ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 21.09.2023

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

21.09.2023

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1022/A din data de 23 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 431 alin. (1) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul-condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 41/A/10.01.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a hotărî în acest sens, curtea a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1546 din data de 08.08.2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Judecătoria Giurgiu, secția penală, a hotărât în baza art. 334 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) și 10 din C. proc. pen. condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul neînmatriculat (infracțiunea din data de 11.01.2018).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) și alin. (3) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) și alin. (3) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) și 10 din C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (infracțiunea din data de 11.01.2018).

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Totodată, a constatat că infracțiunile săvârșite:

- în perioada septembrie 2017 - februarie 2018 (pentru care inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare prin Sentința penală nr. 258/16.02.2021 a Jud. Ploiești def. la 13.05.2021),

- în data de 13.09.2018 (pentru care inculpatul a fost condamnat la 8 luni închisoare prin Sentința penală nr. 188/02.12.2019 a Jud. Lehliu-Gară def. la 05.03.2021),

- în data de 07.05.2019 (pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare prin Sentința penală nr. 89/23.06.2021 a Jud. Adjud def. la 04.11.2021),

- în perioada decembrie 2019 - martie 2020 (pentru care inculpatul a fost condamnat la 1 an și 7 luni închisoare prin Sentința penală nr. 13/02.02.2021 a Jud. Videle def. la 28.04.2022) și

- în luna iulie 2018 (pentru care inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare prin Sentința penală nr. 107/28.04.2021 a Jud. Șimleu Silvaniei def. la 25.05.2021), au fost comise în stare de pluralitate intermediară pe parcursul termenului de supraveghere de 3 ani al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 99/29.09.2017 pronunțată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2017 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 86/A/25.01.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală (infr. din data de 09.05.2016)

și în concurs real cu

- infracțiunea săvârșită la data de 26.11.2017 pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare prin Sentința penală nr. 99/07.08.2020 pronunțată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2019 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1433/A/16.12.2020 a Curții de Apel București și

- cu cele două infracțiuni săvârșite la data de 11.01.2018 ce fac obiectul prezentei cauze.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani 8 luni și 20 de zile închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o perioadă de 4 ani aplicate inculpatului prin Sentința penală nr. 1560/12.07.2021 pronunțată de Judecătoria Giurgiu în Dosarul nr. x/2021 rămasă definitivă prin necontestare la data de 23.07.2021 în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, respectiv

- pedeapsa 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 4 ani aplicate prin Sentința penală nr. 258/16.02.2021 a Judecătoriei Ploiești - infracțiunea comisă în perioada septembrie 2017 - februarie 2018,

- pedeapsa de 1 an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 2 ani aplicate prin Sentința penală nr. 99/29.09.2017 pronunțată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2017 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 86/A/25.01.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală - infracțiunea comisă în data de 09.05.2016,

- pedeapsa de 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 3 ani aplicate prin Sentința penală nr. 99/07.08.2020 a Judecătoriei Videle - infracțiunea comisă la data de 26.11.2017 și

- pedeapsa de 8 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 1 an aplicate prin Sentința penală nr. 188/02.12.2019 a Judecătoriei Lehliu-Gară - infracțiunea comisă în data de 13.09.2018.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an 8 luni și 20 de zile închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicate inculpatului prin Sentința penală nr. 89/23.06.2021 pronunțată de Judecătoria Adjud în Dosarul nr. x/2021 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1029/A/04.11.2021 a Curții de Apel Galați în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, respectiv

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 89/23.06.2021 pronunțată de Judecătoria Adjud def. la 04.11.2021 - infracțiunea comisă la data de 07.05.2019,

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și o lună închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicate inculpatului prin Sentința penală nr. 13/02.02.2021 pronunțată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2020 modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 527/A/28.04.2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, respectiv

- pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 13/02.02.2021 pronunțată de Judecătoria Videle def. la 28.04.2022 - infracțiunea comisă în perioada decembrie 2019- martie 2020,

A menținut anularea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 99/29.09.2017 pronunțată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2017 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 86/A/25.01.2018 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, anulare dispusă prin Sentința penală nr. 1560/12.07.2021 a Judecătoriei Giurgiu.

În baza art. 97 alin. (1) din C. pen. a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 107/28.04.2021 pronunțată de Judecătoria Șimleu Silvaniei în Dosarul nr. x/2019 rămasă definitivă prin neapelare la data de 25.05.2021.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 44 alin. (2) din C. pen. cu ref. la art. 97 alin. (1) din C. pen. a contopit pedepsele de 3 ani închisoare, 1 an închisoare, 6 luni închisoare, 8 luni închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 7 luni închisoare, 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 1 an și 2 luni închisoare aplicate inculpatului, și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, respectiv un spor de 2 ani 5 luni și 20 de zile închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani 5 luni și 20 de zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și alin. (3) din C. pen. a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. (4) din C. pen. a scăzut din durata de 4 ani a pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. perioada executată de la 25.01.2018 la 24.01.2020, inclusiv (pedeapsa complementară de 2 ani aplicată prin Sentința penală nr. 99/29.09.2017 a Judecătoriei Videle).

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. rap. art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) și alin. (3) din C. pen. a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 40 alin. (3) din C. pen. a dedus din durata pedepsei rezultante de 5 ani 5 luni și 20 de zile închisoare perioadele deja executate, respectiv:

- durata reținerii de 24 de ore de la 20.11.2018 la 21.11.2018 (Sentința penală nr. 188/2019 a Jud. Lehliu-Gară);

- perioada 24.03.2020-28.08.2020 (Sentința penală nr. 13/2021 a Jud. Videle);

- perioada deja executată, respectiv de la 17.12.2020 la zi.

În baza art. 555 și urm. din C. proc. pen. a anulat

- m.e.p.i. nr. 1611/26.07.2021 emis în baza Sentinței penale nr. 1560/12.07.2021 pronunțate de Judecătoria Giurgiu în Dosarul nr. x/2021 rămasă definitivă prin necontestare la data de 23.07.2021,

- m.e.p.i. nr. 103/05.11.2021 emis în baza Sentinței penale nr. 89/23.06.2021 pronunțate de Judecătoria Adjud în Dosarul nr. x/2021 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1029/A/04.11.2021 a Curții de Apel Galați și

- m.e.p.i. nr. 17/28.04.2022 emis în baza Sentinței penale nr. 13/02.02.2021 pronunțate de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2020 modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 527/A/28.04.2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii la rămânerea definitivă a sentinței penale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din C. proc. pen. rap. la art. 398 din C. proc. pen. cu referire la art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 de RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 de RON cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 800 de RON cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată.

Prin Decizia penală nr. 41/A/2023 din data de 10.01.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva Sentinței penale nr. 1546/08.08.202 a Judecătoriei Giurgiu, secția penală, care a fost menținută.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare în conformitate cu dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., Curtea a reținut că:

- cererea contestatorului A. este introdusă împotriva unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 41/A/10.01.2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2020),

- contestatorul a avut calitatea de parte în dosar (fiind inculpat în dosarul în care s-a pronunțat decizia penală),

- cererea de contestație în anulare arată cazurile de contestație pe care le invocă, precum și motivele aduse în sprijinul acestora (fiind indicat cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. și sunt expuse motivele pentru care se apreciază ca fiind incidentă prescripția răspunderii penale),

- contestația în anulare a fost declarată în termen, având în vedere că, potrivit art. 428 alin. (2) din C. proc. pen., pentru cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., contestația în anulare poate fi declarată oricând,

- s-au invocat dovezi care sunt la dosar, raportându-se la actele și lucrările dosarului în care s-a pronunțat hotărârea definitivă de condamnare.

Temeiul invocat de contestator în susținerea desființării deciziei penale pe calea contestației în anulare, este cel prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., solicitându-se prin intermediul acestuia a se constata intervenția unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv prescripția răspunderii penale, conform Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

Verificarea admisibilității în principiu a căii de atac, prin prisma cazului invocat, motivelor aduse în sprijinul acestuia, actelor și lucrărilor dosarului și conținutului deciziei penale a cărei desființare se solicită, a condus curtea la concluzia că aceasta este inadmisibilă.

Astfel, cauza penală care s-a finalizat cu pronunțarea unei soluții de condamnare a contestatorului A. a fost soluționată definitiv la data de 10.01.2023, ulterior pronunțării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și 358/2022, respectiv ulterior pronunțării Deciziei nr. 67/2022, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Cu toate acestea, în calea de atac a apelului, inculpatul nu a invocat prescripția răspunderii penale.

Prin Decizia nr. 10/2017 din 29 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (Publicată în M. Of. nr. 392/25.05.2017) s-a stabilit, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen. că, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.

Potrivit considerentelor deciziei de mai sus, acest caz de contestație în anulare se întemeiază exclusiv pe modul viciat al instanței de apel de a judeca și nu pe modul în care aceasta a examinat și motivat neincidența cazului de încetare a procesului penal. Numai în situația în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal - pentru care existau la dosar probele necesare care conduceau la soluția de încetare a procesului penal - se poate constata o eroare de procedură, adică o nepronunțare imputabilă instanței care, prejudiciind interesele legitime ale părții, îi dă dreptul să formuleze contestație în anulare.

A interpreta altfel acest caz de contestație în anulare ar însemna transformarea contestației în anulare, ca și cale extraordinară de atac, într-un apel deghizat, permițându-se, contrar legii, pronunțarea unei soluții diametral opuse, exclusiv pe baza unei interpretări diferite date acelorași elemente avute în vedere de instanța de apel, de către judecători din cadrul aceleiași instanțe.

O nouă analiză a fondului cauzei poate fi dispusă, exclusiv, în ipoteza în care în cadrul contestației în anulare apar elemente noi circumscrise unei erori de procedură a instanței de apel, pornindu-se, în mod obligatoriu, de la principiul prezumției legalității hotărârilor judecătorești.

Ca atare, având în vedere că inculpatul nu a invocat în apel prescripția răspunderii penale și nici instanța de apel din oficiu nu a dezbătut și analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, aceasta urmează a fi analizată în prezenta cauză.

Astfel, pentru infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, faptă prev. și ped. de art. 334 alin. (1) din C. pen., comisă de condamnat la data de 11.01.2018, termenul general de prescripție a răspunderii penale prev. de art. 154 alin. (1) pct. d din C. proc. pen. este de 5 ani, iar pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev.de art. 336 alin. (1) din C. pen., comisă la data de 11.01.2018, termenul general de prescripție a răspunderii penale prev.de art. 154 alin. (1) pct. d din C. proc. pen. este de 5 ani.

Referitor la perioada de timp în care condamnatul putea fi tras la răspundere penală, aceasta se calculează potrivit art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen., luna și anul socotindu-se împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.

Altfel spus, ceea ce se calculează potrivit art. 122 rap. la art. 154 din C. pen. anterior, este perioada de timp în care inculpatul poate fi tras la răspundere penală, ceea ce se situează ulterior acestei perioade urmând a intra pe domeniul prescripției speciale.

Cum data săvârșirii faptelor este 11.01.2018, perioada de timp (5 ani) în care inculpatul poate fi tras la răspundere penală este 11.01.2018 - 10.01.2023 (termenul împlinindu-se cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă, respectiv la ora 24:00 a zilei de 10.01.2023).

Astfel, Curtea a constatat că la data pronunțării Deciziei penale nr. 41 din 10.01.2023 a Curții de Apel București, secția I penală, a cărei anulare s-a solicitat, termenele generale de prescripție a răspunderii penale nu erau împlinite, astfel încât, doar în mod formal a fost invocată o cauză de încetare a procesului penal.

Împotriva Deciziei penale nr. 1022/A din data de 23 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, contestatorul A. a formulat contestație.

La termenul din data de 21 septembrie 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac declarate.

Analizând decizia penală atacată, Înalta Curte constată inadmisibilitatea contestației.

Procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte reține că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din C.E.D.O. impune existența unei căi judiciare efective care să permită părții de a beneficia de o cale de atac, dreptul de acces la o instanță fiind un element inerent al garanțiilor consacrate de acest articol și oferă instanței dreptul, ca în fiecare caz, să procedeze la o evaluare în lumina particularităților procedurii, pentru ca în aplicarea normelor de procedură, să se evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor și o flexibilitate excesivă care ar conduce la eliminarea condițiilor procedurale stabilite de lege.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, principiu statuat la art. 129 din Constituție care prevede că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În cauza dedusă judecății, prin Decizia penală nr. 1022/A din data de 23 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul-condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 41/A/10.01.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat în considerentele hotărârii prealabile nr. 5 din 04.03.2015 că "În concepția C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și sentința sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu, prevăzută în art. 431 din C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului."

Înalta Curte reține că decizia atacată este definitivă, curtea de apel pronunțându-se doar asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare.

În aceste condiții, se constată că a fost promovată o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 1022/A din data de 23 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2023.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 1022/A din data de 23 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 septembrie 2023.