ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1770/2025

Ședința publică din data de 16 octombrie 2025

asupra cererii de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 28 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă, în dosarul nr. x/2022, având ca obiect contestație la executare, instanța a respins cererea de recuzare a doamnei judecător A. formulată de contestatorul B., ca inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat recurs contestatorul B., înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă la 25 aprilie 2024, sub nr. x/2022/a6.

Prin încheierea de ședință din 24 mai 2024, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a suspendat judecarea cererii de recurs pentru lipsa nejustificată a părților.

Prin decizia civilă nr. 159R din 14 martie 2025, Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul formulat de recurentul-contestator B. împotriva încheierii de ședință din 28 februarie 2024 pronunțate de Tribunalul Giurgiu, secția civilă.

Împotriva deciziei nr. 159R din 14 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București - a IV-a civilă, a formulat recurs contestatorul B..

Prin memoriul de recurs, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate pentru motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că pricina a fost suspendată nelegal, fără ca instanța să observe că a fost solicitată judecata cauzei în lipsă.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 17 aprilie 2025 și a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 4, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

La 2 iunie 2025, contestatorul a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la 16 septembrie 2025.

Prin rezoluția din 13 august 2025, s-a stabilit termen pentru soluționarea căii de atac la 16 octombrie 2025.

La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepțiile netimbrării și tardivității căii de atac și a rămas în pronunțare asupra acestora.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cererea, în raport cu excepția netimbrării, invocată de instanță, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel. ".

Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ., iar, potrivit alin. (2) teza a II-a al aceluiași articol, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel. Așadar, neplata taxelor judiciare de timbru reprezintă o cauză ce conduce la incidența unei nulități necondiționate.

Dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii.

Prin rezoluția din 22 mai 2025, Completul 4 - noul C. proc. civ. a stabilit că, pentru soluționarea căii de atac, recurentul-contestator datorează o taxă de timbru în cuantum de 200 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) teza finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

La 2 iunie 2025, contestatorul a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la 16 septembrie 2025.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către recurent, aflat la dosar, încheierea de respingere a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru i-a fost comunicată recurentului la 14 octombrie 2025.

În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că prin adresa comunicată la 29 mai 2025, recurentul a fost înștiințat despre sancțiunea anulării cererii în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum și despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013, acesta formulând cerere de reexaminare, care a fost respinsă.

Din verificarea înscrisurilor de la dosar, reiese că partea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, sens în care intervine sancțiunea anulării recursului, potrivit art. 197, coroborat cu art. 494 C. proc. civ.

Se impune a fi menționat că instanța de recurs trebuie să acorde prioritate excepțiilor legate de investirea instanței, cum ar fi acelea care atrag nulitatea recursului, astfel că stabilirea existenței obligației de plată a taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, în sarcina recurentului, și soluționarea excepției de netimbrare, sunt absolut obligatorii pentru instanța care a fost învestită cu calea de atac și prealabile analizării altor aspecte procedurale.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 197 C. proc. civ., coroborat cu art. 494 din același cod și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, și va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de contestatorul B. împotriva deciziei civile nr. 159R din 14 martie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2025.