Decizia nr. 1707/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — contestație în anulare

Hotărârea atacată Prin decizia civilă nr. 265 din 5 februarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă: a respins cererea formulată de intimata-pârâtă A. S.A. privind aplicarea sancțiunii amenzii judiciare contestatorului B.; a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul B. împotriva deciziei civile nr. 175/A din 29 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă; l-a obligat pe contestator la plata către intimata-pârâtă a sumei de 4.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. I.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 265 din 5 februarie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, a formulat contestație în anulare contestatorul B., susținând, în esență, că soluția dată prin hotărârea atacată este rezultatul unei erori materiale. În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. I.

Înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 28 mai 2025, sub nr. x/2025, și a fost repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de judecată nr. 2. I.

Apărările formulate în cauză Intimata A. S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile netimbrării și tardivității contestației în anulare. Pe fondul căii de atac, a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiate. I.

Procedura desfășurată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din data de 30 mai 2025, s-a fixat termen de judecată la data de 14 octombrie 2025, stabilindu-se în sarcina contestatorului obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON. Prin încheierea de ședință din data de 17 septembrie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de contestator împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2025. La termenul de judecată din data de 14 octombrie 2025, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției netimbrării contestației în anulare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., contestația în anulare, în raport de excepția netimbrării, invocată de intimata A. S.A., Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (6) C. proc. civ.: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel." De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 197 C. proc. civ., în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage nulitatea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea contestației în anulare se datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai sus menționat prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. În conformitate cu dispozițiile art. 508 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare se soluționează de urgență și cu precădere, potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată, iar art. 494 din același cod prevede că dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în secțiunea care vizează căile extraordinare de atac. Prin rezoluția din 30 mai 2025, completul de judecată nr. 2 a stabilit în sarcina contestatorului obligația de a achita o taxă de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, și a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată. Această obligație a fost comunicată contestatorului la data de 23 iulie 2025, astfel cum rezultă din citativul și procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către contestator, aflate la dosar. Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, contestatorul a formulat cerere de reexaminare, cerere care a fost respinsă prin încheierea de ședință din data de 17 septembrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2025. Această încheiere a fost comunicată petentului la data de 1 octombrie 2025 . Prin urmare, contestatorul a avut cunoștință atât despre obligația ce îi incumbă și despre sancțiunea ce intervine în caz de neîndeplinire a acesteia, precum și despre împrejurarea respingerii cererii sale prin care a contestat modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, însă, cu toate acestea, nu a înțeles să achite taxa judiciară de timbru datorată și să depună la dosar dovada îndeplinii acestei obligații. În acord cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Iordache împotriva României, prin care s-a reținut încălcarea art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului sau că poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că, odată cu citația emisă pentru termenul de judecată din data de 14 octombrie 2025 (comunicată la 23 iulie 2025), contestatorul a fost înștiințat despre sancțiunea anulării contestației în anulare în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum și despre posibilitatea formulării cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și a celei de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Din verificarea actelor dosarului, reiese că partea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, în contextul în care cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru a fost respinsă. Ca atare, constatând neîndeplinirea de către contestator a obligației de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, în aplicarea prevederilor art. 197 coroborate cu cele ale art. 508 alin. (1) și art. 494 din C. proc. civ., raportate la cele ale art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva deciziei nr. 265 din data de 5 februarie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.