizat corecțiile financiare a încălcat principiul neretroactivității legii civile. În al doilea rând, se susține că au fost respectate dispozițiile O.U.G. nr. 24/2006 și H.G. nr. 925/2006 în vigoare la data publicării anunțului de participare, principiile transparenței și egalității de tratament, nefiind încălcate art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) și alin.(2) din H.G. nr. 925/2006. De asemenea, nivelul cerințelor minime utilizate în procedurile de achiziție publică au fost stabilite conform prevederilor O.U.G.

nr. 34/2006, dar și naturii și complexității contractelor ce urmau a fi atribuite, documentațiilor tehnice premergătoare și specifice fiecărui domeniu de activitate. De asemenea, constituie în opinia reclamantului caz bine justificat împrejurarea că O.A.D.R. Sud Muntenia nu a identificat nici o încălcare a prevederilor legale în materia achizițiilor publice. Referitor la aceste susțineri, se constată că nu pot face obiectul cercetării în acest cadru procesual, în care nu pot fi analizate decât acele aspecte de fapt și de drept de natură a pune la îndoială legalitatea actului administrativ care nu vizează în mod direct și substanțial fondul cauzei.

Or, în cauză, analizarea legalității constatărilor la care s-a făcut referire anterior, vizând aspecte legate de modalitatea în care au fost stabilite criteriile de calificare de către autoritatea contractantă, ori de aplicarea retroactivă a anumitor dispoziții legale, reprezintă în mod evident aspecte ce țin de dezlegarea fondului pricinii și a căror analiză echivalează cu cercetarea a însuși fondului cauzei, pe care nu o poate face decât instanța ce va fi învestită cu analizarea legalității actului.

Nici unul dintre aspectele învederate de reclamantă nu se poate încadra în categoria acelor circumstanțe de fapt ori de drept care circumscriu noțiunea de caz bine justificat și care, astfel cum s-a reținut într-o jurisprudență constantă, se pot referi la necompetența autorității care a încheiat actul administrativ a cărei suspendare se solicită, lipsa totală a unui temei juridic care să fundamenteze actul ori alte astfel de situații care să nu echivaleze judecarea fondului cauzei. Or, în mod evident, în cauză, a analiza temeinicia susținerilor reclamantei legate de aplicarea corectă a legii, dată fiind necesitatea stabilirii anumitor criterii de calificare prin raportare la natura și importanța contractului, echivalează cu soluționarea pe fond a cauzei, în sensul constatării legalității sau dimpotrivă a nelegalității actului prin care au fost reținute aceste nereguli.

De asemenea, nu poate fi reținută ca fiind de natură a conduce la înlăturarea prezumției de legalitate de care se bucură actul de constatare a cărei suspendare se solicită, împrejurarea că prin Raportul de activitate nr. 11350 din 06 mai 2011 întocmit de Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului Dâmbovița, Compartimentul de Verificare a Achizițiilor Publice nu au fost constatate nereguli în atribuirea celor două contracte de către autoritatea publică. Aceasta, întrucât activitatea de verificare a vizat doar aspecte de procedură, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului, potrivit cu care temeiul legal, l-a constituit O.U.G. nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, nu și aplicarea unitară a dispozițiilor legale ale O.U.G.

nr. 34/2006 ori ale H.G. nr. 925/2006. În ce privește controlul referitor la care reclamantul susține că s-a efectuate de către O.A.D.R. Sud Muntenia, nefiind constatate nereguli, se constată că la dosarul cauzei nu a fost depus raportul la care reclamantul a făcut referire. Ca atare, se apreciază că cea de-a doua condiție prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, vizând existența unui caz bine justificat nu este îndeplinită în cauză. În ce privește cea de-a treia condiție impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, referitoare la paguba iminentă pe care ar suferi-o reclamanta prin executarea actului considerat nelegal și pe care art. 2 alin. (1) lit. ș) din același act normativ o definește ca fiind un prejudiciu material viitor și previzibil care poate interveni în situația în care un act administrativ ar fi pus în executare, se apreciază că este îndeplinită.

Astfel, prin înscrisurile atașate cererii de chemare în judecată, reclamanta a dovedit impactul grav sub aspect economic pe care plata sumei reținute în cuprinsul notei de constatare ca fiind datorată bugetului de stat l-ar produce asupra proiectelor pe care reclamantul le-a demarat. Luând, de asemenea, în considerare și aspectele legate de necesitatea asigurării unei continuități în desfășurarea chiar a unuia dintre cele două contracte în legătură cu a căror atribuire s-au constatat nereguli, respectiv cel vizând reabilitarea și modernizarea Spitalului Județean Târgoviște, prin efectuarea plăților aferente etapelor de execuție. Recursul Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul.

În motivarea cererii de recurs, reclamantul a arătat în esență următoarele: - În mod nelegal și netemeinic, instanța de fond a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. Se arată astfel că împotriva notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 27951 din 12 aprilie 2012, reclamantul, recurent a formulat contestație în conformitate cu prevederile art. 47 din O.U.G. nr. 66/20011. - În legătură cu cazul justificat reprezentat de împrejurări de fapt sau de drept de natură să creeze o îndoială asupra legalității actului administrativ contestat - se arată că acesta este constituit de faptul că O.U.G. nr. 66/2011, nu se aplică pentru o procedură începută în anul 2010 când s-a încheiat contractul de finanțare nr. 868/2010, asupra unei documentații de atribuire publicate în S.E.A.P.

în 2010, documente în baza cărora s-au încheiat contractul de lucrări din 22 aprilie 2011 și contractul de servicii nr. 487 din 19 noiembrie 2010, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1875 din 5 aprilie 2012. - De asemenea s-a făcut dovada faptului că autoritățile cu atribuții de monitorizare și verificare a modului de derulare a achizițiilor publice, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, și Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice, din cadrul Ministerul Finanțelor Publice, nu au consemnat nici o încălcare a legii privind atribuirea acestor contracte.

- Și în ceea ce privește condiția pagubei iminente, se arată de recurentă că instanța fondului a reținut corect că punerea în executare a Notei de constatare ar pune județul Dâmbovița în imposibilitatea continuării contractelor, la valoarea la care s-a aplicat corecția financiară, fiind în imposibilitatea plății sumelor stabilite prin contractul de atribuire a investițiilor, proiectelor pe care le-a demarat județul. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 alin. 9 și art. 304 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs Pârâtul, intimat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.

A arătat pârâtul că argumentele arătate de recurentă nu pot constitui un caz bine justificat. Din interpretarea dispozițiilor art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare desfășurate după data intrării în vigoare a ordonanței, se finalizează și se valorifică cu aplicarea O.U.G. nr. 66/2011. Cât privește paguba iminentă, a arătat pârâtul- intimat că nu este de acord cu cele reținute de instanța de fond în sensul îndeplinirii acestei condiții, considerând că indisponibilizarea unei sume de bani nu poate produce un prejudiciu de natură a perturba activitatea reclamantei. Reclamanta - recurentă a depus la dosar în dovedirea cererii de recurs înscrisuri în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc.

civ. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte, constată că aceasta este fondată pentru următoarele considerente: - Înalta Curte reține ca fiind fondat motivul de recurs privind îndeplinirea cazului bine justificat în accepțiunea art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004. Astfel, așa cum a arătat și recurenta, echipa de control a procedat la întocmirea notei de constatare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor publice naționale aferente acestora.

În mod greșit a reținut instanța de fond că nu poate fi analizat în cadrul legal impus de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, motivul invocat de reclamantă privind aplicarea retroactivă a O.U.G. nr. 66/2011. În conformitate cu art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat, se referă la împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în acest sens, apreciază Înalta Curte că ceea ce a invocat recurentul este un element care în mod evident atrage atenția asupra legalității procedurii folosite de echipa de control și care „poate fi pipăită” în cadrul cererii de suspendare. Se observă astfel că dispozițiile .O.U.G.

nr. 66/2011 se aplică unei proceduri începute în anul 2010, atunci când s-a încheiat contractul de finanțare, asupra unei documentații de atribuire publicate în S.E.A.P. în anul 2010, asupra contractului de servicii din 19 noiembrie 2010 și contractul de lucrări din 22 aprilie 2011, în condițiile în care autoritățile de monitorizare și verificare a modului de derulare a achizițiilor publice nu au constatat vreo încălcare a legislației incidente, în vigoare la data derulării acestei proceduri. Acest aspect, care va fi analizat pe larg odată cu soluționarea cauzei pe fond, atrage atenția întrucât potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, „Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în plină desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor O.G.

nr. 79/2003 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare”. Având în vedere că prin Raportul de activitate nr. 11350 din 6 mai 2011 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița, Compartimentul de Verificare a Achizițiilor Publice, nu au fost consemnate nereguli în atribuirea celor două contracte de către reclamanta autoritatea contractantă, se apreciază, la nivel de aparență că verificarea acestor rezultate se face conform O.G. nr. 79/2003, întrucât aceste contracte de achiziții publice de servicii și lucrări se află în plină desfășurare, executarea acestei note de constatare ar crea grave prejudicii recurentei, de altfel acest aspect a fost reținut și de instanța de fond care a constatat că s-a făcut dovada îndeplinirii condiției pagubei iminente.

În speță există și practică Î.C.C.J. în acest sens exista Decizia nr. 1875 din 5 aprilie 2012. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile privind cazul bine justificat și paguba iminentă prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va modifica sentința recurată în sensul că va admite acțiunea, va dispune suspendarea executării actelor administrative până la pronunțarea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul Județul Dâmbovița prin Consiliul Județean Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 4586 din 25 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că admite cererea de suspendare formulată de reclamant și suspendă executarea Notei de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA/27951 din 12 aprilie 2012 emisă de Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, până la pronunțarea instanței de fond. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2013.