ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 925/2025

Ședința publică din data de 10 aprilie 2025

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj - Napoca, la data de 25 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatoarea Curtea de Apel Cluj a solicitat, în contradictoriu cu intimații A. (moștenitoarea defunctului B.), C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. și X., anularea încheierii de încuviințare a executării silite și a tuturor actelor de executare demarate în dosarul de executare nr. 139/2024 al SCPEJ Y. și Z. și suspendarea executării silite în baza dispozițiilor art. 719 alin. (1) din C. proc. civ.

În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că nu au fost respectate dispozițiile O.G. nr. 22/2002 și a invocat prescripția dreptului de a solicita executarea silită.

Prin sentința civilă nr. 3425 din 9 iulie 2024, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în materia executării silite, competența materială și teritorială stabilită de legiuitor este de ordine publică, astfel că instanța necompetentă, sesizată cu contestația la executare, poate invoca din oficiu excepția de necompetență, în termenul procedural impus de dispozițiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ.

Față de calitatea specială a contestatoarei debitoare, de instanță superioară Judecătoriei Cluj - Napoca, aceasta a apreciat că sunt incidente prevederile art. 127 din actul normativ menționat, care impun sesizarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate.

În consecință, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Prin sentința civilă nr. 2077 din 19 decembrie 2024, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care contestația la executare se introduce la instanța de executare.

În cauză, executarea silită a fost încuviințată prin încheierea civilă nr. 5297/CC din data de 4 aprilie 2024 a Judecătoriei Cluj - Napoca, care a dobândit calitatea de instanță de executare.

Având în vedere principiul unicității instanței de executare, consacrat cu titlu obligatoriu prin Decizia nr. 20/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet competent să judece recursul în interesul legii, Judecătoria Cluj - Napoca a devenit competentă să soluționeze contestația la executare, inclusiv sub aspectul legalității încheierii de încuviințare a executării silite.

Prin urmare, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Cluj - Napoca îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Pe calea contestației la executare, cu care a învestit instanța de judecată, contestatoarea Curtea de Apel Cluj a dedus judecății actele de executare silită îndreptate împotriva sa, emise în dosarul de executare nr. 138/2024 al SCPEJ Y. și Z.. De asemenea, a solicitat suspendarea executării silite demarate în dosarul execuțional menționat.

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare".

Conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Cluj - Napoca și Judecătoria Alba Iulia a fost generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la normele juridice în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a judeca pricina.

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Prin raportare la acest text normativ, Judecătoria Alba Iulia a reținut că instanța de executare, competentă să soluționeze contestația la executare, este cea care a încuviințat executarea silită, respectiv Judecătoria Cluj - Napoca.

Pe de altă parte, Judecătoria Cluj - Napoca a apreciat că această normă juridică, cu caracter general, nu se aplică în speță, întrucât calitatea contestatoarei atrage incidența prevederilor art. 127 din C. proc. civ. potrivit cu care, "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Înalta Curte reține că, sub aspectul stabilirii instanței competente, din punct de vedere teritorial, să judece contestația la executare, în speța dedusă judecății, sunt esențiale următoarele împrejurări, potrivit celor ce succed.

Urmare a cererii formulate de creditorii A. (moștenitoarea defunctului B.), C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. și X., s-a demarat executarea silită a debitorilor Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Maramureș, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 49/2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul x/2009, definitivă prin decizia civilă nr. 2372/R/2010 a Curții de Apel Cluj, și sentința civilă nr. 341/2021, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul x/2009, definitivă prin decizia civilă nr. 21/R/2021 a Curții de Apel Cluj.

Executarea silită împotriva debitorilor a fost încuviințată prin încheierea civilă nr. 5297/CC din 4 aprilie 2024, pronunțată de Judecătoria Cluj - Napoca în dosarul nr. x/2024.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Cluj - Napoca, care și-a verificat propria competență, competența de soluționare a contestației la executare revine tot acestei instanțe, potrivit principiului unicității instanței de executare. Acest principiu presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe, conform celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunțat și Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel". Astfel, potrivit celor reținute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că,,...ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale."

În speță, câtă vreme nu există o situație de excepție față de care legea să atribuie competența de soluționare altei instanțe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj - Napoca este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare dedusă judecății.

Referitor la dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., se reține că acestea puteau fi invocate în justificarea prorogării de competență (în favoarea altei instanțe, aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanța competentă, potrivit legii) la momentul la care s-a solicitat încuviințarea executării silite și când, potrivit prevederilor art. 651 alin. (3) din același act normativ, este determinată instanța competentă să soluționeze orice incidente apărute în cursul executării silite.

Neprocedându-se în această modalitate, în speță, se opun dezlegările cu caracter obligatoriu conținute în Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021.

Astfel fiind, orice alte aspecte legate de calitatea contestatoarei pot fi invocate pe alt temei juridic, care să permită, eventual, o prorogare judecătorească, iar nu legală, de competență.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.