ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată inițial pe
rolul Tribunalului Sălaj, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu
pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Direcția Generală
pentru Protecția Persoanelor Adulte cu Handicap, anularea deciziei de încadrare
în grad de handicap nr. 5801/2010 în sensul stabilirii gradului de handicap
accentuat cu acordarea drepturilor bănești corespunzătoare acestui grad de
handicap începând cu luna aprilie 2010.
În motivarea cererii reclamantul a
arătat, în esență, că în mod greșit a fost încadrat în gradul de handicap mediu
având în vedere starea sa reală de sănătate.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 544/2011 din
data de 10 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj - Secția a Ii-a contencios
administrativ și fiscal, în favoarea căreia s-a declinat competența de
soluționare, și care a dispus conexarea prezentei cauze cu dosarul nr. 909/33/2011,
având același obiect, a respins ca neîntemeiate cererea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță
a reținut că prin decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5801 din 14
decembrie 2010, pârâta a procedat la încadrarea reclamantului în grad de
handicap mediu, cod boală H90, E10, cod handicap 3, cod deficiență funcțională
medie.
Ulterior, în cadrul procedurii de
revizuire pârâta a emis decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5742 din
24 mai 2011 prin care a încadrat reclamantul în gradul de handicap mediu cod
boală H90, cod handicap 3, cu deficientă funcțională medie.
În această decizie se menționează că
gradul de handicap este permanent începând cu 13 aprilie 2010.
În ambele decizii se menționează că
încadrarea în gradul de handicap s-a realizat conform criteriilor
medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al MMFES
și Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSF.
Verificând susținerile reclamantului
în raport de actele medicale depuse în probațiune și având în vedere criteriile
stabilite prin cele două ordine menționate anterior, Curtea a constatat că nu
s-a evidențiat cu prilejul evaluării reclamantului de către pârâtă, în vederea
emiterii celor două decizii contestate, că acesta, pe lângă pierderea auditivă
ar avea și tulburări psihice și de limbaj.
A arătat că actele medicale depuse în
probațiune de către reclamant, scrisoarea medicală din 23 februarie 2011 și cea
din 16 martie 2011, adeverința medicală din 10 martie 2011 trebuiau aduse la
cunoștința pârâtei, așa cum rezultă din Programul individual de reabilitare
socială nr. 8452/10694/R/ 3073 din 21 aprilie 2010 unde se solicită
reclamantului să prezinte anumite acte cu prilejul evaluării ulterioare, că
reclamantul nu a formulat cereri în probațiune deși i s-a acordat cuvântul în
acest sens și s-a discutat necesitatea suplimentării probațiunii în cauză, iar
din comisia ce a emis deciziile contestate au făcut parte și persoane cu
pregătire medicală care au
avut posibilitatea de a
evalua starea de sănătate a reclamantului și actele medicale ale acestuia.
3.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței civile nr. 544/2011
din data de 10 octombrie 2011 a declarat recurs reclamantul B.I. solicitând
modificarea acesteia și admiterea cererii sale.
În motivarea recursului, reclamantul a
susținut, în esență, că la dosarul cauzei au fost depuse toate înscrisurile
doveditoare ale susținerilor sale și că acestea, deși demonstrau în mod
convingător faptul că deficiențele s-ar încadra în grad de handicap accentuat,
au fost luate în considerare doar parțial atât de către pârâte, cât și de către
instanța de fond.
4.
Soluția instanței de control judiciar
Analizând hotărârea contestată,
raportat la susținerile din recurs și dispozițiile legale incidente, înalta
Curte apreciază recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele în
continuare arătate.
Recurentul-reclamant B.I. a supus
cenzurii instanței de contencios administrativ Decizia de încadrare în grad de
handicap nr. 5801/2010 emisă de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte
cu Handicap și Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5742 din 24 mai 2011,
emisă de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Prin primul act contestat, autoritatea
emitentă a dispus încadrarea recurentului-reclamant în grad de handicap III,
deficiență funcțională medie, Cod boală H90, cod handicap 3, soluție menținută
de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin
Decizia nr. 5742 din 24 mai 2011.
Potrivit înscrisurilor depuse în
dosar, la baza emiterii actelor contestate au stat: scrisoarea medicală din 23
februarie 2011 și din 16 martie 2011, adeverința medicală din 10 martie 2011.
La dosar au mai fost depuse: raport de
evaluare complexă din 12 mai 2011 și 24 martie 2011.
Din ansamblul probator, deficiența
funcțională a recurentului-reclamant se conturează astfel: hipoacuzie
bilaterală severă, deficit 77 dB dreapta și 72 dB stânga, cu tulburări de
limbaj, deteriorare cognitivă ușoară (incipientă), lacunarism.
Potrivit criteriilor
medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al MMFES
și Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSF, pentru calificarea
deficienței ca „accentuată", solicitantul trebuie să prezinte, pe lângă
pierdere auditivă peste 70 dB care se protezează greu, tulburări psihice și de
limbaj.
Or, în speță,
recurentul nu prezintă nici pierdere auditivă greu protezabilă, nici tulburări
psihice de natura celor avute în vedere de ordinul sus-menționat, aceste
aspecte nefiind evidențiate de materialul probator examinat.
În aceste condiții, se apreciază că în
mod corect au fost menținute, de către prima instanță, actele contestate.
Pentru aceste considerente, neexistând
motive pentru reformarea hotărârii de fond, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va
fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.I.
împotriva Sentinței civile nr. 544/2011 din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel
Cluj - Secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
20 noiembrie 2012.