ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 201/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.715/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 6.609/2/2023 și nr. 9.269/3/2024 și de Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.060/103/2018.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin încheierile din 12 noiembrie 2024, în dosarele nr. 9.269/3/2024 și nr. 6.609/2/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se calculează la salariul de bază primit efectiv de funcționarul public lunar sau rămâne plafonat la nivelul cuantumului din luna decembrie 2023, în condițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare.

Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.715/1/2024 și nr. 2.716/1/2024.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată cu nr. 211/1/2025 Sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.060/103/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea dispozițiilor anexei nr. VIII capitolul II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la prevederile art. 38 alin. (3), (4) și (6) din același act normativ, cu referire și la art. 6 și 7 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, majorarea la salariul de bază, respectiv sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare se acordă de la data de la care salariații au ajuns la limita valorii prevăzute de grila de salarizare pentru anul 2022 sau de la data la care salariații au atins nivelul prevăzut de grila de salarizare pentru 2022, majorat cu toate majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 211/1/2025 și nr. 2.716/1/2024 la Dosarul nr. 2.715/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Art. 38. - Aplicarea legii " (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...) (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (...) (6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (...)" Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" - capitolul I - lit. B. - Reglementări specifice funcționarilor publici Art. 1. - " (1) Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens." Capitolul II - lit. A - Salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală - consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora - pct. II - Salarizarea personalului din autorități publice și agenții Subpct. 6.2 - "Personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în prezenta anexă beneficiază și de următoarele categorii de sporuri și drepturi: a) Sporuri: 1. Spor pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire și/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condițiilor specifice de desfășurare a activității - de până la 35%; (...) b) Alte drepturi: (...) 5. Personalul din cadrul administrației publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care își desfășoară activitatea în structurile de inspecție și control sau prin atribuțiile specifice contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5%."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018) Art. 34 (forma inițială) - "(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții." Art. 34 (forma modificată) - "(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017) Art. 6. - "Personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor beneficiază în condițiile prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul regulament, de sporurile prevăzute în anexa nr. VIII, la cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1-3 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare." Art. 7. - "Cuantumul sporurilor prevăzute la art. 6 se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. VIII, la cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare." Anexa nr. 1 - Articol unic. - " Pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I și cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția personalului din administrația publică locală, în funcție de numărul de factori de risc întruniți, este următoarea: a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc din cei prevăzuți la art. 5 din regulamentul-cadru; (...)". III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept A. Dosarul nr. 9.269/3/2024 al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal cu nr. 9.269/3/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2024, atât a salariului de bază al reclamantei corespunzător funcției și gradului profesional, cât și a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, la nivelul maxim aflat în plată la această dată în cadrul Casei Naționale de Pensii.

În motivare, reclamanta a susținut că salariul său de bază nu este calculat la nivelul salariului de bază corespunzător funcției și gradului din administrația publică centrală, diferența rezultată din aplicarea primei tranșe fiind calculată la salariul de bază de la nivel central aflat în plată în luna decembrie 2023. B. Dosarul nr. 6.609/2/2023 al Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal cu nr. 6.609/2/2023, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la recalcularea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de până la 15% la salariul de bază aflat în plată, începând cu luna decembrie 2018 și în continuare, precum și la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din recalculare. C. Dosarul nr. 1.060/103/2018 al Curți de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal cu nr. 1.060/103/2018, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite și acordate, începând cu 1 ianuarie 2018, sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzute în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. a) din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 și în Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în limita procentului stabilit prin Ordinul nr. 616 din 31 ianuarie 2018, aplicabil la nivelul autorității pârâte.

Prin Cererea înregistrată pe rolul aceluiași tribunal cu nr. 1.062/103/2018, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite și acordate salariile de bază în plată, începând cu 1 ianuarie 2018, prin raportare la grila de salarizare aferentă anului 2022, majorată cu procentul de 12,5%, prevăzut în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus conexarea celor două dosare.

Ulterior, un membru de sindicat a formulat cerere de intervenție principală prin care a pretins aceleași drepturi cu cele ce formează obiectul acțiunii din Dosarul nr. 1.060/103/2018.

Prin Sentința nr. 121 din 14 februarie 2023, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiate, atât cererile conexate, cât și cererea de intervenție principală.

Împotriva acestei decizii, reclamanții au declarat recurs prin care au solicitat casarea sentinței atacate și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunilor.

În motivare, recurenții au susținut că prima instanță nu a observat că aceștia au atins grila de salarizare aferentă anului 2022, fie la 1 ianuarie 2018, fie la o dată ulterioară, cu ocazia încadrării sau a reîncadrării în funcție. Au mai criticat soluția atacată din perspectiva nerespectării dezlegărilor date prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanțele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului București a menționat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. A mai arătat că nu se mai impune evaluarea dificultății chestiunii de drept de vreme ce sesizarea instanței supreme este obligatorie în litigiile privind fondurile publice.

Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Bacău a reținut că procesul se află în ultimă instanță și are ca obiect drepturi salariale ale funcționarilor publici din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț. A mai arătat că interpretarea normelor aplicabile este esențială pentru soluționarea recursului exercitat în cauză și că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate. În acest sens a precizat că deciziile obligatorii invocate de recurenți nu au rezolvat problema de drept antamată, respectiv dacă salariile de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sunt cele menționate expres în grila din anexa la această lege sau sunt cele prevăzute în anexă, la care se adaugă alte majorări reglementate prin același act normativ. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

Completul de judecată din cadrul Tribunalului București a apreciat că orice majorare intervenită în salarizarea funcționarilor din cadrul Casei Naționale de Pensii la 1 ianuarie 2024 nu a influențat calcularea drepturilor salariale, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut expres că diferențele salariale se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

Completul de judecată din cadrul Curții de Apel Bacău a apreciat că normele legale în discuție trebuie interpretate în sensul că personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5% și de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare de până la 35%, de la data la care salariile de bază au atins nivelul prevăzut de grila din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Din răspunsurile transmise de către instanțele judecătorești consultate a rezultat o singură orientare jurisprudențială.

Astfel, s-a apreciat că sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, rămâne plafonat la nivelul cuantumului din luna decembrie 2023, în condițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

S-a argumentat că nu există un temei pentru a determina, ulterior stabilirii salariului de bază aferent anului 2024, un nivel superior al sporului de condiții vătămătoare al cărui cuantum este plafonat prin aplicarea succesivă a actelor normative adoptate de către legiuitorul delegat. Astfel, începând cu luna ianuarie 2019, dacă personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, nivelului sporului rămâne neschimbat.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23, art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. b), c), d) și g), art. 23, art. 36 alin. (1), art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) și (6) și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 1 din cap. I lit. B și ale cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță pentru soluționarea sesizărilor conexate.

Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) și (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se țină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Temeiul sesizărilor conexate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal", iar conform alin. (3) al aceluiași articol, "(...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, "dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care se circumscrie domeniului de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită.

De asemenea, în această procedură Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță, iar nu doar de către completurile de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță.

Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect: (i) obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2024, atât a salariului de bază al reclamantei corespunzător funcției și gradului profesional, cât și a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare, la nivelul maxim aflat în plată la această dată în cadrul Casei Naționale de Pensii (Dosarul nr. 9.269/3/2024); (ii) obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor la recalcularea sporului pentru condiții de muncă vătămătoare de până la 15% la salariul de bază aflat în plată, începând cu luna decembrie 2018 și în continuare, precum și la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din recalculare (Dosarul nr. 6.609/2/2023); (iii) obligarea pârâtei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la: a) emiterea unei decizii prin care să fie stabilite și acordate, începând cu 1 ianuarie 2018, sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzute în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. a) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 și în Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în limita procentului stabilit prin Ordinul nr. 616 din 31 ianuarie 2018, aplicabil la nivelul autorității pârâte; b) emiterea unei decizii prin care să fie stabilite și acordate salariile de bază în plată, începând cu 1 ianuarie 2018, prin raportare la grila de salarizare aferentă anului 2022, majorată cu procentul de 12,5%, prevăzut în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (Dosarul nr. 1.060/103/2018).

Astfel, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, deoarece, prin demersurile procesuale inițiate, reclamanții, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație", urmăresc recunoașterea și plata unor sume de bani pretinse cu titlu de spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află pe rolul instanțelor judecătorești, respectiv în primă instanță pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și în calea de atac a recursului aflat pe rolul Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

De asemenea, problemele semnalate de instanțele de trimitere reprezintă chestiuni de drept, deoarece se referă la condițiile legale de acordare a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în raport cu incidența plafonului legal prin care cuantumul sporurilor acordate a fost limitat la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 și în raport cu împrejurarea atingerii nivelului stabilit prin grila de salarizare aferentă anului 2022.

Ca atare, primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite.

În schimb, nu este realizată ultima condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, care vizează nestatuarea anterioară de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.

Astfel, în considerarea acestei ultime cerințe, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond.

Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că instanța care a formulat sesizările înregistrate cu nr. 2.715/1/2024 și nr. 2.716/1/2024 solicită a se stabili dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se calculează la salariul de bază primit efectiv de funcționarul public lunar sau rămâne plafonat la nivelul lunii decembrie 2023, în condițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

Ulterior sesizării instanței supreme cu privire la această chestiune de drept a fost pronunțată Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că la acordarea sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se țină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. În considerentele de la paragraful 178 din această decizie s-a reținut că voința legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menținută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice.

Ca atare, chestiunea de drept antamată prin sesizările formulate de Tribunalul București a fost dezlegată prin decizia anterior evocată, care se impune a fi respectată în virtutea caracterului său obligatoriu, consacrat de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Prin Sesizarea înregistrată ulterior cu nr. 211/1/2025, Curtea de Apel Bacău solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la cele ale art. 38 alin. (3), (4) și (6) din același act normativ, cu referire și la art. 6 și 7 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în sensul de a se stabili dacă majorarea la salariul de bază, respectiv sporul pentru condiții vătămătoare se acordă de la data de la care salariații au ajuns la limita valorii prevăzute de grila pentru anul 2022 sau de la data la care salariații au atins nivelul prevăzut de grila de salarizare pentru 2022, majorat cu toate majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

Or, în interpretarea acestor texte de lege, a fost pronunțată Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În considerentele de la paragraful 81 din această decizie s-a reținut că sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispozițiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă și nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38.

Ca atare, instanța supremă a interpretat cu caracter obligatoriu textele de lege invocate de titularul sesizării cu privire la sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, cuvenit personalului din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în contextul aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017.

Referitor la modul de acordare a majorărilor salariale în același context al aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017 a fost pronunțată Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

De asemenea, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea unor texte de lege al căror înțeles a fost deja lămurit de instanța supremă prin decizii obligatorii.

Doar în măsura în care nu există dezlegări cu privire la chestiunile de drept incidente în soluționarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă. De altfel, este în căderea instanțelor învestite cu soluționarea cauzelor obligația de a verifica jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului concret.

Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,