ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2354/2021

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a dispus suspendarea judecății cererii de strămutare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Ploiești formulată de petentul A. în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ.

Împotriva încheierii din 16 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a declarat recurs petentul A..

În motivarea recursului, recurentul nu invocă critici de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, ci solicită analizarea probelor și admiterea cererii de strămutare, limitându-se la o prezentare a nemulțumirilor sale față de modul de soluționare a cererilor formulate de acesta.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19 iulie 2021și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 9 care, prin rezoluția din date de 18 octombrie 2021a stabilit termen la data de 9 noiembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției nulității căii de atac, în raport cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere și prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speță, Înalta Curte constată că aspectele dezvoltate de recurent în cuprinsul cererii de recurs vizează nemulțumirile sale față de modul de modul de soluționare a cererilor formulate de acesta, iar acestea nu reprezintă critici de nelegalitate a încheierii de suspendare pronunțată de Curtea de Apel, astfel încât nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului.

Astfel, toate criticile recurentului vizează mai mult motive de fapt și nu pot fi încadrate în motivule de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate în cererea de recurs.

De altfel, chestiunile relevate prin memoriul de recurs nu pot fi încadrate în niciunul dintre celelalte motive de casare, prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze încheierea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Înalta Curte reține că instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.

Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor părților cu privire la soluția adoptată de instanța care a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar, de către instanța de recurs.

Or, obiectul recursului constituindu-l încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de suspendare a cererii formulate de apelant, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul încheierii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 16 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 noiembrie 2021.