ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 131/2025

Obiectul cauzei Prin încheierea nr. 2019 din data de 21 noiembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Reghin, în dosarul nr. x/2017, a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C. și D., pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în procedura regularizării cererii principale. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 9 mai 2018, reclamantul B. a solicitat îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii civile nr. 2019, pronunțate de Judecătoria Reghin la data de 21 noiembrie 2017, în dosarul nr. x/2017, în sensul obligării pârâților Consiliul Local Reghin, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la reangajarea pe primul loc de muncă, precum și la plata muncii datorate. I.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Reghin Prin încheierea de îndreptare eroare materială nr. 2019 din data de 11 mai 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Reghin a respins cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii civile nr. 2019, pronunțate de Judecătoria Reghin la 21 noiembrie 2017, în dosarul nr. x/2017, formulată de reclamantul B., ca neîntemeiată. I.

Decizia pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă Prin decizia civilă nr. 118 din data de 25 octombrie 2018, Tribunalul Mureș, secția civilă a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B. împotriva încheierii nr. 2019 din data de 11 mai 2018, pronunțate de Judecătoria Reghin în dosarul nr. x/2017 și, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat recurentului B. o amendă judiciară în cuantum de 500 RON. I.

Deciziile pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 77/R din data de 7 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A., împotriva deciziei civile nr. 118 din data de 25 octombrie 2018, pronunțate de Tribunalul Mureș în dosarul nr. x/2017. Prin decizia nr. 44 din data de 2 aprilie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a admis excepția tardivității contestației în anulare, invocate din oficiu, și a respins, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. și B. împotriva Deciziei 77/R din data de 7 martie 2019 dată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă în dosarul nr. x/2017. II. Calea de atac exercitată în cauză II.1. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă Împotriva deciziei civile nr. 44 din data de 2 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a declarat recurs contestatoarea A.. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 29 aprilie 2024 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . II.2. Motivele de recurs În cuprinsul memoriului de recurs, fără a proceda la încadrarea susținerilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-contestatoare, în esență, și-a exprimat nemulțumirile, cu caracter general, legate de modul de soluționare a pricinii. II.3. Apărările formulate în cauză La data de 18 iunie 2024, intimații Consiliul local al Municipiului Reghin și Primăria Municipiului Reghin au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității căii de atac, iar, pe fond, au solicitat respingerea recursului. II.4. Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinarea formulată în cauză, recurenta-contestatoare a făcut referire la mai multe litigii în care este parte, precum și la cererile pe care le-a formulat, exprimându-și dezacordul cu privire la modul de soluționare a acestora. II.

Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Prin rezoluția de primire a dosarului din data de 8 mai 2024, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 C. proc. civ. În concluziile raportului întocmit în cauză, s-a reținut că, în speță, completul de filtru va analiza excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare, și va statua cu privire la complinirea obligației legale de timbrare, iar, în subsidiar, va analiza dacă susținerile recurentei-contestatoare pot fi încadrate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidentă excepția nulității recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. S-a menționat că, dacă va trece peste excepțiile evidențiate anterior, completul de filtru se va pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului. Completul de filtru nr. 2, prin rezoluția din data de 11 noiembrie 2024, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților, iar acestea nu au depus puncte de vedere. Prin rezoluție, a fost fixat termen la data de 21 ianuarie 2025, în complet de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză. La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2025, Înalta Curte, constatând că recurenta-contestatoare nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului și a reținut pricina în pronunțare, cu prioritate, prin prisma acestei excepții. II.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., cu prioritate, excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, iar potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege; pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiași articol statuează că instanța va pune în vedere reclamantului obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Conform dispozițiilor art. 486 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic. (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON." Conform rezoluției din data de 8 mai 2024, s-a stabilit în sarcina recurentei-contestatoare o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON aferentă cererii de recurs și s-a dispus, totodată, comunicarea către aceasta a obligației de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, sub sancțiunea anulării recursului. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) - prin care instanța europeană a reținut încălcarea art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului sau faptul că poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că, prin adresa comunicată la data de 23 mai 2024, recurentei-contestatoare i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind încunoștințată despre sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Totodată, prin aceeași adresă, i s-a adus la cunoștință că are posibilitatea de a formula, în condițiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de ajutor public judiciar, precum și, în temeiul art. 39 alin. (1) din același act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. În speță, recurenta-contestatoare a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost anulată, ca informă, prin încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2024. Această încheiere a fost comunicată recurentei-contestatoare la data de 7 octombrie 2024, potrivit dovezii aflate la dosar. Totodată, Înalta Curte reține că nu a fost formulată cerere de acordare a ajutorului public judiciar de către recurenta-contestatoare, cu privire la obligația de plată a taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, și, deși a fost legal înștiințată în legătură cu obligativitatea timbrării cererii de recurs, nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, respectiv 100 RON. Înalta Curte reține că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac. În conformitate cu dispozițiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidența unei nulități necondiționate. Curtea Constituțională a statuat în mod constat că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația de plată a acestor taxe fiind justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată. Totodată, se reține că, deși prin prevederile art. 6 par. 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 21 din Constituția României se garantează dreptul de acces la justiție, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Obligația plății taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condițiile sesizării legale a instanțelor judecătorești, nefiind considerată, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, o limitare a dreptului de acces la o instanță sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenție (Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58). Prin urmare, Înalta Curte reține că nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru atrage incidența sancțiunii expres prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiași articol, respectiv nulitatea recursului. Ca atare, cum recurenta-contestatoare nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, în raport de prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același act normativ, va anula recursul ca netimbrat. Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs și nici a celorlalte aspecte invocate în cauză.