ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1444/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1444/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 15 octombrie 2025
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1193 din 20 octombrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș a admis acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, a dispus anularea deciziei nr. 254326 din 28 septembrie 2021 emisă de Casa Județeană de Pensii Timiș și a obligat pârâta să restituie reclamantei sumele reținute în baza acestei decizii, până la data pronunțării hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Casa Județeană de Pensii Timiș.
Prin încheierea din 07.04.2023 a fost suspendată judecata apelului în temeiul art. 517 alin. (1)
1
C. proc. civ., până la soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timișoara, înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. de dosar x/2023 și publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
Cauza a fost repusă pe rol la 15.11.2023, având în vedere că Decizia nr. 5/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 578 din 27.06.2023.
Prin încheierea de ședință din 13.03.2024 Curtea de Apel Timișoara a dispus suspendarea judecării apelului în baza dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Timiș.
La termenul de judecată din data de 16.04.2025 instanța a invocat din oficiu excepția perimării apelului și a rămas în pronunțare asupra excepției.
Prin decizia nr. 560 din 16 aprilie 2025, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția perimării și a constatat perimat apelul declarat de către apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 1193 din 20 octombrie 2022 pronunțate de Tribunalul Timiș.
Împotriva acestei decizii, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Timiș a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac.
Totodată, recurenta a solicitat repunerea în termenul de recurs în temeiul art. 186 C. proc. civ., arătând că instituția trece printr-un amplu proces de implementare, recalculare și restabilire a sistemului public de pensii și întâmpină piedici în folosirea sistemului informatic.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca tardivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de repunere în termen, Înalta Curte de Casație și Justiție o va respinge pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 186 C. proc. civ.:
"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."
Din prevederile legale enunțate rezultă că sarcina probațiunii cu privire la împiedicarea de a acționa revine părții care solicită repunerea în termen.
Înalta Curte constată că în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 C. proc. civ.. Argumentul recurentei potrivit căruia a întâmpinat dificultăți în utilizarea sistemului informatic al instituției, întrucît se află în proces de implementare, nu reprezintă un motiv temeinic justificat pentru a opera instituția repunerii în termen.
Instanța supremă reține că informațiile referitoare la stadiul dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor sunt publice, recurenta având posibilitatea să acceseze site-ul Curții de Apel Timișoara sau să se adreseze Compartimentului Arhivă din cadrul instanței și să verifice situația dosarelor suspendate.
Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 10 C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
Așadar, reținând că recurenta nu a dovedit un motiv temeinic justificat care să o fi împiedicat să promoveze calea de atac a recursului înăuntrul termenului, Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 186 C. proc. civ., așa încât va respinge cererea de repunere în termenul de recurs.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., tardivitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Recursul declarat în cauză vizează o decizie prin s-a constatat perimat apelul declarat de către Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 1193 din 20 octombrie 2022 pronunțate de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2021.
Termenul în care poate fi declarat recursul este de 5 zile de la pronunțarea hotărârii atacate, astfel cum prevede art. 421 alin. (2) C. proc. civ.. Fiind un termen legal peremptoriu, nerespectarea sa atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează:
"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
Hotărârea recurată a fost pronunțată la data de 16 aprilie 2025, astfel că începutul termenului legal de recurs se raportează la această dată.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate, termenul de recurs s-a împlinit la data de 22 aprilie 2025, astfel că recursul depus la 16 mai 2025, apare declarat în afara termenului legal și peremptoriu prevăzut pentru efectuarea actului de procedură.
În raport cu aceste considerente, formularea cererii de recurs peste termenul de 5 zile instituit de prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., atrage sancțiunea anulării, potrivit art. 185 alin. (1) din același cod.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recurenta - pârâtă nu și-a îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, astfel încât va anula, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva deciziei civile nr. 560 din 16 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termen.
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva deciziei civile nr. 560 din 16 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2025.