Decizia nr. 151/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.650/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în dosarele nr. 4.602/109/2023, nr. 4.807/109/2023, nr. 4.746/109/2023 și nr. 4.909/109/2023, privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: a) În interpretarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, poate instanța de judecată să dispună revizuirea drepturilor de pensie, în absența unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii? b) În situația unui răspuns negativ, lipsa unei cereri de revizuire adresate casei de pensii reprezintă o chestiune de ordine publică, de natură a fi invocată din oficiu în apel?

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților; părțile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 4.602/109/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menționată.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 18 noiembrie 2024, cu nr. 2.650/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 5 mai 2025.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate, cu nr. 2.685/1/2024, nr. 2.687/1/2024 și nr. 2.688/1/2024, sesizări formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept menționate anterior.

Considerându-se că există "o strânsă legătură" între obiectul primei sesizări și cel al sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.685/1/2024, nr. 2.687/1/2024 și nr. 2.688/1/2024 la Dosarul nr. 2.650/1/2024. II. Normele legale incidente

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - forma în vigoare la data declanșării litigiilor (Legea nr. 263/2010), în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 31 august 2024, fiind înlocuită parțial prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și abrogată și înlocuită prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Art. 107 alin. (1) "În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire." III. Expunerea succintă a procesului Dosarul nr. 4.602/109/2023

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 18 septembrie 2023, reclamantul- persoană fizică a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând obligarea acesteia să îi revizuiască drepturile de pensie prin valorificarea veniturilor menționate în adeverințele eliberate de societățile A. D. - S.A. și C. A. - S.A. și a grupei a II-a din adeverința eliberată de societatea U. - S.A., precum și să-i plătească diferențele de drepturi de pensie ce rezultă din această recalculare.

Prin Sentința civilă nr. 503/15.02.2024, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamant, a fost obligată pârâta să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului stabilite prin Decizia nr. X/22.08.2023, prin valorificarea veniturilor brute menționate în adeverințele eliberate de societățile A. D. - S.A. și C. A. - S.A., și să plătească acestuia diferențele drepturilor de pensie, începând cu data punerii în plata a drepturilor de pensie anticipată parțială; a fost respinsă cererea privind valorificarea adeverinței eliberate de societatea U. - S.A.

Împotriva sentinței a formulat apel, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând respingerea cererii.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Dosarul nr. 4.807/109/2023

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 29 septembrie 2023, reclamantul - persoană fizică a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând obligarea acesteia să îi revizuiască drepturile de pensie prin stabilirea corectă a stagiului complet de cotizare de 32 de ani, potrivit anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu menținerea în plată a punctajului suplimentar acordat pentru activitatea desfășurată în grupele superioare de muncă, precum și să îi plătească diferențele de drepturi de pensie ce rezultă din această recalculare.

Prin Sentința civilă nr. 1.248/4.04.2024, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamant, a fost obligată pârâta să revizuiască drepturile de pensie pentru limită de vârstă ale reclamantului, utilizând la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani și 5 luni, să îi mențină punctajul suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa superioară de muncă în funcție de punctajul obținut în urma revizuirii, precum și să plătească acestuia diferențele drepturilor de pensie, începând cu data de 29.09.2020.

Împotriva sentinței a formulat apel, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând respingerea cererii.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Dosarul nr. 4.746/109/2023

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 26 septembrie 2023, reclamantul - persoană fizică a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând obligarea acesteia să îi revizuiască drepturile de pensie prin valorificarea veniturilor menționate în adeverința eliberată de societatea A. D. - S.A. și în certificatul eliberat de societatea S. A. - S.R.L., precum și să îi plătească diferențele de drepturi de pensie ce rezultă din această recalculare.

Prin Sentința civilă nr. 1.246/4.04.2024, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, a fost obligată pârâta să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, prin valorificarea veniturilor brute menționate în adeverința eliberată de societatea A. D. - S.A. și în certificatul eliberat de societatea S. A. - S.R.L., și să plătească acestuia diferențele drepturilor de pensie, începând cu data de 12.07.2023.

Împotriva sentinței a formulat apel, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând respingerea cererii.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. Dosarul nr. 4.909/109/2023

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 4 octombrie 2023, reclamantul - persoană fizică a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând obligarea acesteia să îi revizuiască drepturile de pensie prin valorificarea veniturilor menționate în adeverința eliberată de societatea A. D. - S.A., precum și să îi plătească diferențele de drepturi de pensie cuvenite.

Prin Sentința civilă nr. 1.187/3.04.2024, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, a fost obligată pârâta să revizuiască drepturile de pensie ale reclamantului, prin valorificarea veniturilor brute menționate în adeverința eliberată de societatea A. D. - S.A., și să plătească acestuia diferențele drepturilor de pensie, începând cu data punerii în plată a drepturilor de pensie.

Împotriva sentinței a formulat apel, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii A., solicitând respingerea cererii.

Prin Încheierea din 5 noiembrie 2024, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. IV. Motivele reținute de titularul sesizării

Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

S-a arătat în acest sens că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, că există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența unui complet de judecată al curții de apel, litigiul este declanșat după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, de lămurirea modului de interpretare/aplicare a art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât obiectul judecății îl reprezintă revizuirea drepturilor de pensie, iar instanța poate invoca, din oficiu, motive de ordine publică, asupra chestiunii de drept sesizate instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în interesul legii, iar aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. V. Punctul de vedere al titularului sesizării

Instanța de apel a considerat necesară sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt susceptibile de interpretări diferite, atât sub aspectul posibilității învestirii instanței de judecată cu o cerere de revizuire a drepturilor de pensie, în absența sesizării casei județene de pensii cu o asemenea solicitare, cât și al caracterului de ordine publică al normei legale.

Cu privire la chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită prin prima întrebare, opinia completului de judecată este în sensul că este obligatorie adresarea cererii de revizuire către casa județeană de pensii, anterior sesizării instanței de judecată.

Se invocă în acest sens dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, din care reiese că revizuirea drepturilor de pensie este o operațiune care se realizează de casa teritorială de pensii, din oficiu sau la solicitarea beneficiarului pensiei, în ambele cazuri casa de pensii fiind obligată să emită o decizie. Rolul instanței de judecată este acela de a verifica legalitatea deciziilor emise de casa de pensii, respectiv de a sancționa refuzul soluționării solicitărilor formulate, iar nu de a se substitui instituțiilor cu atribuții în ceea ce privește sistemul pensiilor publice.

Nu se poate reține îngrădirea accesului la justiție prin impunerea obligației de a se adresa, în vederea revizuirii, casei de pensii, întrucât cererea în discuție nu constituie o procedură administrativă prealabilă, ci însuși actul prin care se declanșează procedura revizuirii, iar împotriva deciziei pronunțate de casa de pensii asupra revizuirii se poate formula contestație la instanța competentă.

Cât privește cea de-a doua întrebare, instanța a arătat că aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv omisiunea sesizării casei de pensii cu o solicitare de revizuire a drepturilor de pensie, anterior învestirii instanței, reprezintă o problemă de ordine publică, ce poate fi invocată din oficiu în apel. VI. Punctele de vedere ale părților

Apelanta-pârâtă a susținut că este necesară sesizarea instanței pentru dezlegarea chestiunii de drept, precum și că problema reprezintă o chestiune de ordine publică, prin care se poate asigura o practică unitară.

Intimații-reclamanți susțin că nu este necesară formularea unei cereri de revizuire adresate casei de pensii, din moment ce aceasta, prin decizia emisă anterior, a respins solicitarea de valorificare a veniturilor brute, la calcularea punctajului mediu anual. Impunerea unui astfel de demers, prealabil sesizării instanței, reprezintă un formalism excesiv și o îngrădire a accesului la justiție. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La nivelul Curții de Apel Alba Iulia a fost identificată practică judiciară cu privire la prima chestiune sesizată, în sensul că instanța poate dispune revizuirea pensiei chiar și în lipsa unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii.

În același sens este și practica judiciară identificată la nivelul Curții de Apel Brașov.

La nivelul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale a fost identificată o singură hotărâre, prin care s-a apreciat că acțiunea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de legea specială aplicabilă în materia asigurărilor sociale.

În urma consultării judecătorilor din cadrul Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, punctul de vedere unanim exprimat a fost în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Legea 263/2010, instanța de judecată nu poate dispune revizuirea drepturilor de pensie în măsura în care nu s-a formulat contestație împotriva deciziei de pensie și nici nu s-a solicitat casei de pensii revizuirea drepturilor de pensie.

În ceea ce privește a doua întrebare, deși tribunalul nu judecă în apel, potrivit competențelor sale, s-a exprimat opinia în sensul că problema lipsei unei cereri de revizuire adresate casei de pensii anterior sesizării instanței nu este o chestiune de ordine publică și, ca atare, nu ar putea fi invocată din oficiu de instanța de apel.

În cadrul Tribunalului Ialomița a fost exprimată opinia potrivit căreia instanța de judecată poate să dispună revizuirea drepturilor de pensie și în absența unei cereri adresate anterior casei de pensii.

La nivelul Tribunalului Ilfov s-a apreciat că este obligatorie adresarea cererii de revizuire către casa județeană de pensii, anterior sesizării instanței de judecată, chestiunea reprezentând o problemă de ordine publică ce poate constitui un motiv de apel, invocat din oficiu.

La nivelul Curții de Apel Cluj au fost identificate două orientări jurisprudențiale. În cadrul primei orientări s-a reținut că instanța este chemată să soluționeze o situație în legătură cu pensia reclamantului și, întrucât nu există o procedură prealabilă expres prevăzută de lege, trebuie să se dea o soluție pe fondul cererii.

În cadrul celei de-a doua orientări s-a opinat în sensul inadmisibilității cererii, arătându-se că cel interesat trebuie să formuleze mai întâi o cerere la casa teritorială de pensii, cu referire la procedura prealabilă obligatorie reglementată de art. 103 și 106 din Legea nr. 263/2010.

La nivelul Curții de Apel Constanța, practica judiciară este în sensul că reclamantul are obligația de a se adresa, în prealabil, casei de pensii cu o cerere de revizuire a drepturilor de pensie.

În același sens a fost identificată practică judiciară la nivelul Curții de Apel Craiova și Curții de Apel Iași.

Opinia teoretică exprimată de judecătorii Secției de conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Iași și cei ai Tribunalului Vaslui a fost în sensul că instanțele nu pot fi învestite direct cu cereri privitoare la dreptul de pensie, ci le revine competența de a analiza legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea competentă în domeniul pensiilor, inclusiv de a cenzura un astfel de refuz al instituției de a răspunde la cereri; lipsa cererii de revizuire adresate casei de pensii nu reprezintă o chestiune de ordine publică, de natură a fi invocată din oficiu în apel.

La nivelul Curții de Apel Pitești a fost identificată practică neunitară la nivelul Secției I civile, după cum urmează:

Într-o primă orientare s-a apreciat că instanța de judecată poate dispune revizuirea drepturilor de pensie în absența unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii.

În cea de-a doua orientare s-a reținut că numai casa de pensii are atribuția de a revizui drepturile de pensie, iar instanța nu se poate subroga atribuțiilor legale și exclusive ale acestei instituții, ci poate doar să verifice legalitatea refuzului de revizuire a drepturilor de pensie.

La nivelul Curții de Apel Ploiești au fost identificate hotărâri judecătorești, practica fiind în sensul că nu se poate solicita direct tribunalului să revizuiască pensia, întrucât o astfel de competență nu revine instanței de judecată, ci casei teritoriale de pensii.

La nivelul Curții de Apel Târgu Mureș a fost identificată practică judiciară în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii de chemare în judecată având ca obiect revizuirea drepturilor de pensie, în absența unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii.

La nivelul Curții de Apel Timișoara, practica judiciară este în sensul că revizuirea drepturilor de pensie se poate face doar dacă anterior a fost adresată o astfel de cerere casei de pensii, fără a se identifica decizii în care instanța să fi pus în discuție, din oficiu, în apel, neregularitatea decurgând din omisiunea formulării cererii menționate.

La nivelul Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal litigii de muncă și asigurări sociale, opinia magistraților este în sensul că cererea de revizuire este inadmisibilă în absența unei cereri în acest sens adresate casei de pensii.

Curțile de apel Bacău, Galați, Oradea și Suceava nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii

Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. IX. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu s-a identificat jurisprudență relevantă. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării

Sesizarea de față este fundamentată pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu de reglementare, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din același act normativ: "Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată."

Întrucât dispozițiile ordonanței de urgență se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie, conform prevederilor art. 4 din ordonanța de urgență, completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligația să se conformeze cerințelor instituite prin art. 520 din Codul de procedură civilă, respectiv să indice motivele care susțin admisibilitatea sesizării din perspectiva tuturor condițiilor care decurg din prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, punctul de vedere al completului de judecată și al părților.

Această cerință nu este îndeplinită în cazul de față, în cuprinsul încheierilor de sesizare neregăsindu-se argumente care să susțină admisibilitatea sesizărilor prin raportare la domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin prevederile art. 1.

Dimpotrivă, verificarea actelor de procedură din dosarele conexate relevă faptul că, în cazul dosarelor nr. 4.602/109/2023, nr. 4.746/109/2023 și nr. 4.909/109/2023, litigiile nu privesc revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, ci ale unor persoane care au fost angajate în cadrul unor societăți înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, care nu se încadrează în vreuna din familiile ocupaționale de funcții bugetare prevăzute în anexele I-IX la Legea-cadru nr. 153/2017.

Se reține, în acest context, că anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaționale de funcții bugetare ["Învățământ" (anexa nr. I), "Sănătate și asistență socială" (anexa nr. II), "Cultură" (anexa nr. III), "Diplomație" (anexa nr. IV), "Justiție și Curtea Constituțională" (anexa nr. V), "Apărare, ordine publică și securitate națională" (anexa nr. VI), "Administrație" (anexa nr. VIII) și funcțiile de demnitate publică (anexa nr. IX)].

Pe de altă parte, în cazul Dosarului nr. 4.807/109/2023, nu există niciun element care să susțină admisibilitatea sesizării din perspectiva analizată, respectiv care să confirme îndeplinirea situației premisă care atrage incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că ar fi vorba despre personal plătit din fonduri publice.

Or, judecătorii-raportori arată că îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării fundamentate pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi prezumată, ci trebuie să rezulte din cuprinsul încheierii de sesizare și să fie confirmată de actele de procedură din dosar.

Întrucât litigiile deduse spre judecată instanței de trimitere nu se circumscriu domeniului specific de reglementare al actului normativ menționat, instanța nefiind învestită cu judecarea unor cereri privind revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, prin raport s-a propus respingerea, ca inadmisibile, a sesizărilor formulate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,