ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2905/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin contestația în

anulare înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la 27 septembrie

2012, contestatorul H.V. a solicitat ca, în contradictoriu cu intimații

Notariatul Târgu-Cărbunești, O.E., H.S., H.A. și R.G.S., să se dispună anularea

deciziei din 20 septembrie 2012, pronunțate în Dosarul nr. 8251/1/2011 și

rejudecarea cauzei.

În motivarea

contestației în anulare, H.V. a arătat că la data de 13 mai 1981 s-a dezbătut

succesiunea tatălui său, H.I., la Notariatul Târgu-Cărbunești, județul Gorj.

Contestatorul a

susținut că se impune refacerea în totalitate a procedurii succesorale, dat

fiind că nu s-a dispus citarea sa, situație despre care a sesizat și Ministerul

Justiției.

Prin precizarea

depusă la 6 martie 2013, contestatorul a învederat că înțelege să solicite

anularea certificatului de moștenitor din 13 mai 1981, eliberat de Notariatul

de Stat Local Cărbunești, pe care l-a anexat în copie.

La prima zi de

înfățișare, Curtea, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității

contestației în anulare.

Examinând cu

prioritate această excepție, Curtea va constata că este întemeiată și urmează a

fi admisă pentru considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., hotărârile irevocabile

pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții

pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu

cerințele legii, numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului

sau recursului.

În cauză,

contestatorul H.V. a înțeles să exercite calea de atac extraordinară de

retractare, formulând contestația în anulare împotriva deciziei din 20

septembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I

civilă, prin care s-a respins contestația în anulare formulată de H.V.

împotriva deciziei din 22 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Prin urmare,

contestatorul nu invocă nelegala sa citare la termenul la care s-a soluționat

contestația în anulare, respectiv la 20 septembrie 2012, ci nelegala sa citare

în cadrul procedurii dezbaterii succesorale notariale. Această împrejurare nu

poate constitui un motiv care să conducă la admiterea contestației în anulare,

raportat la dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Față de aceste

considerente, Curtea urmează să constate inadmisibilitatea contestației în

anulare și să o respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în

anulare formulată de contestatorul H.V. împotriva deciziei nr. 5498 din 20

septembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai

2013.