ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1392/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1392/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 01 iulie 2025
Asupra conflictului negativ de competență constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 11.06.2024, sub nr. x/2024, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtele C. și D. au solicitat constatarea prescripției dreptului material la acțiune al creditoarelor D. și C. S.R.L. privind debitul rezultat din Contractul de credit nr. x din data de 04.06.2008, constatarea prescripției dreptului de a mai obține executarea silită a debitului rezultat din Contractul de credit nr. x din data de 04.06.2008, precum și obligarea pârâtelor la suportarea cheltuielilor de judecată.
În drept, au indicat prevederile art. 194 C. proc. civ., art. 2500 și urm. C. proc. civ., precum și dispozițiile legale indicate în cuprinsul cererii.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 2029 din 04 martie 2025 Judecătoria Sectorului 3 București, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, determinarea competenței se realizează potrivit art. 125 C. proc. civ., în raport de capătul de cerere având ca obiect constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită a creanței rezultate din titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/04.06.2008, ce se circumscrie unei acțiuni în constatare, acțiunea în realizare, în care reclamanții puteau invoca prescripția, fiind contestația la executare.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. și a principiului unicității instanței de executare, Judecătoria Sectorului 3 București a constatat că încuviințarea executării silite a fost dispusă de Judecătoria Baia Mare prin încheierea civilă nr. 10852/06.12.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, ce a devenit, astfel, instanță de executare.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect prescripția dreptului material la acțiune, instanța de judecată l-a apreciat ca fiind unul accesoriu capătului de cerere privind prescripția dreptului de a obține executare silită, motiv pentru care a stabilit că, în baza art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a acestuia aparține instanței competente să judece capătul principal de cerere, respectiv Judecătoriei Baia Mare.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Baia Mare, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5997 din data de 26 mai 2025 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat existența conflictului negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
În motivarea sentinței civile de declinare a competenței, instanța a reținut că obiectul cauzei este reprezentat de o acțiune în constatare și nu de o contestație la executare, aspect ce rezultă din voința părții (atât din motivarea cererii de chemare în judecată, din împrejurarea că taxa judiciară de timbru a fost stabilită și achitată la valoarea obiectului cererii, potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 și nu potrivit art. 10 din O.U.G. nr. 80/2013, dar și din împrejurarea că reclamanții au formulat o contestație la executare privind dosarul de executare nr. 3053/2018 al BEJ E., prin care invocă prescripția, înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr. x/2025), iar reclamanții au înțeles să investească Judecătoria Sectorului 3 București cu soluționarea acesteia.
În raport de acțiunea formulată s-a reținut că în cauză este vorba de o competență teritorială relativă, iar în condițiile în care prin întâmpinare intimatele nu au invocat excepția de necompetență corespunzătoare, aceasta nu putea fi invocată de instanță din oficiu, competența rămânând câștigată în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, învestită de reclamant cu soluționarea cererii.
II. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
În speță, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 3 București și Judecătoria Baia Mare și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aprecierile diferite ale instanțelor cu privire la calificarea obiectului acțiunii și la dispozițiile legale aplicabile în speță.
Astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că obiectul cauzei este o contestație la executare, iar potrivit 651 C. proc. civ. instanța competentă să o soluționeze este instanța de executare, în timp ce Judecătoria Baia Mare a reținut că este învestită cu o acțiune în constatare, în temeiul art. 35 C. proc. civ., ce atrage o competență teritorială relativă a instanței, ce nu poate fi invocată din oficiu de către instanța de judecată.
Din verificarea actelor dosarului rezultă că împotriva reclamanților a fost declanșată procedura executării silite, titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din data de 04.06.2008 fiind pus în executare de către creditoare în cadrul dosarului de executare nr. 3053/2018 de BEJ E..
Pe calea acțiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2024, reclamanții solicită să se constate prescripția dreptului creditoarei de a obține executarea silită precum și a însuși dreptului material la acțiune cu privire la debitul rezultat din contractul de credit nr. x din data de 04.06.2008.
Prescripția dreptului de a obține executarea silită reprezintă un incident specific procedurii executării silite, mijlocul procesual prin care poate fi valorificată fiind contestația la executare.
În aceste circumstanțe, față de obiectul concret al pretențiilor deduse judecății și de împrejurarea că titlul executoriu contestat face obiectul unei executări silite în curs de derulare, în cadrul dosarului execuțional nr. x/2018 al BEJ E., Înalta Curte constată că acțiunea formulată de petenți este o contestație la executare a cărei soluționare intră în competența instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) și ale art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit căruia "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe. (...)
În speță, executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2018 al BEJ E. a fost încuviințată de Judecătoria Baia Mare, prin încheierea civilă nr. 10852/06.12.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018.
În consecință, în raport cu dispozițiile legale anterior citate precum și cu considerentele Deciziei nr. 20/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1083/11.11.2021, prin care s-a statuat că instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, competența de soluționare a contestației la executare revine Judecătoriei Baia Mare, care a devenit instanță de executare, fiind aplicabil principiului unicității instanței de executare.
Față de aceste considerente, în baza art. 125 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiune în constatare urmează a se stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, anume Judecătoria Baia Mare, secția civilă, ca instanță de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 iulie 2025.