ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1781/2025

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1781/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2025

Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. x/2006, la 26.10.2006, reclamanta S.C. A. S.A. Botoșani (în prezent S.C. B.), C. și D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. și Q. au chemat în judecată pe pârâții R., S., T. și U., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să anuleze, în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990, hotărârea adunării generale a acționarilor săi din 29.09.2006, procesul-verbal de ședință și actul adițional la actul constitutiv al societății.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, sub nr. x/2006, la 02.11.2006, reclamanții V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., N., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., JJ. și GGGG. au chemat în judecată pe pârâții R., S., T. și U., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate, în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990, nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a acționarilor S.C. A. S.A. din 29.09.2006, în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Prin încheierea din 19.12.2006, prima instanță a dispus conexarea dosarului nr. x/2006 la dosarul nr. x/2006.

Prin cererea adițională din 08.02.2007, reclamanții au precizat că înțeleg să cheme în judecată pe pârâții S., R. și U., în calitate de administratori, și pe S.C. B., în calitate de pârâtă.

La 22.02.2007, HHHH. a formulat cerere de intervenție în interesul pârâților, care a fost încuviințată în principiu la 12.02.2008.

Prin sentința nr. 23/04.03.2008, Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ a respins excepțiile netimbrării acțiunii, lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice și lipsei calității procesuale pasive.

A respins ca inadmisibilă acțiunea promovată de S.C. A. S.A.

A admis acțiunea formulată de reclamanții persoane fizice și a dispus anularea hotărârii adunării generale a acționarilor (în continuare, "A.G.A.") din 29.09.2006, a procesului-verbal de ședință din aceeași dată, precum și a actului adițional la actul constitutiv al societății pârâte, întocmit în baza hotărârii.

A respins cererea de intervenție formulată de HHHH..

Împotriva acestei sentințe, S., T., R. și U., precum și intervenientul accesoriu HHHH. au declarat apel, iar prin decizia nr. 89/30.06.2008, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis apelurile pârâților și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a respins, ca inadmisibilă, acțiunea în anulare.

A menținut celelalte dispoziții care nu erau contrare deciziei.

Împotriva acestei decizii, reclamanții acționari persoane fizice au declarat recurs.

Prin decizia nr. 633/26.02.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Comercială a admis recursul, a casat hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Suceava.

În dosarul nr. x/2012, prin încheierea nr. 1377/28.02.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a strămutat judecata cauzei la Curtea de Apel Galați, unde aceasta a fost înregistrată sub nr. x/2009.

În cursul rejudecării apelului, S.C. B., prin administrator special IIII., a invocat excepția lipsei calității procesuale active a intimaților-reclamanți.

Prin decizia nr. 60/A/03.07.2012, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, Maritimă și Fluvială a admis apelurile declarate de pârâții S., T., R., JJJJ. și KKKK., S.C. B. și intervenientul HHHH. și a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților-acționari persoane fizice și lipsei de interes a acestora.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților U., T., S. și R..

A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate, precum și respingerea ca nefondată a cererii de intervenție formulate de intervenientul HHHH..

A obligat apelanta-pârâtă la plata sumei de 2.000 RON către intimatul-reclamant Q. și la plata sumei de 2.500 RON către intimatul-reclamant C., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, S.C. B., prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvență LLLL., S., T., R. și intervenientul HHHH. au declarat recurs.

Prin decizia nr. 4223/27.11.2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis recursurile și a modificat în parte decizia atacată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, persoane fizice.

A schimbat în parte sentința nr. 23/04.03.2008, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active.

A respins acțiunea reclamanților persoane fizice, ca inadmisibilă.

A menținut restul dispozițiilor deciziei recurate și sentinței apelate.

A obligat intimații-reclamanți persoane fizice la plata către recurentul-intervenient HHHH. a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin cererea de revizuire înregistrată la 28.03.2024, reclamanții Q., W., MMMM., Y., Z., E., J., EE., GG., HH., H., KK., NN., OO., G., NNNN., OOOO., SS., TT., WW., I., AAA., DDD., C., EEE., FFF., HHH., P., KKK., JJJ., MMM., NNN., OOO., TTT., WWW., AAAA., DDDD. și FFFF. au cerut retractarea deciziei nr. 4223/27.11.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă și, în rejudecare, respingerea recursurilor formulate de părțile adverse ca nefondate, cu consecința menținerii deciziei nr. 60/A/03.07.2012 a Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă, Maritimă și Fluvială.

În motivarea căii de atac, au invocat art. 322 pct. 5 din C. proc. civ. de la 1865 (în continuare, " C. proc. civ..").

Subsecvent evocării parcursului procesual al cauzei finalizate prin decizia atacată, au arătat că, după pronunțarea instanței de fond, și în raport cu soluția de anulare a hotărârii A.G.A. din 29.09.2006, acționarii S.C. B. au convocat o nouă adunare, la 06.10.2007, în care a votat și HHHH. și, în cadrul căreia numita IIII. a fost desemnată administrator unic; numirea a fost menționată în Registrul Comerțului în baza cererii de mențiuni nr. x/08.10.2007, admisă prin încheierea nr. 2705/09.10.2007.

Au mai învederat că acționarii S.C. B. au decis, prin hotărârea A.G.A. din 06.07.2010, modificarea sediului societății de la Botoșani la Suceava, iar subsecvent, noul administrator unic, IIII., a solicitat Tribunalului Suceava, la 08.10.2010, în dosarul nr. x/2010, deschiderea insolvenței S.C. B.

Prin încheierea nr. 159/20.12.2010, cererea a fost admisă, iar Cabinetul Individual de Insolvență LLLL. a fost desemnat lichidator judiciar; ulterior, prin hotărârea A.G.A. din 17.03.2011, acționarii S.C. B. au desemnat-o pe IIII. ca administrator special.

Revizuenții au arătat că, luând cunoștință de hotărârile A.G.A. din 06.10.2007, 06.07.2010 și 17.03.2011, au sesizat instanțele pentru anularea lor.

Au susținut că, în dosarul nr. x/2010 - înregistrat la 18.10.2010 -, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a anulat hotărârea A.G.A. nr. 5/06.07.2010, prin decizia nr. 1171/13.02.2013.

Tot astfel, că Tribunalul Iași, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal a anulat hotărârea A.G.A. din 06.10.2007, prin sentința nr. 388/CIV/11.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015 - înregistrat la 09.10.2015 -, iar soluția a fost confirmată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, prin decizia civilă nr. 460/20.10.2021.

În fine, prin sentința civilă nr. 1548/SIND/21.12.2017, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal a constatat - în dosarul nr. x/2015, înregistrat la 09.10.2015, nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a acționarilor S.C. B. din 17.03.2011; revizuenții au reliefat că, prin această hotărâre, IIII. a fost desemnată ca administrator special, astfel că au conchis că cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost promovată de o persoană fără calitate procesuală activă. Au susținut că fundamentul anulării hotărârilor menționate îl constituie lipsa calității de acționar a lui HHHH., PPPP. și IIII..

Au evidențiat că, în dosarul nr. x/2021, prin încheierea nr. 12/03.02.2023, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă - definitivă prin decizia civilă nr. 76/06.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2023 - a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunii nr. 20629/08.10.2007, referitoare la modificarea actului constitutiv al societății S.C. B., în ceea ce privește administratorul societății, conform hotărârii A.G.A. din 06.10.2007.

Invocând că, prin mențiunea radiată, s-a înregistrat în registrul comerțului desemnarea ca administrator a numitei IIII., autorii căii de atac au conchis că cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În același sens, au observat că hotărârile judecătorești pronunțate în dosarele nr. x/2015, nr. y/2010*, nr. 5093/86/2015 și nr. 2735/40/2021 (devenit nr. 281/39/2023) relevă că desemnarea numitei IIII. în calitate de administrator special s-a întemeiat pe hotărâri nelegale.

Au considerat că sunt lovite de nulitate, deoarece sunt acte subsecvente mențiunii nr. 20629/08.10.2007, atât convocarea A.G.A. din 06.07.2010, cât și cererea de deschidere a procedurii insolvenței, care a dus la pronunțarea încheierii nr. 159/20.12.2010 și a creat cadrul legal pentru convocarea A.G.A. care a adoptat hotărârea din 17.03.2011.

Au mai arătat că revizuentul Q. este administrator special al societății, potrivit hotărârii A.G.A. din 05.12.2019, împrejurare care are aptitudinea de a fundamenta retractarea deciziei atacate.

Au sintetizat motivul de revizuire, notând că el este reprezentat de înscrisurile nou apărute, respectiv, sentința nr. 388/CIV/11.10.2019, definitivă prin decizia nr. 460/20.10.2021 a Curții de Apel Iași, încheierea nr. 12/03.02.2023 a Tribunalului Suceava, definitivă prin decizia nr. 76/06.02.2024 a Curții de Apel Cluj și radierea mențiunii nr. 20629/08.10.2007.

Prin întâmpinarea depusă la 07.05.2024, S.C. B., prin C.I. LLLL., a solicitat respingerea ca inamisibilă a cererii de revizuire, deoarece a fost promovată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul.

A arătat că nu sunt îndeplinite condițiile revizuirii, întrucât înscrisurile nu sunt preexistente hotărârii, ci sunt emise la 6 ani după pronunțarea ei.

Din perspectiva evocării sentinței nr. 388/CIV/11.10.2019, intimata a invocat excepția tardivității cererii, arătând că hotărârea a devenit definitivă prin decizia nr. 460/20.10.2011.

Prin întâmpinarea proprie, T. și R. au solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a revizuentului Q. și au cerut anularea cererii.

Au subliniat că, prin decizia atacată, instanța supremă nu a evocat fondul și că nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin întâmpinare, HHHH. a ridicat excepția lipsei calității procesuale active a revizuentelor NNNN. și OOOO. și excepția tardivității cererii, solicitând respingerea revizuirii ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.

La 28.05.2024, revizuenții au depus precizări, prin care au argumentat admisibilitatea cererii, subliniind că, de vreme ce a modificat ambele hotărâri ale instanțele de fond, instanța de recurs a cercetat fondul dreptului.

Au subliniat că anterioritatea promovării acțiunilor în anulare în raport cu hotărârea a cărei revizuire se solicită nu este o condiție reglementată legal.

Au identificat drept circumstanță esențială pentru cererea de revizuire radierea mențiunii nr. 20629/08.10.2007.

Au susținut că este nefondată excepția tardivității cererii de revizuire, în primul rând pentru că sentința nr. 388/2019 nu a fost invocată drept motiv principal al cererii și, în plan secund, pentru că actul în temeiul căruia au calculat termenul de revizuire este adresa nr. x/26.02.2024.

În privința excepției lipsei calității de reprezentant, au invocat autoritatea de lucru judecat a deciziilor nr. 1171/13.02.2013 a Curții de Apel Suceava și nr. 252/2017 a Curții de Apel Iași.

La 16.10.2024, Înalta Curte a introdus în cauză, în calitate de moștenitori ai intimaților decedați LL., GGG., LLL., X., S., JJ., VV. și RR., a numiților QQQQ., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., KKK., VVVV., WWWW., KKK., XXXX., YYYY., ZZZZ., T., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., DDDDD., EEEEE., FFFFF. și GGGGG..

La aceeași dată, cauza a fost suspendată în temeiul art. 243 alin. (1) pct. (1) C. proc. civ. pentru neindicarea moștenitorilor intimatei V..

La 03.04.2025, revizuenții au cerut repunerea cauzei pe rol.

La termenul de astăzi, Înalta Curte a încuviințat cererea și a stabilit, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., următoarea ordine de soluționare a excepțiilor: lipsa calității de reprezentant a Domnului Q. pentru ceilalți revizuenți, lipsa calității procesuale active a revizuentelor NNNN. și OOOO., inadmisibilitatea și tardivitatea cererii de revizuire.

Asupra excepției lipsei calității de reprezentant a Domnului Q. pentru ceilalți revizuenți, invocată de intimatele T. și R., reține următoarele:

În primul rând, notează că revizuenții DDDD., KK., SS., MMMM., OOOO., TTT., Y. și TT. au semnat personal cererea de revizuire, considerent pentru care excepția este nefondată în raport cu acești autori ai cererii.

Potrivit art. 67 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot să își exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, iar potrivit art. 68 alin. (1) din același cod, procura pentru exercitarea dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, atunci când procura nu este dată unui avocat.

Constată că, în justificarea calității sale de mandatar, Q. a depus la dosar, o dată cu depunerea cererii, procura specială autentificată la Biroul notarilor publici asociați HHHHH. - IIIII. sub nr. x/29.01.2010, rectificată prin încheierea nr. 8/666/29.01.2010 - în care mandanți sunt W., EE., E., J., H., G., I., DDD., EEE., HHH., FFF., JJJ., KKK., P., MMM., OOO., AAAA. și FFFF. -, iar la 17.05.2024, procurile speciale autentificate la același birou notarial sub nr. x/01.02.2010 - în care mandanți sunt Z., GG., NN., OO., TT., WW., AAA., C., NNN. și WWW. -, nr. 493/18.02.2010, în care mandant este HH. și nr. 475/17.02.2010, în care mandant este NNNN..

În raport cu obiectul cauzei, prin conținutul lor, aceste procuri au natura unor mandate ad litem, de vreme ce, prin ele, actualii revizuenți au conferit mandatarului dreptul de a introduce acțiuni în justiție și de a-i reprezenta în legătură cu drepturile izvorând din calitatea lor de acționari ai S.C. B., în special în contradictoriu cu administratorul unic sau alte persoane din conducerea societății, care ar fi adus prejudicii patrimoniului acesteia.

În condițiile în care se invocă drept înscrisuri noi și hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. x/2015, devine relevantă și împrejurarea că, în respectivul proces, calitatea de reprezentant a revizuentului Q. a fost recunoscută în baza procurilor speciale autentificate de notarul public HHHHH. sub nr. x/29.01.2010, rectificată prin încheierea nr. 8/666/29.01.2010, și nr. 475/17.02.2010.

Așa fiind, reținând că la dosar a fost depusă dovada calității de reprezentant și nu s-a probat revocarea mandatelor pe care aceasta a fost întemeiată, Înalta Curte va respinge excepția analizată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a revizuentelor NNNN. și OOOO., invocată de HHHH., reamintește că, fiind o cale de atac, revizuirea nu generează un litigiu autonom, ci constituie o etapă procesuală a aceleiași cauze, ceea ce impune menținerea cadrului procesual subiectiv și, în consecință, exclude ca ea să fie accesată de alte persoane decât cele care figurează în hotărârea astfel atacată.

Cum examenul deciziei atacate reflectă că NNNN. și OOOO. nu au fost părți în judecata derulată în dosarul nr. x/2009, Înalta Curte va admite excepția lipsei calității procesuale active, iar cererea de revizuire formulată de cele două revizuente va fi respinsă, în consecință.

În continuare, reține că inadmisibilitatea a fost invocată de S.C. B., T., R. și HHHH., în primul rând, din perspectiva obiectului revizuirii, intimații afirmând că hotărârea atacată nu evocă fondul, întrucât, prin ea, acțiunea a fost respinsă în temeiul unei excepții procesuale.

Notează că, potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., "Revizuirea (...) unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (...) dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere."

În ceea ce privește hotărârile pronunțate de instanța de recurs, textul legal condiționează admisibilitatea revizuirii de evocarea fondului, noțiune pe care Curtea Constituțională, prin decizia nr. 156/2019, a interpretat-o ca referindu-se la acele hotărâri prin care, ulterior admiterii căii extraordinare de atac, instanța procedează la rejudecarea procesului și modifică, în tot sau în parte, hotărârea recurată.

Prin urmare, faptul că decizia atacată a soluționat cauza prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active nu conduce, ipso facto, la inadmisibilitatea căii de atac de retractare, în măsura în care examinarea hotărârilor succesiv pronunțate ar releva că, în final, raportul juridic dedus judecății a primit o dezlegare diferită față de cea statuată anterior.

Procedând astfel, Înalta Curte constată că, pentru a respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, Curtea de Apel Galați a statuat că art. 18 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 conferă administratorului special dreptul de a reprezenta acționarii numai în cadrul procedurii insolvenței, iar nu în orice litigiu judiciar; în consecință, a înlăturat ca nefondată susținerea potrivit căreia, prin deschiderea procedurii insolvenței, acționarii au pierdut calitatea procesuală de a contesta hotărârile A.G.A.

A apreciat că acționarii își justifică interesul de a formula acțiunea în anulare, observând că finalitatea ei o constituie verificarea legalității hotărârii A.G.A. de numire a administratorului societății, chestiune relevantă inclusiv din perspectiva unei eventuale atrageri a răspunderii membrilor organelor de administrare.

Diametral opus, găsind fondat motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instanța de recurs a reținut că incidența art. 18 din Legea nr. 85/2006 transferă exercitarea drepturilor acționarilor administratorului special, cu excluderea legitimării acestora de a promova acțiuni întemeiate pe Legea nr. 31/1990.

În aceste circumstanțe, instanța de casare a modificat în parte atât decizia instanței de apel, cât și sentința primei instanțe, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților persoane fizice și a respins ca inadmisibilă acțiunea.

Rezultă, astfel că, deși cauza acțiunii promovate în anul 2006 în temeiul art. 132 din Legea nr. 31/1990 o reprezenta nesocotirea prevederilor legale privind convocarea și ținerea adunării generale a acționarilor din 29.09.2006, instanțelor li s-a impus să dezlege o chestiune prejudicială, și anume să statueze în ce măsură deschiderea, în anul 2010, a procedurii insolvenței S.C. B. suprimă dreptul acționarilor de a formula o atare cerere.

Prin urmare, deși valorifică, sub aspect formal și din perspectiva regimului de invocare, o excepție procesuală, decizia tranșează însăși problema existenței dreptului acționarilor de a contesta, în temeiul Legii nr. 31/1990, hotărârile adunării generale adoptate de o societate în insolvență, și nu se limitează la o analiză a identității dintre părți și subiectele raportului juridic litigios.

Reținând, pentru cele de mai sus, că decizia atacată este una care evocă fondul, Înalta Curte va înlătura argumentele aduse din perspectiva obiectului revizuirii în susținerea excepției inadmisibilității.

Intimatul HHHH. a susținut inadmisibilitatea cererii de revizuire și ca urmare a neîntrunirii condițiilor cazului de revizuire reglementat de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., iar din această perspectivă excepția este fondată.

Revizuenții au indicat ca elemente care fundamentează calea de atac de retractare sentința civilă nr. 1548/SIND/21.12.2017 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă prin decizia nr. 170/R/24.04.2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă în dosarul nr. x/2015, sentința nr. 388/CIV/11.10.2019, definitivă prin decizia nr. 460/20.10.2021 a Curții de Apel Iași - pronunțate în dosarul nr. x/2015 - încheierea nr. 12/03.02.2023 a Tribunalul Suceava, definitivă prin decizia nr. 76/06.02.2024 a Curții de Apel Cluj - pronunțată în dosarul nr. x/2021 -, precum și radierea din registrul comerțului a mențiunii nr. 20629/08.10.2007.

Au susținut că aceste hotărâri reflectă că desemnarea, în calitate de administrator special, a numitei IIII. s-a întemeiat pe hotărâri nelegale și obiectivează un defect fundamental al deciziei nr. 4223/2013.

Admisibilitatea ipotezei de care s-au prevalat autorii căii de atac presupune, cumulativ, ca revizuentul să procure un înscris doveditor și determinant, descoperit după darea hotărârii, pe care nu l-a putut prezenta în proces - deși exista la acea dată - din cauza reținerii lui de partea adversă sau dintr-o împrejurare mai presus de voința autorului cererii.

Deși poate fi asimilată, printr-o interpretare extensivă, noțiunii de înscris, o hotărâre judecătorească poate fundamenta o astfel de cerere numai în măsura în care, cumulativ, constată drepturi anterioare, incidente în cauză, și dacă procesul a fost inițiat înainte de pronunțarea deciziei astfel atacate.

Cum cauzele în care s-au pronunțat hotărârile invocate au fost inițiate ulterior pronunțării deciziei atacate - la 09.10.2015 dosarele nr. x/2015 și nr. y/2015 și la 04.11.2021 dosarul nr. x/2021 - trebuie conchis că nu este întrunită condiția anteriorității împrejurării pe care se fundamentează revizuirea.

Contrar susținerii revizuenților, exigența anteriorității promovării procesului finalizat cu hotărârea invocată drept înscris nou este singura compatibilă cu principiul autorității de lucru judecat și derivă implicit din condiția care impune părții să dovedească împrejurările mai presus de voința sa care au împiedicat-o să exhibe înscrisul în cursul judecății precedente.

Ea este validată inclusiv prin jurisprudența Curții Constituționale, care - în decizia nr. 621/2021 - a statuat că art. 322 pct. 5 C. proc. civ. are în vedere preexistența în timp a înscrisului doveditor, din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reținerea unei alte situații de fapt și/sau de drept în cauza respectivă de către instanța judecătorească ce a pronunțat hotărârea supusă revizuirii.

Distinct de această concluzie, suficientă prin ea însăși pentru admiterea excepției inadmisibilității, Înalta Curte mai notează că înscrisurile propuse de revizuenți nu îndeplinesc nici condiția de a fi determinante, câtă vreme dezlegarea instanței de recurs s-a întemeiat pe împrejurarea că S.C. B. se afla în procedura de insolvență, iar niciunul dintre înscrisurile propuse nu ar fi fost apt să conducă instanța la pronunțarea unei alte soluții.

Nici ipoteza reglementată de art. 322 pct. 5 teza a II-a C. proc. civ. nu este întrunită.

Hotărârea pe care, în termenii reglementării analizate, s-a întemeiat decizia atacată cu revizuire ar putea fi încheierea nr. 159/20.12.2010, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2010.

Însă, cu privire la aceasta, autorii cererii nu au dovedit o cauză de modificare sau desființare, iar propria verificare a instanței relevă că procedura insolvenței se desfășoară în continuare în dosarul nr. x/2010, pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă.

Față de considerentele expuse în precedent, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire, context în care nu vor mai fi analizate nici excepția tardivității și nici susținerile cu privire la fondul căii extraordinare de atac formulate de autorii cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a revizuentului Q..

Respinge, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă, cererea de revizuire promovată de revizuentele NNNN. și OOOO. împotriva deciziei nr. 4223/27.11.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2009.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții Q., MMM., TT., H., EEE., W., MMMM., Y., Z., EE., GG., E., J., HH., KK., NN., OO., G., SS., WW., I., AAA., DDD., C., FFF., HHH., JJJ., P., KKK., NNN., OOO., TTT., WWW., AAAA., DDDD. și FFFF. împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 noiembrie 2025.