ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 754/2019

Analizând recursul, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 116/R din data de 18 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, s-a admis excepția nulității cererii de recurs invocată de intimatul Municipiul Reghin și s-a constatat nulitatea recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 15 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii, recurentul-contestator A. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 10 decembrie 2018 și repartizat completului de filtru CF x.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 11 februarie 2019 și comunicat părților la data de 18 - 21 februarie 2019.

La data de 18 martie 2019 au fost înregistrate la dosar notele scrise depuse prin e-mail de recurentul-contestator, în cuprinsul cărora solicită admiterea recursului.

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară față de aspectele de fond ale cauzei, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În speță, recurentul-contestator supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluționată o altă cerere de recurs, hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă.

Cum în speță calea de atac a recursului este exercitată împotriva unei decizii definitive, pronunțate în soluționarea unui alt recurs, prezenta cale de atac apare ca fiind inadmisibilă, fiind un recurs la recurs.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică ce reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Dreptul de a folosi o cale de atac este unic și se epuizează chiar prin exercițiul său, motiv pentru care calea de atac a recursului poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, o parte neputându-se judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia civilă nr. 116/R din data de 18 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca fiind inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 116/R din data de 18 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 aprilie 2019.

GGC - GV