ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3309/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24.07.2024 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale: - în principal, obligarea acestora la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru indicația terapeutică adenocarcinom gastric stadiul IV; - în subsidiar, obligarea pârâtei Agenția Națională a Medicamentului a Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda) pentru includerea acestuia în Lista medicamentelor compensate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 și pentru indicația terapeutică adenocarcinom gastric stadiul IV.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 260/F-CONT din 29 octombrie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății prin întâmpinare; A respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 260/F-CONT din 29 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurenta-reclamantă A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În motivarea recursului arată că în raport cu prevederile art. 1, art. 2 alin. (2), art. 7 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazul în care se contestă refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, nu este obligatorie formularea plângerii prealabile. Precizează că plângerea prealabilă este instituită pentru acele situații în care vătămarea este invocată printr-un act administrativ propriu-zis, nu prin acte administrative asimilate, cum sunt refuzul nejustificat de a soluționa o cerere sau nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. Consideră că întrucât obiectul prezentei cereri nu îl constituie anularea unui act administrativ, exceptia inadmisibilității este nefondată, iar pe de altă parte, conform prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Invocă jurisprudența la nivel național și consideră că refuzul autorităților pârâte de a da curs cererii sale a fost exprimat și în fața instanței de fond, prin întâmpinările depuse.

Apărările formulate în recurs 4.1. Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare și pentru netimbrare. Pe fond, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, apreciind că instanța de fond a soluționat în mod corect cauza în baza excepției inadmisibilității. 4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală. 4.3. Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, apreciind că prima instanță a admis în mod corect excepția inadmisibilității acțiunii. 4.4. Intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare prin care invocă excepția nulității recursului pentru nemotivare. De asemenea, solicită menținerea ca temeinică și legală a hotărârii de fond.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 27 martie 2025, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 11 iunie 2025, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În cauză, reclamanta, având în vedere situația sa medicală, a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda), pentru indicația terapeutică adenocarcinom gastric stadiul IV. Instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și a respins acțiunea ca inadmisibilă. Potrivit art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, "se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri (...)". Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere este definit la art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile". Înalta Curte constată că sintagma "procedură prealabilă" vizează, în acest context, condiția depunerii unei cereri în legătură cu care se invocă pretinsul refuz nejustificat, iar nu recursul grațios prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004. În speță, nu se poate reține inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată din perspectiva neparcurgerii procedurii prealabile constând în solicitarea adresată autorității pârâte de revocare a actului administrativ vătămător, întrucât procedura prealabilă vizează un act administrativ tipic, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, pe când în speță se află în discuție un act administrativ asimilat, constând în refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, definit de art. 2 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din Legea nr. 554/2004. În acest din urmă caz, procedura prealabilă se referă la depunerea cererii administrative care să conțină solicitarea persoanei interesate adresate autorității competente, iar nu la recursul grațios formulat împotriva unui act administrativ considerat nelegal. Pe de altă parte, neparcurgerea procedurii prealabile nu poate fi reținută nici din perspectiva faptului că cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a fost soluționată în dosarul nr. x/2024, în care s-a solicitat obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda), până la soluționarea definitivă a dosarului de fond. În respectivul dosar, instanța de fond a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, pe care i-a obligat la asigurarea în favoarea reclamantei, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială Keytruda), până la soluționarea cauzei pe calea dreptului comun. Soluția de mai sus a rămas definitivă prin decizia nr. 2546 din 14 mai 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin care au fost respinse recursurile declarate de recurenții-pârâți, ca nefondate. Prin urmare, nu se poate susține cu suficient temei că în cauză nu ar fi fost îndeplinită procedura prealabilă, câtă vreme formularea unei acțiuni în instanță ține loc de procedură prealabilă, chiar și în condițiile în care este vorba de o acțiune formulată pe cale de ordonanță președințială, câtă vreme scopul acesteia este de a aduce la cunoștința intimaților-pârâți pretențiile formulate de partea reclamantă și de a le da posibilitatea soluționării aspectelor litigioase anterior introducerii litigiului pe rolul instanțelor judecătorești. Dincolo de acest aspect, se constata că, astfel cum rezultă și din întâmpinările formulate de intimații-pârâți în fața instanței de fond, aceștia au luat cunoștință de solicitările reclamantei și au refuzat cererea acesteia de includere în listă a medicamentului solicitat sau, cel puțin de obligarea a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România de a proceda la evaluarea medicamentului în discuție, astfel că la momentul de față nu se poate susține cu suficient temei că intimații-pârâți nu ar fi refuzat cererea recurentei-reclamante ori că nu au avut cunoștință de aceasta. În aceste condiții, instanța de control judiciar constată că o eventuală admitere a excepției inadmisibilității ar avea un caracter exclusiv dilatoriu pentru reclamantă, raportat la natura specială a situației factuale care a determinat conduita acesteia de a acționa cu celeritate pentru prezervarea drepturilor sale. Astfel, Înalta Curte constată că în acest mod, a fost încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil, fiindu-i cauzată o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză. În raport cu soluția de casare cu trimitere spre rejudecare nu se mai impune analizarea celorlalte critici care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentă, acestea urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei. Prin urmare, instanța de fond, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca cererea formulată pe cale de ordonanță președințială, reținând că este îndeplinită condiția privind formularea plângerii prealabile, acțiunea nefiind inadmisibilă.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 260/F-CONT din 29 octombrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.