ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4884/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Sălaj, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Direcția Generală pentru Protecția Persoanelor Adulte cu Handicap, anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 5801/2010 în sensul stabilirii gradului de handicap accentuat cu acordarea drepturilor bănești corespunzătoare acestui grad de handicap începând cu luna aprilie 2010. În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esență, că în mod greșit a fost încadrat în gradul de handicap mediu având în vedere starea sa reală de sănătate.
2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 544/2011 din data de 10 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj - Secția a Ii-a contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia s-a declinat competența de soluționare, și care a dispus conexarea prezentei cauze cu dosarul nr. 909/33/2011, având același obiect, a respins ca neîntemeiate cererea reclamantului. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5801 din 14 decembrie 2010, pârâta a procedat la încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu, cod boală H90, E10, cod handicap 3, cod deficiență funcțională medie. Ulterior, în cadrul procedurii de revizuire pârâta a emis decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5742 din 24 mai 2011 prin care a încadrat reclamantul în gradul de handicap mediu cod boală H90, cod handicap 3, cu deficientă funcțională medie.
În această decizie se menționează că gradul de handicap este permanent începând cu 13 aprilie 2010. În ambele decizii se menționează că încadrarea în gradul de handicap s-a realizat conform criteriilor medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al MMFES și Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSF. Verificând susținerile reclamantului în raport de actele medicale depuse în probațiune și având în vedere criteriile stabilite prin cele două ordine menționate anterior, Curtea a constatat că nu s-a evidențiat cu prilejul evaluării reclamantului de către pârâtă, în vederea emiterii celor două decizii contestate, că acesta, pe lângă pierderea auditivă ar avea și tulburări psihice și de limbaj.
A arătat că actele medicale depuse în probațiune de către reclamant, scrisoarea medicală din 23 februarie 2011 și cea din 16 martie 2011, adeverința medicală din 10 martie 2011 trebuiau aduse la cunoștința pârâtei, așa cum rezultă din Programul individual de reabilitare socială nr. 8452/10694/R/ 3073 din 21 aprilie 2010 unde se solicită reclamantului să prezinte anumite acte cu prilejul evaluării ulterioare, că reclamantul nu a formulat cereri în probațiune deși i s-a acordat cuvântul în acest sens și s-a discutat necesitatea suplimentării probațiunii în cauză, iar din comisia ce a emis deciziile contestate au făcut parte și persoane cu pregătire medicală care au avut posibilitatea de a evalua starea de sănătate a reclamantului și actele medicale ale acestuia.
3. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței civile nr. 544/2011 din data de 10 octombrie 2011 a declarat recurs reclamantul B.I. solicitând modificarea acesteia și admiterea cererii sale. În motivarea recursului, reclamantul a susținut, în esență, că la dosarul cauzei au fost depuse toate înscrisurile doveditoare ale susținerilor sale și că acestea, deși demonstrau în mod convingător faptul că deficiențele s-ar încadra în grad de handicap accentuat, au fost luate în considerare doar parțial atât de către pârâte, cât și de către instanța de fond. 4. Soluția instanței de control judiciar Analizând hotărârea contestată, raportat la susținerile din recurs și dispozițiile legale incidente, înalta Curte apreciază recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele în continuare arătate.
Recurentul-reclamant B.I. a supus cenzurii instanței de contencios administrativ Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5801/2010 emisă de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5742 din 24 mai 2011, emisă de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Prin primul act contestat, autoritatea emitentă a dispus încadrarea recurentului-reclamant în grad de handicap III, deficiență funcțională medie, Cod boală H90, cod handicap 3, soluție menținută de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin Decizia nr. 5742 din 24 mai 2011. Potrivit înscrisurilor depuse în dosar, la baza emiterii actelor contestate au stat: scrisoarea medicală din 23 februarie 2011 și din 16 martie 2011, adeverința medicală din 10 martie 2011. La dosar au mai fost depuse: raport de evaluare complexă din 12 mai 2011 și 24 martie 2011. Din ansamblul probator, deficiența funcțională a recurentului-reclamant se conturează astfel: hipoacuzie bilaterală severă, deficit 77 dB dreapta și 72 dB stânga, cu tulburări de limbaj, deteriorare cognitivă ușoară (incipientă), lacunarism.
Potrivit criteriilor medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al MMFES și Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSF, pentru calificarea deficienței ca „accentuată", solicitantul trebuie să prezinte, pe lângă pierdere auditivă peste 70 dB care se protezează greu, tulburări psihice și de limbaj. Or, în speță, recurentul nu prezintă nici pierdere auditivă greu protezabilă, nici tulburări psihice de natura celor avute în vedere de ordinul sus-menționat, aceste aspecte nefiind evidențiate de materialul probator examinat. În aceste condiții, se apreciază că în mod corect au fost menținute, de către prima instanță, actele contestate. Pentru aceste considerente, neexistând motive pentru reformarea hotărârii de fond, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de B.I. împotriva Sentinței civile nr. 544/2011 din 10 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj - Secția a Ii-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 noiembrie 2012.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.