ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 544/2025

Pretenția dedusă judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/3/2020, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la repararea prejudiciul care i-a fost cauzat prin erorile judiciare care au fost produse în dosarul nr. x/3/2018, în principal de către instanța care a judecat cauza în faza procesuală a apelului.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 4833 din 24.06.2021, Tribunalul București a respins cererea ca neîntemeiată.

Hotărârea pronunțată în apel Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul A. Prin decizia civilă nr. 628 din 05.12.2024, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A, cauză înregistrată pe rolul instanței urmare admiterii cererii de strămutare formulată de apelant, prin încheierea nr. 1288 din 24.05.2022 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. x/2/2021. Anterior soluționării apelului, reclamantul A a formulat cerere de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2/2021 al Curții de Apel Ploiești – Secția I Civilă, cerere soluționată prin încheierea nr.1777/10.10.2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă, prin respingerea acesteia.

Revizuirea formulat în cauză Împotriva încheierii nr.1777 din 10.10.2024, la data de 28.11.2024 a formulat cerere de revizuire reclamantul A, cerere întemeiată pe dispozițiile art.509 alin. (1) pct.1 și pct.8 C. proc. civ., art. 231 și art. 234 C. proc. civ. În motivare, revizuentul a prezentat situația dosarului nr. x/2/2021 al Curții de Apel Ploiești, precizând că a invocat autoritatea de lucru judecat, cu privire la cererea de strămutare anterioară, din dosar, motivele cererilor de strămutare fiind identice, însă instanța care a soluționat cererea de strămutare, nu s-a pronunțat asupra acestui aspect. Totodată, în cuprinsul e-mailului prin care s-a înaintat la dosar cererea de revizuire, s-a precizat că va înainta instanței, ulterior, cererea scanată și semnată de către revizuent.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 29.11.2024 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. x, astfel cum reiese din fișa Ecris. Prin rezoluția din data de 03.12.2024 s-a stabilit în sarcina petentului obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 lei și de a depune la dosarul cauzei un exemplar al cererii de revizuire, semnată, sub sancțiunea anulării acesteia, obligații ce au fost aduse la cunoștința petentului prin citația comunicată la data de 06.12.2024, conform filei 8 dosar. La termenul din 18.03.2025, după dezbateri contradictorii, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității cererii, față de lipsa semnăturii. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de revizuire, sub aspect formal, din perspectiva excepției de nulitate, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 513 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată. În conformitate cu art. 196 C. proc. civ., ”(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea. (3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2)”. Dispozițiile art. 194 lit. f) C. proc. civ. prevăd că cererea de chemare în judecată va cuprinde, printre alte elemente și semnătura. Așadar, unul dintre elementele cererii de chemare în judecată, respectiv al cererii de revizuire, este semnătura, lipsa acesteia fiind sancționată, conform art. 486 alin. (3) teza I coroborat cu art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cu anularea cererii de chemare în judecată. O cerere formulată în scris trebuie să poarte semnătura celui care o formulează sau a mandatarului, a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic al acestuia, iar art. 199 C. proc. civ. reglementează modul în care poate fi trimisă la instanța de judecată cererea respectiv, prin poștă, curier, prin înscris în formă electronică, prin fax sau scanată și transmisă prin poșta electronică, în această ultimă modalitate la dosar fiind copia și nu exemplarul original, acesta rămânând în mod evident la transmițător. Cerința ca în cazul transmiterii prin fax sau poștă electronică, la dosar să existe și un exemplar original, adică cel care conține semnătura olografă executată pe cererea aflată la dosarul cauzei rezultă din topica art. 200 alin. (1) C. proc. civ. în care se prevede verificarea de către instanță a cerințelor prevăzute de art. 194-197 C. proc. civ., care este dispus după art. 199 C. proc. civ., în care este reglementată calea de transmitere către instanță a unei cereri de chemare în judecată și, mai ales, obligativitatea înregistrării acesteia de către instanță, indiferent de mijlocul prin care a fost transmisă. Este adevărat că, potrivit dispozițiilor generale cuprinse în art. 148 alin. (2), cererile pot fi formulate și prin înscris în forma electronică. Însă, în speță, cererea de revizuire nu cuprinde semnătură electronică calificată, potrivit legii speciale. În consecință, în termenul stabilit de instanță, partea trebuie să complinească lipsa semnăturii cererii fie prin transmiterea prin poștă sau curier a cererii sale, fie prin aplicarea semnăturii pe exemplarul-copie aflat deja la dosarul instanței. În cauza de față, se constată că deși revizuentul a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de revizuire (filela 8 din dosar), sub sancțiunea nulității cererii, partea nu s-a conformat obligației dispuse de instanță. În lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanței de judecată. Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condițiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanței, constatând lipsa semnăturii părții, întrucât revizuentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată de a semna cererea de revizuire, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de dispozițiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ. Față de cele anterior reținute, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. 1 raportat la art. 486 alin. (1) lit. e) și art. 486 alin. (2) teza I C. proc. civ. și art. 511 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va anula cererea de revizuire formulată de revizuentul A împotriva încheierii nr. 1777 din 10 octombrie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a Civilă, în dosarul x/1/2024.