ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

a. Prin ordonanța din data de 14 iunie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție în dosarul nr. x/2023, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290, alin. (1) C. pen., constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., sesizate de petenta A..

Pentru a dispune astfel, procurorul a reținut, în esență, că, la data de 18 septembrie 2023, la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a fost înregistrată, sub numărul 371/P/2023, ordonanța nr. 433/P/2023 din data de 12 septembrie 2023, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, prin care s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect plângerea penală formulată de A. împotriva unor judecători cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 367 alin. (1) C. pen., precum și disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., pretins comise de ministrul muncii, ministrul educației, inspectorul școlar al Inspectoratului Școlar al Municipiului București și alte persoane care nu sunt magistrați.

A mai reținut că aspectele semnalate de petenta A. în raport de care s-a dispus declinarea competenței în favoarea Direcției Naționale Anticorupție vizează respingerea cererii acesteia de înscriere, ca și cadru didactic, la Concursul național pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în anul școlar 2023-2024.

În concret, petenta a susținut că prin adresa nr. x/12.06.2023, Inspectoratul Școlar al Municipiului București i-a comunicat că cererea sa de înscriere pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în anul școlar 2023-2024 a fost respinsă întrucât nu îndeplinea o condiție, respectiv să nu fi fost sancționată cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă în anul curent sau în ultimii doi ani școlari încheiați.

Practic, petenta susține că sancțiunea desfacerii contractului muncă ce i-a fost aplicată prin Decizia nr. 78/12.03.2021 a Școlii Gimnaziale nr. 79 București nu este temeinică și nici proproțională în raport cu gravitatea abaterilor, anterior nefiind sancționată.

De asemenea, petenta consideră nelegală sancțiunea de a nu i se permite participarea la Concursul național pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în anul școlar 2023-2024, susținând că aceasta i-a fost aplicată fără o cercetare disciplinară prealabilă.

Procurorul a mai reținut că, din sesizările formulate rezultă faptul că numita A. a refuzat să plătească o sumă cuprinsă între 100-300 RON, ca taxă pentru eliberarea adeverinței de la medicul de medicină a muncii, adeverință care era necesară pentru înscrierea acesteia la Concursul Național Unic CNU 2023. Petenta consideră că taxa aferentă eliberării adeverinței de medicina muncii este o formă de mită, aceasta fiind solicitată de Ministerul Educației doar cu scopul de a mări încasările cabinetelor de medicina muncii.

Un alt aspect sesizat de petentă vizează faptul că temeiul legal al încetării contractului său de muncă nu a fost menționat în Registrul salariaților, fapt pentru care consideră că actul de concediere ar trebui declarat nul.

Prin adresa nr. x/2023 din 14 septembrie 2023, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrala a înaintat Direcției Naționale Anticoruptie o sesizare formulată de A., în care sunt sesizate aceleași aspecte.

Prin ordonanța nr. 371/P/2023 din 22 septembrie 2023, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.

În urma actelor de urmărire penală efectuate în cauză, procurorul de caz a reținut următoarele:

Prin ordonanța din 27 martie 2024 s-a dispus prezentarea și predarea, de către Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în copie conformă cu originalul, a hotărârilor nr. 5115 din 02.07,2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, nr. 7707 din 14.12.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 și nr. 420 din 01.02.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, împreună cu hotărârile pronunțate în calea de atac.

Prin decizia nr. 2313 din 19.08.2019 emisă de Inspectorul Școlar General al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, începând cu data de 01.09.2019, petenta a fost repartizată, cu statutul de cadru didactic titular în învățământul preuniversitar, pe postul de învățător/institutor pentru învățământul primar/profesor pentru învățământul primar (în limba română) cu predare în limba română de la Școala Gimnazială nr. 79.

În acest context, între Școala Gimnazială nr. 79 și A. a fost încheiat contractul individual de muncă nr. x/31.08.2019, pe durată nedeterminată, începând cu data de 01.09.2019, petenta fiind încadrată în funcția de profesor învățământ primar, grad didactic I, grupa de vechime 15-20 ani, studii superioare.

Prin Decizia nr. 78/12.03.2021 emisă de Școala Gimnazială nr. 79 s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al numitei A., începând cu data de 15.03.2021, în temeiul art. 280 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011.

Petenta A. a formulat contestație împotriva acestei decizii.

Prin sentința civilă nr. 5115 din 02.07.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca neîntemeiată, excepția prematurității contestației, a admis excepția tardivității căii de atac și, în consecință, a respins, ca tardivă, contestația formulată de A. în contradictoriu cu intimații Școala Gimnazială Nr. 79 și Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Prin decizia civilă nr. 6668/17.12.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis apelul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 5115 din 02.07.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a anulat hotărârea atacată, iar în rejudecare, s-au respins și excepția tardivității și contestația, ca neîntemeiate.

În cuprinsul acestei hotărâri s-a reținut:

"Prin urmare, circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, consecințele abaterii disciplinare constând în crearea unui prejudiciu pentru elevii care nu au putut desfășura activitatea fizic la școală, cărora nu le-a asigurat feedback-ul și pentru care nu a adecvat activitățile de învățare în vederea formării competențelor specifice, cărora le-a pus în pericol sănătatea, afectarea relațiilor de colaborare cu părinții printr-un comportament verbal de tip agresiv, intimidant, denotă caracterul proporțional al aplicării celei mai grave sancțiuni disciplinare - desfacerea contractului individual de muncă".

În acest fel, sancțiunea dispusă de angajator a rămas definitivă, așa cum rezultă și din considerentele sentinței civile nr. 7707 din 14.12.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în care s-a reținut:

"Conform raportului revisal din 01.07.2022, înregistrat cu nr. x/01.07.2022 la Scoala Gimnaziala nr. 79, temeiul juridic retinut de la rubrica temei încetare CIM nr. 1/31.08.2019 este "Art 61 lit. a) disciplinar", deși în decizia nr. 78/12.03.2021 emisă de pârâta Școala Gimnazială nr. 79 s-a dispus desfacerea disciplinară a contractul individual de muncă al reclamantei, în temeiul art. 280 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011.

Potrivit art. 3 alin. (2) lit. p) din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, angajatorul completează registrul printre altele, cu data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.

Având în vedere că în decizia nr. 78/12.03.2021 emisă de pârâta Școala Gimnazială nr. 79 nu s-a indicat ca și temei "Art 61 lit. a)", Tribunalul va dispune anularea in parte a raportului revisal din 01.07.2022, inregistrat cu nr. x/01.07.2022 la Scoala Gimnaziala nr. 79, in ceea ce priveste temeiul juridic retinut "Art 61 lit. a) disciplinar", de la rubrica temei incetare CIM nr. 1/31.08.2019, in sensul ca acest temei este " art. 280 alin. (2), lit. f) din legea 1/2011" conform deciziei de sanctionare nr. 78/12.03.2021."

În aceeași hotărâre s-a mai reținut:

"În ceea ce privește susținerea reclamantei potrivit căreia raportul revisal este întocmit conform H.G. nr. 500/2011, act normativ ce a fost abrogat, Tribunalul constată că într-adevăr, în cuprinsul acestuia s-a menționat "Intervale vechime (conform H.G. nr. 500/2011)", însă mențiunile de la această rubrică: număr contract, tip contract, durata contractului, funcția, data încetării și temeiul încetării, precum și salariul lunar brut și modificările contractului individual de muncă sunt prevăzute de H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.

Astfel, conform art. 3 din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, "(1) Registrul se întocmește în formă electronică.

(2) Angajatorii prevăzuți la art. 1 completează registrul în ordinea angajării persoanelor, cu următoarele date, fără a avea caracter limitativ:

a) datele de identificare ale angajatorului persoană fizică sau juridică de drept privat, respectiv instituție/autoritate publică/altă entitate juridică care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, cum ar fi: denumire, cod unic de identificare - CUI, codul de identificare fiscală - CIF, sediul social și numele și prenumele reprezentantului legal - pentru persoanele juridice, respectiv: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, domiciliul - pentru persoanele fizice;

b) datele de identificare ale salariaților, cum ar fi: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetățenia și țara de proveniență - Uniunea Europeană - UE, non-UE, Spațiul Economic European - SEE;

c) data încheierii contractului individual de muncă și data începerii activității;

d) funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România (COR) sau altor acte normative;

e) tipul contractului individual de muncă;

f) durata contractului individual de muncă, respectiv nedeterminată/determinată;

g) durata timpului de muncă și repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial;

h) salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă;

i) datele de identificare ale utilizatorului, în cazul contractelor de muncă temporară;

j) data transferului astfel cum este prevăzut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de identificare ale angajatorului la care se face transferul;

k) data preluării prin transfer, astfel cum este prevăzut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și datele de identificare ale angajatorului de la care se face transferul;

l) data la care începe și data la care încetează detașarea, precum și datele de identificare ale angajatorului la care se face detașarea;

m) data la care începe și data la care încetează detașarea transnațională, definită de Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, statul în care urmează să se realizeze detașarea transnațională, denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmează să presteze activitatea salariatul detașat, precum și natura acestei activități;

n) data la care începe și data la care încetează detașarea pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, statul în care urmează să se realizeze detașarea, denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmează să presteze activitatea salariatul detașat, precum și natura acestei activități;

o) perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de muncă, cu excepția cazurilor de suspendare în baza certificatelor medicale;

p) data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.

Or, datele prevăzute de acest articol sunt indicate de către fostul angajator, după cum urmează: denumirea angajatorului, sediul, faptul că se încadrează la învățământ secundar general, numele, prenumele și codul numeric personal - CNP ale salariatului, adresa salariatului, data încheierii contractului individual de muncă și data începerii activității, funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România (COR) sau altor acte normative; tipul contractului individual de muncă, durata contractului individual de muncă, respectiv nedeterminată, norma întreagă, salariul de bază lunar brut, modificările intervenite cu privire la salariul lunar brut și perioada intervenirii modificării, data și temeiul legal al încetării contractului individual de muncă.

Conform art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., "Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.

Potrivit H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, completarea registrului cu date eronate sau incomplete nu se sancționează cu nulitate.

Astfel, pentru a obține anularea raportului revisal pentru menționarea H.G. nr. 500/2011, reclamanta trebuia să probeze și existența unei vătămări precum și de ce vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În condițiile în care raportul Revisal a cărui anulare se solicită conține elementele impuse de H.G. nr. 905/2017, Tribunalul apreciază că reclamanta nu a suferit nicio vătămare prin indicarea mențiunii "conform H.G. nr. 500/2011".

În ceea ce privește susținerile reclamantei în sensul că decizia nr. 78/12.03.2021, nu are temeiul de încetare a contractului, "ci doar o sancțiune" și că "cele două acte -REVISAL din 2022 și Decizia de concediere nr. 78 din 2021 - se anulează reciproc cf art. 78-80 (1)(2) din Codul muncii", Tribunalul apreciază că sunt neîntemeiate, întrucât potrivit art. 55 lit. c) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta, printre altele, ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege, iar potrivit art. 58 din Codul muncii,

"(1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.

(2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului".

De asemenea, potrivit art. 61 lit. a) din Codul muncii, "Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații: a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară".

Or, reclamantei i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă în temeiul art. 280 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 prin decizia nr. 78/12.03.2021 emisă de pârâta Școala Gimnazială nr. 79, care prevede că sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: (…) f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Așadar, contractul individual de muncă al reclamantei a încetat ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare a desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă, între decizia nr. 78/12.03.2021 emisă de pârâta Școala Gimnazială nr. 79 și raportul Revisal din 01.07.2022, înregistrat cu nr. x/01.07.2022 la Scoala Gimnaziala nr 79, neexistând nicio contradicție sub aspectul încetării contractului individual de muncă, singurul aspect inexact fiind temeiul de drept, după cum s-a arătat mai sus".

Totodată, s-a reținut că:

"Potrivit art. 80 din Codul muncii, "(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.

(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești".

Din probele administrate în cauză, respectiv decizia civilă nr. 6668/17.12.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, după cum s-a menționat mai sus, reiese că nu s-a dispus concedierea salariatului în mod netemeinic sau nelegal, pentru a fi incident art. 80 din Codul muncii, ci din contră, s-a apreciat că aceasta a fost legală și temeinică."

În cuprinsul aceleiași expuneri, referitor la celelalte fapte care au făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, privindu-i pe judecătorii B. și C. - de la Curtea de Apel București și D. de la Tribunalul București, procurorul a reținut că prin ordonanța din 12 septembrie 2023 emisă în dosarul sus-menționat s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., art. 297 alin. (1) și art. 367 alin. (1) C. pen.

În cuprinsul respectivei ordonanțe s-a reținut că din sesizările și memoriile petentei trimise la dosar, referitor la judecătorii reclamați nu a rezultat o descriere a unor fapte concrete de corupție, de abuz în serviciu sau de grup infracțional organizat. Petenta nu a arătat ce infracțiuni din categoria celor de corupție ar fi fost comise de magistrați, ce persoane ar fi dat bani sau alte foloase acestora din urmă, în legătură cu ce atribuții ale judecătorilor și alte elemente faptice care ar fi permis începerea urmăririi penale. Aceasta nu a indicat nici ce atribuții de serviciu au fost exercitate contrar legii de către judecători.

S-a mai reținut că cenzurarea unor hotărâri judecătorești sub aspectul legalității și temeiniciei lor intră în atribuțiile instanțelor sesizate prin căile de atac prevăzute de lege și că procurorul sesizat prin plângere penală, indiferent de criticile exprimate prin aceasta, nu are dreptul de a exercita atribuțiile instanțelor de judecată.

Referitor la acuzațiile analizate în cauza disjunsă, procurorul a mai reținut că prin adresa nr. x/11.06.2024, Școala Gimnazială nr. 79 a transmis la dosar Decizia nr. x/12.03.2021 privind desfacerea disciplinară a contractului de muncă al petentei A., împreună cu documentele aferente care au stat la emiterii acesteia (în copie conformă cu originalul).

La data de 21.03.2024, s-a procedat la citarea numitei A., la adresa de domiciliu, pentru a fi audiată în calitate de persoană vătămată și pentru ca aceasta să facă unele precizări referitoare la aspectele sesizate. Petenta nu s-a prezentat însă, deși procedura de citare a acesteia a fost îndeplinită în mod legal. Prin memoriile ulterioare transmise la dosar, petenta și-a exprimat nemulțumirea cu privire la procedura de citare, precizând, totodată, că toate informațiile sunt indicate în cuprinsul sesizărilor transmise.

În concret, numita A. a formulat mai multe memorii prin care, în mare parte, a reiterat aspectele mai sus prezentate, adăugând că, prin aplicarea Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar, Ministrul Educației a fraudat Concursul Național Unic 2024 și a emis în baza acestui temei legal Ordinul nr. 6877/2023 prin care a interzis dreptul de a participa la concurs timp de 7 ani școlari persoanele care au fost sancționate cu desfacerea contractului de muncă.

În raport cu aspectele factuale astfel reținute, procurorul a concluzionat că aspectele invocate în plângerea penală, precum și în memoriile și completările formulate de petentă, nu sunt de natură a conduce la conturarea elementelor constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290, alin. (1) C. pen., constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., atitudinea subiectivă a persoanelor despre care se face referire în­ sesizare neputând avea relevanță juridică în lipsa indiciilor privind existența relei-credințe, astfel cum a fost explicată această sintagmă prin Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 07.02.2018, potrivit căreia:" Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, aceasta are semnificația de atitudine necorectă, necinstită, iar, potrivit doctrinei, antitezei relei-credințe i se atribuie mai multe accepțiuni, și anume: obligație de comportare corectă pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și executarea convențiilor; convingerea unei persoane că acționează în temeiul unui drept și potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valențe oarecum asemănătoare există și în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziție. Astfel, se poate concluziona că reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată (Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016, paragraful 17). De asemenea, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a apreciat că reaua credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. Aceasta este o atitudine psihică ce conturează o poziție subiectivă a persoanei, concretizată în faptul de a acționa cu intenție cu scopul de a încălca obligațiile impuse (Decizia nr. 439 din 21 iunit precitată, paragraful 18)."

b. Împotriva ordonanței de clasare a formulat plângere petenta A., în condițiile prevăzute de art. 339 C. proc. pen., solicitând desființarea acesteia și "trimiterea în judecată a pârâților Ministrul Educației E., Inspector Școlar General F., Directoarea G., fosta Directoare H., (...)".

În motivarea plângerii, petenta a reiterat aspectele prezentate în sesizările transmise la dosar, susținând că:

"FAPTA PENALA EXISTĂ, faptele descrise în plângerea penală sunt prevăzute de legea penală, EXISTA PROBE în scriptele pârâților și în actele comunicate de subsemnata, există plângere penală, există INTERES și PREJUDICIU in formă continuată 2021-20241!

Sunt întrunite absolut toate elementele constitutive ale infracțiunii cf art. 15-17 noul C. pen. și tocmai DNA creează un precedent extrem de periculos prin nerespectarea legilor, v și art. 5 noul C. proc. pen.., art. 8 noul C. proc. pen.., art. 338 noul C. proc. pen..".

De asemenea, petenta a solicitat reîncadrarea sa în muncă "conform precizărilor făcute de către Inspecția Muncii, v Adresa nr. x/06.04.2023, (...) "... angajatorul are obligația de a consemna în aplicația Reges reintegrarea în funcția deținută anterior, în temeiul legal, la data și în condițiile dispuse de în hotărârea judecătorească. Astfel, pentru reintegrare, trebuia selectată următoarea căsuță din aplicația Registrului general de evidență a salariaților, respectiv "reactivare în baza unei hotărâri judecătorești" și nu "alt temei "!!!".

Totodată, petenta a arătat că ordonanța de clasare nu a fost atașată adresei prin care i-a fost comunicată și că procurorul de caz "a dispus NELEGAL soluția de clasare cu încălcarea termenului de rezolvare a plângerii cf art. 338 noul C. proc. pen.., plus santaj și amenintare ca să-mi retrag plângerea, v citația din 21.03.2024 semnată de un anonim, calitatea subsemnatei este FALSIFICATĂ în citație "persoană vătămată" în loc de PARTE CIVILĂ".

c. Prin ordonanța nr. 213/II-2/2024 din 22 iulie 2024 a procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a respins plângerea petentei, constatându-se că soluția de clasare a cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., este temeinică și legală.

În argumentare s-a reținut, în esență, că în mod judicios a reținut procurorul de caz că aspectele invocate în plângerea penală depusă de petentă, precum și în memoriile și completările formulate ulterior, nu sunt de natură a conduce la conturarea elementelor constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290, alin. (1) C. pen., constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., faptele sesizate neavând corespondență în norma tip prevăzut de lege.

S-a mai reținut că procurorul de caz a administrat mijloace de probă suficiente pentru lămurirea situației de fapt, în sensul unei anchete efective, apreciind în mod just că în raport cu faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale se impune dispunerea unei soluții de clasare întemeiate pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

d. La data de 30 iulie 2024 (prin e-mail), în temeiul art. 340 C. proc. pen., în termen legal, petenta A. a formulat plângere împotriva ordonanței procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, susținând că aceasta este lovită de nulitate absolută, întrucât este lipsită de temei factual, dar și legal, în cuprinsul ei nefiind indicat un temei juridic conform art. 16 alin. (1) C. proc. pen.

Deopotrivă, a invocat nelegalitatea dispozitivului ordonanței procurorului ierarhic superior, susținând că, în condițiile în care nu există moneda "delei", dispoziția din cuprinsul acestuia privind obligarea sa la plata sumei de 100 "delei" cu titlu de cheltuieli judiciare este nulă absolut, astfel că această obligație trebuie să rămână în sarcina statului.

În argumentare, petenta a arătat, în esență, că prin nerespectarea unor norme de procedură și aprecierea eronată a probelor i s-a cauzat o gravă vătămare, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea ordonanței atacate. În plus, motivarea procurorului șef denotă dispreț față de cadrul legal, întrucât acesta omite în mod voit abaterile judiciare ale procurorului de caz, încadrarea juridică dată de parchet prin ordonanța nr. 433/P/2023 din 12 septembrie 2023 și fondul cauzei.

În acest sens, în ceea ce privește nerespectarea normelor de procedură, a arătat că procedurile de citare-comunicare acte au fost încălcate de către D.N.A., pe de o parte, prin transmiterea unei citații după 6 luni de la primirea dosarului, iar pe de altă parte, prin necomunicarea ordonanței de clasare.

În plus, citația din 21 martie 2024 este lovită de mai multe motive de nulitate absolută întrucât: nu conține numele și semnătura procurorului de caz, aceasta fiind semnată de un anonim "care nu și-a trecut numele în clar tocmai pentru că este conștient de gravitatea infracțiunilor comise ("x subcomisar I.", adică șantaj pentru a-și retrage plângerea formulată împotriva ministrului E.; nu este indicat obiectul dosarului - fapt contrar art. 258 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. calitatea petentei este falsificată, fiind trecută ca "persoană vătămată" în loc de parte civilă; lipsesc și elementele obligatorii prev. de art. 258 (1) lit. e) și g) C. proc. pen.

Mai mult, prin citația sus-menționată, procurorul de caz s-a antepronuntat, întrucât în cuprinsul acesteia a omis voit pârâții, deși primise dosarul nr. x/2023 încă din 18 septembrie 2023, iar în cadrul acestuia încadrarea juridică a faptelor fusese făcută de procurorul J. din cadrul Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe de altă parte, Direcția Națională Anticorupție nu i-a comunicat ordonanța nr. 371/2/P/2023 din 14 iunie 2024, aspect dovedit de gramajul indicat pe plic. În plus, și adresa x din 25 iunie 2024 este emisă tardiv, respectiv la 10 zile după emiterea ordonanței de clasare, iar procurorul-șef a semnat-o, alături de procurorul de caz, deși acesta din urmă semnează doar ordonanța, emiterea adresei de comunicare intrând în atribuțiile procurorului-șef. În acest fel, D.N.A. i-a îngrădit petentei dreptul la apărare.

În ceea ce privește interpretarea eronată a probele dosarului, care, în opinia petentei, constituie un motiv de nulitate absolută, a susținut că procurorul-șef "minte" când reține că ar fi refuzat să plătească "o sumă cuprinsă între 100-300 RON pentru eliberarea adeverinței de la medicul de medicina muncii". În realitate, a plătit respectiva sumă, iar adeverința de medicina muncii se află atât în dosarul CNU 2023, cât și în dosarul CNU 2024. Procurorii nu au cerut însă cele două dosare de la I.S.M.B., ceea ce constituie o dovadă a lipsei cercetărilor.

A mai arătat că taxa aferentă eliberării adeverinței de medicina muncii este însă o formă de mită menită a spori încasările cabinetelor de medicina muncii, un calcul simplu indicând o fraudă la nivel național (suma minimă de 100 RON X 80.000 candidați - rezultă 8.000.000 RON/an încasări suplimentare pentru cabinetele de medicina muncii date de Ministerul Educației, în condițiile în care Concursul Național Unic trebuie să fie gratuit). Altfel spus, deși adeverința eliberată de medicul de familie este gratuită, aceasta a fost înlocuită cu una contra cost eliberată de cabinetele de medicina muncii. Or, procedând în acest fel, ministrul E. a eliminat gratuitatea concursului, ceea ce constituie mită.

Pe de altă parte, procurorul-șef a omis voit actele prin care pârâții au refuzat în mod abuziv să pună în executare sentința civilă definitivă nr. 7707/2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, faptă care constituie infracțiunea prev. de art. 287 C. pen.

Practic, procurorul a omis faptul că Școala nr. 79 i-a emis din nou un act de muncă fals - REVISAL nr. 4281/18.12.2023, prin care a declarat "Alt Temei" de concediere, fapt contrar sentinței civile nr. 7707/2022 și recomandărilor făcute de Inspecția Muncii încă din martie 2023:

"... vă recomandăm ANULAREA încetării pentru contractul individual de muncă al doamnei A...."

Or, prin adresa nr. x/06.04.2023, Inspecția Muncii a precizat că Școala nr. 79 trebuie să o reintegreze în funcția deținută anterior:

"angajatorul are obligația de a consemna în aplicația Reges reintegrarea în funcția deținută anterior, în temeiul legal, la data și în condițiile dispuse de hotărârea judecătorească. Astfel, pentru reintegrare, trebuia selectată următoarea căsuță din aplicația Registrului general de evidentă a salariaților, respectiv "reactivare în baza unei hotărâri judecătorești" și nu "alt temei"".

În acest fel, sancțiunea prev. de "art. 280 (2) lit. f) din Lg 1/2011" a fost radiată de drept, conform art. 248 alin. (3) din Codul Muncii:

"Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare...". Practic, sancțiunea a fost declarată în REVISAL nr. 1188/01.07.2022 cu având ca temei fals "art. 61 lit. a) disciplinar", temei care a fost anulat prin sentința civilă nr. 7707/2022, context în care se prezumă că temeiul juridic al sancțiunii nu există, conform art. 21 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, procurorul șef a omis a avea în vedere actele falsificate de ministrul E. și inspectorul I.S.M.B. F.: O.M.E. nr. 6877/2023 și cererea de înscriere la CNU 2024.

Deși ministrul E. are ca atribuție aplicarea legii, iar nu falsificarea acesteia, în O.M.E. nr. 6877/2023 a indicat ca temei legal "Lg 198/2023", în loc de Legea nr. 1/2011, conform prevederilor art. 248 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, făcând astfel legea civilă retroactivă. În acest fel, ministrul E. a fraudat atât concursul CNU 2023, cât și CNU 2024, falsificând chiar cadrul legal pentru organizarea CNU 2024, cu o vădită rea-credință.

Astfel, prin art. 67 alin. (1) lit. c) din O.M.E. nr. 6877/2023, Ministerul Educației a interzis nelegal dreptul de a participa la concursul CNU 2024, "timp de 7 ani școlari", persoanelor sancționate cu desfacerea contractului de muncă. Or, Legea nr. 198/2023 a intrat în vigoare la 3 septembrie 2023, astfel că pentru CNU 2024 nu sunt incidente prev. art. 67 alin. (1) lit. c) din O.M.E. nr. 6877/2023, întrucât legea civilă nu este retroactivă. Legea nr. 198/2023 a intrat în vigoare la 3 septembrie 2023, astfel că nu există cei 6 (șase) ani anteriori pentru ca acest act normativ să fi produs efecte - context în care în cauză s-au săvârșit infracțiunile de abuz în serviciu și luare de mită.

Practic, ministrul E. a aprobat O.M.E. nr. 6877/2023 cu scopul de a frauda Concursul National Unic CNU 2024 și a introdus "pe ușa din dos" o Metodologie (O.M.E. nr. 6877/2023) prin care a falsificat Legea nr. 198/2023 aprobată de Parlament, încălcând astfel Constituția și Codul Muncii.

În plus, cererea sa de înscriere la CNU 2024 a fost falsificată de M.E. și I.S.M.B. prin F., care au impus în mod nelegal "6 ani școlari..." în loc de doar "2(doi) ani școlari ...", așa cum se menționa în cererea tip publicată în Monitorul Oficial, care prevedea obligația atașării adeverinței privind sancțiunile disciplinare doar din ultimii "2 ani școlari încheiați și anul în curs". La rândul lui, I.S.M.B. a falsificat cererea aferentă din Monitorul Oficial, sub protecția D.N.A.

În raport cu aspectele menționate, petenta a susținut că în cauză este îndeplinită condiția tipicității, arătând că faptele concrete descrise se încadrează în tiparul stabilit de norma de incriminare, îmbrăcând forma continuată a infracțiunilor (2001-2004) și că acestea atrag răspunderea penală a făptuitorilor, în condițiile în care Școala nr. 79 i-a emis acte de muncă false încă din 2021, iar M.E. și I.S.M.B. au refuzat în mod abuziv controlul obligatoriu prev. de Legea nr. 198/2023.

A mai arătat că, în pofida celor reținute de procurorul șef, în plângerile sale a menționat atribuțiile încălcate de Ministerul Educației, respectiv cele de control prev. de art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 1/2011 și art. 115 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 198/2023.

Practic, situația litigioasă și vătămarea sa s-au produs prin refuzul nelegal al superiorilor Ministerul Educației și I.S.M.B. de a trimite Corpul de control la Școala nr. 79, în condițiile în care sentința civilă definitivă nr. 7707/2022 certifică faptul că unitatea școlară sus-menționată "i-a emis REVISAL FALS nr. 1188/01.07.2022".

Conform art. 95 alin. (1) și art. 257 din Legea nr. 1/2011 și art. 30 din Codul Muncii, I.S.M.B. are atribuții de control asupra unităților școlare, răspunzând direct de numirea directorilor.

Or, directoarea H., care a fost numită fără concurs, prin Decizia I.S.M.B. nr. 4449/2020 (fapt contrar art. 257 din Legea nr. 1/2011 și art. 30 din Codul Muncii), a concediat-o cu acte false. La momentul 01.07.2022, director era numita G., care i-a emis acte de muncă false - REVISAL fals nr. 1188/01.07.2022 și adeverința nr. x/01.07.2023, în care a declarat, în mod fals, ca temei de încetare a contractului, "art. 61 lit. a) din Codul Muncii". Acest temei, care nu se regăsește în Decizia de concediere nr. 78/2021, a fost anulat prin sentința civilă nr. 7707/14.12.2022, ceea ce a avut ca efect radierea sancțiunii abuzive, conform art. 248 alin. (3) din Codul Muncii. Cu alte cuvinte, directoarea G. i-a emis REVISAL fals nr. 1188/01.07.2022 cu scopul de a declara nelegal în Registrul de Evidență al Salariaților o sancțiune, prev. de "art. 280 (2) lit. f) din Lg 1/2011", care se declară doar conform prevederilor art. 61 lit. a)-d) din Codul Muncii - temei încetare contract pentru motive care țin de persoana salariatului.

Tocmai de aceea, M.E.-I.S.M.B. erau obligați să o primească la concurs atât în 2023, cât și în 2024. Neprocedând astfel, au comis infracțiunile de "abuz în serviciu și mită".

De altfel, REVISAL nr. 4281/18.12.2023 este semnat PER PRO de un anonim care nu și-a trecut numele în clar deoarece este conștient de gravitatea infracțiunilor comise de ex-directoarea H. și de directoarea actuală a Școlii nr. 79, G..

În concret, la 18.12.2023, Școala nr. 79 a declarat "Adăugare contract" cu data "15.03.2021 Prezent", fără a anula concedierea declarată în fals prin Revisal nr. 1188/01.07.2022, în care figura "închidere contract". La 01.09.2019 s-a deschis contractul de muncă prin operație tip "Adăugare contract", iar la 18.12.2023 s-a redeschis contractul său cu nr. x/2019, tot prin "Adăugare contract", cu data "15.03.2021". Școala nr. 79 refuză însă să acționeze în consecință, adică refuză plata salariilor și inventează "Alt Temei Alte temeiuri de încetare", fapt contrar art. 61 din Codul Muncii. Or, doar art. 61 lit. a) - d) din Codul Muncii este temei de încetare a contractului pentru motive care țin de persoana salariatului.

În plus, există neconcordanță în declarațiile Școlii nr. 79:

"Adăugare contract" cu data "15.03.2021" simultan cu "C.I.M. încetat" tot cu data de "15.03.2021". Or, nu se poate redeschide și închide contractul nr. x/2019 la aceeși dată, 15.03.2021, neexistând un temei de închidere a acestuia nici în decizia de concediere nr. 78/2021 și nici în Revisal nr. 4281/2023. În decizia de concediere nr. 78/2021 nu se menționează încetarea contractului nr. x/2019 pentru temeiul prev. de art. 61 din Codul Muncii și, prin urmare, orice declarație în REVISAL de "Încetat C.I.M." este falsă. Decizia de concediere nr. 78/2021 era doar o sancțiune care s-a radiat de drept conform art. 248 alin. (3) din Codul Muncii.

În plus, ministrul E. "vrea mită" ca să-și exercite atribuțiile de control conform art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 1/2011 și art. 115 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 198/2023.

Pentru argumentele prezentate, petenta a solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanței atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea dosarului.

Plângerii i-au fost atașate, în copie: ordonanța nr. 213/II-2/2024 din 22 iulie 20204 a procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție; adresa din 25 iunie 2024 a Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție emisă în dosarul nr. x/2023; adresa de comunicare din 14 septembrie 2023 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală în dosarul nr. x/2023 și ordonanța din 12 septembrie 2023 a aceleiași unități de parchet; citația din 21 martie 2024 emisă de Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție în dosarul nr. x/2023; adresa Inspecției Muncii nr. P752/3769/22.03.2023; adresa Inspecției Muncii nr. 24840/MRM/06.04.2023; raport per salariat nr. 4281 din 18.12.2023; Decizia nr. 78 din 12.03.2021 emisă de Școala Gimnazială nr. 79; raport per salariat nr. 1188 din 01.07.2022; Decizia nr. 2313 din 19.08.2019 a I.S.M.B.; cererea de înscriere la concursul național/județean/testarea la nivel județean de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, sesiunea 2024 nr. 10820/79/09.05.2024; adresa Ministerului Educației nr. 10820/S3/79/EDU/21.05.2024; petiția nr. 11630 din 14.05.2024 adresată de petentă I.S.M.B; adresa și răspunsul nr. 16692, 16749, 10242, 16767, 16883, 16899, 16977 din 23.06.2023 ale Ministerului Educației - Direcția Generală Juridică și Control; fișa de înscriere la concursurile de ocupare a posturilor didactice (2023) nr. 2417 tipărită la 09.05.2023

e. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 29 iulie 2024, sub nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu completului de unic judecător C29 C. pen.

Urmare diligențelor instanței, la data de 2 august 2024, au fost atașate dosarul nr. x/2023 și lucrarea nr. 231/II-2/2024 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

La datele de 1 august 2024, 5 august 2024, 7 august 2024, 8 august 2024, 11 octombrie 2024, 14 octombrie 2025, 15 octombrie 2024, 24 octombrie 2024, 22 noiembrie 2024, 26 noiembrie 2024 și 27 noiembrie 2024, petenta a depus completări și precizări ale plângerii inițiale, invocând, în esență, suplimentar acesteia, următoarele aspecte: prin O.M.E. nr. 6877/2023, ministrul E. a introdus prevederi contrare Legilor nr. 1/2011 și nr. 198/2023, care stabilesc că doar angajarea și menținerea într-o funcție didactică sunt condiționate de un document emis de medicul de medicina muncii; or, înscrierea la concurs nu garantează angajarea, astfel că documentele contra cost impuse constituie abuz-furt; este ținută fără loc de muncă din 15 martie 2021, fiind concediată de Școala nr. 79 în baza unui temei inexistent; "există un prejudiciu direct și delictual de 4.228.352 RON, pentru perioada 15.03.2021 - 31.08.2024: salarii, inflația, dobânda compusă la nivelul de referință BNR, dobânzi penalizatoare 0,2% pe zi de întârziere cf Deciziei ICCJ, DAUNE materiale-morale cf jurisprudenței CEDO"; ordonanța procurorului ierarhic superior este lovită de nulitate întrucât temeiul prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. este precizat doar în motivare, iar nu și în dispozitivul ordonanței; respingerea plângerii, de către Direcția Națională Anticorupție, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., este netemeinică și nelegală deoarece fapta există și este încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare, existând, deopotrivă, probe care susțin acuzațiile formulate, pentru motivele invocate în cuprinsul plângerilor; ministra E. a fost omisă din cercetarea cauzei, deși aceasta a emis O.M.E. nr. 6877/2023 în condițiile nelegale arătate.

În cuprinsul respectivelor completări/precizări, petenta a formulat și o serie de cereri (privind cadrul procesual, procedura de citare, calitatea reprezentanților convenționali ai intimaților, dar și solicitări probatorii de atașare a unor dosare și de administrare a probei cu înscrisuri) care au fost soluționate de către Înalta Curte, soluțiile date acestora și argumentele avute în vedere în acest sens regăsindu-se expuse în încheierea de ședință din 17 octombrie 20204 și în practicaua prezentei încheieri.

La termenul din 28 noiembrie 2024, în lipsa petentei, care, deși legal citată, nu s-a prezentat pentru a-și susține calea de atac, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul intimatelor H. și G. au formulat concluzii pe fondul plângerii, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei încheieri.

*****

În contextul factual prezentat, procedând, prioritar, la evaluarea obiectului cauzei, Înalta Curte, judecătorul de cameră preliminară, reține că, deși petitul plângerii (și al memoriilor precizatoare/completatoare ulterioare) formulate de petenta A. și argumentele formulate în scris de către aceasta par a se referi, în mod determinant, la ordonanța nr. 213/II-2/2024 din 22 iulie 2024 a procurorului șef al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, demersul judiciar al petentei nu poate viza, în realitate, decât soluția de neurmărire dispusă de procurorul de caz prin ordonanța din 14 iunie 2024 emisă în dosarul nr. x/2023 al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, iar nu soluția dispusă de procurorul ierarhic superior în etapa controlului ierarhic exercitat în condițiile art. 339 C. proc. pen.

Împrejurarea că obiectul procedurii prevăzute de art. 340 C. proc. pen. este reprezentat exclusiv de soluția prin care procurorul de caz dispune asupra raportului juridic de conflict rezultă atât din denumirea marginală a normei procesual penale care reglementează plângerea analizată - art. 340 C. proc. pen., "Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată", cât și din conținutul dispozițiilor art. 341 alin. (5

1

) C. proc. pen., care fac referire la verificarea soluției atacate pe baza materialului din dosarul de urmărire penală.

Soluția procurorului ierarhic superior, dispusă conform art. 339 C. proc. pen., are o natură juridică distinctă, a unei condiții de procedibilitate pentru sesizarea judecătorului de cameră preliminară în condițiile art. 340 C. proc. pen. și nu poate face, în sine, obiectul plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară.

Procurorul ierarhic nu dispune clasarea cauzei, ci exercită atribuții de verificare și cenzurare a legalității soluției de clasare dispusă anterior de procurorul din subordine. Acest control poate avea ca urmare procedurală fie respingerea plângerii și menținerea integrală a soluției atacate, situație în care ordonanța de clasare, nu cea a procurorului ierarhic, reprezintă actul procesual și procedural atacat în condițiile art. 340 C. proc. pen. (ipoteză incidentă și în speță), fie admiterea plângerii, infirmarea totală sau parțială a ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale în aceste limite. Însă, în această ultimă ipoteză, nu există însăși premisa "respingerii plângerii", prevăzută de alin. (1) al art. 340 C. proc. pen. pentru sesizarea judecătorului competent, astfel că nu se pune, în principiu, problema sesizării judecătorului de cameră preliminară în procedura analizată.

În raport cu aceste considerente, Înalta Curte, judecătorul de cameră preliminară conchide că soluția de neurmărire sau de netrimitere în judecată, în sine, dispusă de procuror, constituie obiectul plângerii la instanță, în procedura prevăzută de art. 340 C. proc. pen., iar nu ordonanța prin care procurorul ierarhic superior respinge plângerea, în condițiile prevăzute de art. 339 C. proc. pen.

Ca urmare, în limitele învestirii, notând că nu poate supune cenzurii sale decât criticile de legalitate și temeinicie formulate de petenta A. care vizează ordonanța din 14 iunie 2024 emisă în dosarul nr. x/2023 al secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și numai sub aspectul soluției de clasare și, implicit, a acuzațiilor aduse intimatilor H., G., E. și F., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu va efectua o analiză a criticilor formulate de petentă cu privire la ordonanța procurorului ierahic superior.

În acest context, analizând plângerea formulată de petenta A. împotriva ordonanței de clasare sus-menționate, în limitele menționate, pe baza actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte, judecătorul de cameră preliminară, constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Fundamentul acuzațiilor aduse de petenta A. intimatelor H. și G., care au calitatea de fost, respectiv actual director al Școlii Gimnaziale nr. 79 din București, este reprezentat, în esență, de faptul desfacerii disciplinare pretins abuzive a contractului său de muncă (în calitate de profesor pentru învățământul primar) cu unitatea școlară sus-menționată, începând cu data de 15.03.2021, ca efect al Deciziei nr. 78/12.03.2021 emisă de Școala Gimnazială nr. 79.

Petenta susține că, deși temeiul concedierii sale menționat în Decizia nr. 78/12.03.2021 este art. 280 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011, în Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), Școala Gimnazială nr. 79 a menționat ca temei al desfacerii contractului său de muncă "Art 61 lit. a) disciplinar", motiv pentru care sancțiunea sus-menționată nu a fost aplicată și declarată legal, fiind,