ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6369/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, revizuenta B.G., a solicitat revizuirea

sentinței civile nr. 11250 din 25 noiembrie 2008 a Judecătoriei Ploiești, prin

care s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S.G. în contradictoriu cu

aceasta, constatându-se că apartamentul situat în P., județul Prahova a fost

dobândit de reclamant prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 1

octombrie 1999 de Biroul Notarial Public M.M.G. care are calitatea de bun

propriu al reclamantului.

În motivarea cererii

de revizuire s-a arătat că, prin decizia nr. 2502 din 30 martie 2005 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosar nr. 11519/2004 s-a dispus

admiterea recursului declarat de revizuentă împotriva deciziei civile nr. 387

din 24 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, care a fost

modificată în sensul respingerii ca nefondat a apelului declarat de reclamantul

S.G. împotriva sentinței civile nr. 8891 din 21 noiembrie 2003 a Judecătoriei

Ploiești.

Solicită a se

constata că a intervenit autoritatea de lucru judecat întrucât, cele două

instanțe, diferite în grad, au pronunțat hotărâri cu dispoziții contrare, în

cauze cu același obiect și același părți.

Cererea de revizuire,

astfel formulată, se întemeiază pe prevederile art. 322 pct. 7 din C. proc.

civ.

Intimatul-reclamant S.G.

a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă, față de excepția tardivității invocată.

Analizând cererea de

revizuire față de excepțiile invocate cât și prin prisma condițiilor de

admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., Înalta Curte a

constatat următoarele:

Invocarea acestui

motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

să existe hotărâri definitive contradictorii; hotărârile potrivnice să fie

pronunțate în aceeași pricină; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al

doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau,

dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei și să se

ceară anularea celei de a doua hotărâri pronunțată în cauză.

În speță, revizuenta

Z.V.

a solicitat

revizuirea

sentinței civile nr. 11250 din 25 noiembrie 2008 a Judecătoriei Ploiești, prin

care s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S.G.,

prin care s-a admis

s-a admis acțiunea

formulată de reclamantul S.G. în contradictoriu cu aceasta și s-a constatat că

apartamentul situat în P., județul Prahova a fost dobândit de reclamant prin

contract de vânzare-cumpărare.

În speță, pentru a fi

aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este necesar ca

hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină, adică trebuie

reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele

lucrului judecat.

Cu privire la

excepția de tardivitate a cererii de revizuire, Înalta Curte constată că în

cauză nu sunt întrunite dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 din C. proc.

civ., urmând a fi respinsă.

Pentru toate aceste

considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, nefiind

îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 din C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția

tardivității formulării cererii de revizuire

.

Respinge cererea de revizuire formulată de B.G.

împotriva sentinței civile nr. 11250 din 25 noiembrie 2008 a Judecătoriei

Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25

noiembrie 2010.