ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023 (241/76/P/2023), s-au dispus următoarele:

- în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. și ped. de art. 289 din C. pen., pretins comisă de către magistratul judecător A., deoarece fapta nu există;

- disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea de trafic de droguri, prev. și ped. de art. 2 și 3 din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;

- declinarea competenței de soluționare a cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri, prev. și ped. de art. 2 și 3 din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Craiova, spre competentă soluționare.

Pentru a dispune astfel, procurorul de caz a reținut că, pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, secția de urmărire penală și criminalistică, a fost înregistrată la data de 21.04.2023, sub numărul 241/P/2023, ordonanța Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova nr. 194/P/2022, emisă în dosarul nr. x/2022, din cuprinsul căreia reiese că, în data de 23.03.2023, la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova a fost înregistrat, sub numărul 51/P/2023, dosarul penal declinat succesiv de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, în care au fost sesizate posibile fapte de corupție.

S-a constatat că în materialul de urmărire penală declinat de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a reținut faptul că, în cursul urmăririi penale ce se desfășura într-o cauză ce îi privea pe inculpații B., C. și D., înregistrată cu nr. x/D/P/2021, existau date cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, posibil cu implicarea magistratului A., judecător din cadrul Curții de Apel Craiova.

Astfel, urmare audierii unui martor cu identitate protejată a reieșit că numitul E., fratele judecătorului A. din cadrul Curții de Apel Craiova, ar fi primit suma de 70.000 euro de la concubina inculpatului C., respectiv de la o anume "F.", identificată ulterior ca fiind F., pentru ca inculpații B., C. și D. să fie eliberați din arest preventiv de către magistratul judecător anterior menționat.

Procurorul de caz a reținut, în esență, că din înscrisurile existente la dosarul cauzei au rezultat informații cu privire la următoarele aspecte de interes:

Prin ordonanța din data de 14.06.2021 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., camătă, prev. de art. 351 din C. pen., șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) din C. pen., și spălarea banilor, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanța din data de 08.02.2023 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de mai mulți suspecți.

Prin ordonanța din data de 09.02.2023, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus extinderea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii urmăririi penale față de suspecții respectivi.

Prin ordonanțele din data de 09.02.2023 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus reținerea inculpaților B., C. (frați), D. (nepotul celor doi), G. zis "G." și H. (fiul lui D.) pentru 24 de ore.

Prin încheierea nr. 33 din data de 10.02.2023 pronunțată de către Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/63/202l/a15, în baza art. 202 alin. (1), (3) și (4) lit. e) din C. proc. pen., art. 223 alin. (2) din C. proc. pen. și art. 226 din C. proc. pen., a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova cu privire la inculpații B., C. și D. și s-a dispus arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 10.02.2023 până la data de 10.03.2023, inclusiv.

Prin aceeași încheiere s-a dispus respingerea propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpații G. și H., iar în baza art. 227 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 202 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen., a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de aceștia.

Împotriva acestei încheieri, inculpații B., C. și D. au formulat contestație la Curtea de Apel Craiova, care prin încheierea cu nr. 42 pronunțată la 20 februarie 2023 de către completul format din magistrații judecători I. și A., a admis contestațiile formulate, a desființat încheierea atacată și rejudecând, în baza art. 227 alin. (1) din C. proc. pen., a respins propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpații B., C. și D., ca nefondată.

Totodată, în baza art. 227 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 202 alin. (4) lit. b) și art. 211 din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de acești inculpați, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 20.02.2023 până la data de 20.04.2023 inclusiv, instanța de control judiciar reținând, în principal, faptul că nu se justifica dispunerea față de contestatori a celei mai severe măsuri preventive, respectiv arestarea preventivă, pentru buna desfășurare a procesului penal fiind suficientă măsura preventivă a controlului judiciar.

Din completul Curții de Apel Craiova care a judecat contestațiile inculpaților a făcut parte și judecătorul A., frate al numitului E., persoană cu antecedente penale pentru comiterea unor infracțiuni de șantaj și cămătărie, și presupusă rudă de gradul IV cu inculpații B. și C..

Cu ocazia audierii, martorul cu identitate protejată "J." a declarat, la data de 01.03.2023, că magistratul ar fi pretins și primit suma de 70 000 EURO, în scopul eliberării inculpaților din arestul preventiv, prin intermediul fratelui său.

Procurorul de caz a reținut, printre altele, că, în cauză, au fost audiați martori atât cu identitate reală, cât și protejată, numitul K. fiind audiat în calitate de martor la data de 15 mai 2023 cu privire la presupusa săvârșire a infracțiunii de luare de mită de către magistratul A..

Prin ordonanța nr. 241/P/2023 din data de 08.05.2023, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, cu privire la infracțiunile de luare de mită, prev. și ped. de art. 289 din C. pen. și dare de mită, prev. și ped. de art. 290 din C. pen.

Prin încheierea nr. 14 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 23 mai 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație si Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a emis mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 23 mai 2023.

Urmare a punerii în executare a mandatelor au rezultat mai multe aspecte de interes, motiv pentru care, prin referatul din data de 21 iunie 2023 s-a solicitat prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele x din 23.05.2023, precum și emiterea unor noi mandate de supraveghere tehnică pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 22.06.2023, până pe 21.07.2023, inclusiv.

Prin încheierea nr. 19 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 21 iunie 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a emis mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iunie 2023.

La data de 21 iulie 2023, s-a solicitat prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iunie 2023,

precum și emiterea unor noi mandate de supraveghere tehnică, pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 22.07.2023, până pe 20.08.2023, inclusiv.

Prin încheierea nr. 22 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 21 iulie 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a emis mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023.

Ulterior, la 18 august 2023, s-a solicitat prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023 pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 21.08.2023, până pe 19.09.2023, inclusiv.

Prin încheierea nr. 24 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 18 august 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a prelungit mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023.

La 19 septembrie 2023 s-a solicitat prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023 pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 20.09.2023, până pe 19.10.2023, inclusiv.

Prin încheierea nr. 25 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 19 septembrie 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a prelungit mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023, începând cu data de 20.09.2023, până pe 19.10.2023, inclusiv.

La 17 octombrie 2023 s-a solicitat prelungirea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21 iulie 2023 pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 20.10.2023 până la data de 18.11.2023, inclusiv.

Prin încheierea nr. 27 din data de 18.10.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală au fost prelungite mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 21.07.2023 pentru o durată de 30 de zile, de la data de 20.10.2023, până la data de 18.11.2023, inclusiv.

Urmare a exploatării mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele 45/30.05.2023 și 61/24.06.2023, au rezultat indicii cu privire la faptul că numitul D., precum și o altă persoană, neindentificată până în prezent, ar putea fi implicați în comiterea unor infracțiuni de trafic de persoane și trafic de droguri atât pe teritoriul național cât și pe cel al Statelor Unite ale Americii, mai exact în Statul California.

De asemenea, au mai rezultat indicii cu privire la faptul că numitul D. se află în legătură cu o persoană neidentificată, care comite infracțiuni contra patrimoniului pe teritoriul Italiei și Danemarcei.

Având în vedere cele menționate mai sus, prin ordonanța nr. 241/P/2023 din data de 28 iulie 2023 s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea de trafic de droguri, prev. și ped. de art. 2 și 3 din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și declinarea competenței de soluționare a cauzei sub acest aspect în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, spre competentă soluționare, unde a fost înregistrat dosarul penal cu nr. x/2023.

Prin ordonanța din data de 24 octombrie 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a solicitat comunicarea de către specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a datelor privind existența conturilor bancare deschise/închise de către numiții A., E., B., C., F. și D., precum și ale societăților comerciale la care aceștia au calitatea de acționari sau asociați.

Conform procesului-verbal din data de 25.10.2023, urmare a verificărilor efectuate, a rezultat faptul că persoanele de interes dețin mai multe conturi la diferite unități bancare.

Prin referatul din data de 02 noiembrie 2023, s-a solicitat autorizarea de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicării imediate și în condiții de confidențialitate de către L. S.A., M. S.A., N. S.A., O. S.A., P.- SUCURSALA BUCUREȘTI, Q., M. S.A., a unor date și înscrisuri, precum: dosarele de deschidere a conturilor bancare în RON și valută, documente privind persoanele care figurează în calitate de titular sau împuternicit pe aceste conturi, fișe specimen de semnătură autorizată; contractele de servicii "Internet banking"; istoricul operațiunilor Internet banking etc.

Prin încheierea cu nr. 28 din data de 03 noiembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a fost admisă cererea formulată de către organele de urmărire penală și au fost emise mandatele pentru obținerea datelor privind tranzacțiile financiare cu numerele 70-77/UP/2023.

Din analiza datelor comunicate de către unitățile bancare, în baza mandatelor anterior menționate nu au fost identificate tranzacții suspecte în ceea ce îl privește pe magistratul judecător A., efectuate în perioada de referință.

Astfel, urmare a analizării materialului probator existent la dosarul cauzei cu privire la magistratul judecător A., care alături de magistratul judecător I. a făcut parte din completul care a pronunțat încheierea nr. 42 din 20 februarie 2023 prin care au fost admise contestațiile formulate de către inculpații B., C. și D. împotriva încheierii nr. 33/2023 din data de 10.02.20 pronunțată de Tribunalul Dolj și care a desființat încheierea atacată și rejudecând, în baza art. 227 alin. (1) din C. proc. pen., a respins propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova privind luarea măsurii arestării preventive față de acești inculpați, ca nefondată, s-a constatat faptul că nu există indicii care să fundamenteze bănuiala legitimă că acesta ar fi săvârșit vreo infracțiune.

S-a reținut că declarațiile martorilor existente la dosarul cauzei, din care reiese că aceștia ar fi luat la cunoștință în mod indirect despre faptul că suma de bani pe care numitul E. ar fi primit-o de la numita F., concubina inculpatului C., pentru ca inculpații B., C. și D. să fie eliberați din arest preventiv de către magistratul judecător A. ar fi ajuns la cel din urmă, nu au putut fi coroborate cu alte fapte și împrejurări rezultate în urma analizei ansamblului probator existent în cauză.

Totodată, s-a constatat că în cauză nu se poate reține comiterea unor infracțiuni de corupție de către magistratul A., întrucât nu există probe certe, clare și complete cu privire la presupusele fapte, persoana bănuită beneficiind de regula generală de drept in dubio pro reo, ce constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 din C. proc. pen., se regăsește în materia probațiunii.

Deopotrivă, s-a arătat că, în ceea ce privește activitatea magistraților, atribuțiile lor de serviciu se circumscriu soluționării cauzelor cu care sunt investiți, respectiv interpretării și aplicării dispozițiilor legale, în acord cu principiile dreptului substanțial și ale celui procedural.

Procurorul de caz a învederat că nu poate fi luată în considerare nici existența unei acțiuni care ar putea fi apreciată ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 din C. pen., deoarece eventualele erori apărute în procesul de interpretare și aplicare a legii nu echivalează cu o exercitare abuzivă a atribuțiilor de serviciu în sensul legii penale, ele putând fi îndreptate în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege în fiecare caz în parte, aceasta fiind, de altfel, și justificarea existenței lor.

În consecință, constatând că nu există indicii care să fundamenteze convingerea că magistratul judecător A. ar fi săvârșit vreo infracțiune, în cauză, procurorul de caz a dispus o soluție de clasare în referire la infracțiunea de luare de mită, prev. și ped. de art. 289 din C. pen., pentru care a fost începută urmărirea penală in rem, deoarece fapta nu există.

S-a mai reținut că, prin încheierea nr. 14 pronunțată în ședința din camera de consiliu din 23 mai 2023 în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică și a emis mandatele de supraveghere tehnică cu numerele x din data de 23 mai 2023.

Urmare a punerii în aplicare a mandatelor a rezultat că la data de 18.06.2023, numitul E. a încercat să ascundă proveniența sumei de 70.000 de euro, sumă care ar fi putut proveni chiar din comiterea infracțiunii de trafic de influență, având în vedere faptul că, așa cum reiese din procesul-verbal de consemnare a activităților de supraveghere tehnică, întocmit la data de 10 iulie 2023, acesta s-a întâlnit cu C. și F., la data de 06.07.2023, ora 10:50, în municipiul Craiova.

Având în vedere că din analiza materialului probator existent la dosarul cauzei nu au fost identificate mijloace de probă din care să reiasă că suma respectivă sau o parte din aceasta ar fi ajuns la magistratul judecător A., precum și faptul că, urmare a punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză au rezultat indicii rezonabile cu privire la faptul că numitul C. își continuă activitatea infracțională în ceea ce privește infracțiunile de cămătărie, fiind în legătură cu persoane care comit infracțiuni contra patrimoniului și proxenetism în afara teritoriului României, precum și faptul că numitul E., fratele magistratului judecător A., cunoscut cu preocupări infracționale și cu antecedente penale pe linia comiterii unor infracțiuni de cămătărie, spălare de bani, șantaj și evaziune fiscală, este implicat împreună cu alte persoane în activități de cămătărie si alte infracțiuni contra patrimoniului pe raza municipiului Craiova, pentru o bună înfăptuire a justiției, procurorul de caz a apreciat că se impune disjungerea cauzei și declinarea acesteia către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, pentru reunirea acesteia la dosarul cu nr. x/2023 în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri, prev. și ped. de art. 2 și 3 din Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, urmând a se aprecia și cu privire la comiterea unor infracțiuni de cămătărie, prev. și ped. de art. 351 din C. pen., trafic de influență, prev. și ped. de art. 291 din C. pen., și spălare de bani, prev. și ped. de art. 49 din Legea nr. 129 din 11 iulie 2019.

Împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023 (241/76/P/2023), a formulat plângere petentul K., în temeiul art. 339 din C. proc. pen., criticând-o pentru netemeinicie.

Prin ordonanța nr. 223/II/2/2024 din 22 noiembrie 2024 emisă de procurorul șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul K..

Pentru a dispune în acest sens, procurorul șef secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, a reținut, în esență, că plângerea formulată este introdusă de o persoană fără calitate procesuală, cu argumentarea că, raportat strict la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen., cu privire la care procurorul a emis soluția de netrimitere în judecată, reprezentând prezumtive fapte săvârșite de către magistratul judecător A., potrivit normelor procesual penale aplicabile, petentul K. nu este o persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate prin soluția adoptată.

În concret, a reținut că petentul K. are calitatea de martor denunțător, iar denunțătorul nu este îndrituit, în raport cu dispozițiile art. 336, art. 339 și art. 340 din C. proc. pen., să formuleze plângere împotriva soluției de clasare la procurorul ierarhic superior în procedura instituită de art. 339 alin. (4) din C. proc. pen.

*********

Împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023 (241/76/P/2023), precum și împotriva ordonanței nr. 223/II/2/2024 din 22 noiembrie 2024 emisă de procurorul șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a formulat plângere petentul K., în procedura prevăzută de art. 340 din C. proc. pen., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea plângerii, petentul a susținut, în esență, că dosarul penal nr. x/2023 a fost format ca urmare a unor declinări succesive între parchete, dar totul ca și consecință a disjungerii din dosarul penal nr. x/2021, aflat pe rolul DIICOT ST Craiova, în care are calitatea de persoană vătămată, așa cum rezultă din rechizitoriul întocmit în acest dosar și soluția dată în dosarul nr. x/2023, care confirmă legalitatea și temeinicia rechizitoriului menționat.

Petentul a mai susținut că nu este martor denunțător în cauză, dosarul nefiind constituit ca urmare a vreunui denunț al său și a mai făcut trimitere la ordonanța nr. 641/P/2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în care se fac referiri și cu privire la dosarul penal nr. x/2023, ca și când ar fi fost deschis ca urmare a plângerii penale formulate de acesta la data de 1 martie 2023.

A mai arătat faptul că plângerea penală din data de 1 martie 2023 se referă strict la fapte penale săvârșite de magistrații Curții de Apel Craiova R. și A. în legătură cu dosarul penal nr. x/2021 al DIICOT ST Craiova, dosar în care are calitatea de persoană vătămată și care este în prezent pe rolul Tribunalului Dolj, dosar nr. x/2023, în care s-a constituit parte civilă.

Totodată, a criticat faptul că în cuprinsul ordonanței atacate nu se analizează și presupusa implicare a magistratului R. în fapte de corupție, că nu au fost audiați cei care au oferit presupusa mită, nu a fost audiat cel care este presupusul autor al traficului de influență, iar dosarul se oprește în punctul în care se reține că suma de bani indicată drept mită a ajuns în posesia numitului E..

În fine, a învederat că ordonanța de clasare atacată nu i-a fost comunicată până în prezent.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 06.12.2024, sub nr. x/2024, cu termen de judecată fixat la data de 16.01.2025.

Astfel învestit, procedând, prioritar, la verificarea competenței sale în soluționarea plângerii formulate de petentul K., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că soluția de clasare ce face obiectul plângerii vizează o pretinsă infracțiune comisă de un judecător de la o curte de apel, care atrage, în condițiile art. 40 alin. (1) din C. proc. pen., competența de judecată în primă instanță a instanței supreme, motiv pentru care soluționarea plângerii de față revine acestei instanțe, conform art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Constatându-se legal învestit, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda, în continuare, la verificarea ordonanței atacate, conform art. 341 alin. (5)

1

din C. proc. pen., notând, cu titlu prealabil, că, raportat la obiectul concret al cauzei, instanța supremă nu este îndrituită să evalueze criticile petentului privind ordonanța procurorului ierarhic superior, întrucât obiectul procedurii prevăzute de art. 340 din C. proc. pen. este reprezentat exclusiv de soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă în cauză.

Sub acest aspect, se reține că soluția procurorului ierarhic superior prin care s-a soluționat plângerea petentului în procedura prevăzută de art. 339 din C. proc. pen. are o natură juridică distinctă, a unei condiții de procedibilitate pentru sesizarea judecătorului de cameră preliminară în condițiile art. 340 din C. proc. pen. și nu poate face obiectul plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior exercitând atribuții de verificare și cenzurare a legalității soluției de clasare dispusă de procurorul din subordine.

Examinând actele dosarului de urmărire penală și plângerea formulată de petentul K., în conformitate cu dispozițiile legale incidente, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că aceasta este inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce urmează a fi prezentate.

Se reține că formularea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată este supusă unor condiții expres prevăzute de legiuitorul național în Capitolul VII, ce poartă denumirea marginală, "Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală", Titlul I "Urmărirea penală", art. 336 - 341 din C. proc. pen., referitoare, printre altele, și la titularii îndrituiți să recurgă la acest demers.

Astfel, potrivit art. 336 alin. (1) din C. proc. pen., "Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.".

Totodată, conform art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., "persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.".

Se mai reține că potrivit art. 289 alin. (1) din C. proc. pen., "plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune".

Din interpretarea sistematică a normelor legale evocate rezultă, așadar, în mod evident, că poate formula plângere împotriva soluției de clasare exclusiv persoana care a suferit o vătămare a intereselor sale legitime prin această soluție, în măsura în care plângerea formulată în conformitate cu prevederile art. 339 din C. proc. pen. a fost respinsă de către procurorul ierarhic superior.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale cauzei, se constată că prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023, procurorul nu a dispus vreo soluție cu privire la petentul K. și nici nu a luat vreo altă măsură care să îi creeze, fie și chiar indirect, o situație defavorabilă, motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu există niciun element concret din care să rezulte că petentul justifică vreun interes în formularea prezentei plângeri.

Astfel, se reține că în cauza în care s-a dispus soluția de clasare atacată, petentul K. a fost audiat în calitate de martor la data de 15 mai 2023 cu privire la presupusa săvârșire a infracțiunii de luare de mită de către magistratul A..

Potrivit art. 115 alin. (1) din C. proc. pen., "Orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali.".

Așadar, martorul este definit ca fiind persoana fizică ce nu are calitatea de suspect, persoană vătămată ori parte în procesul penal și care poate furniza informații utile cu privire la existența sau inexistența unei infracțiuni, identificarea făptuitorului și determinarea circumstanțelor relevante pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Depunerea mărturiei reprezintă, astfel, o îndatorire civică, de la care nicio persoană nu se poate sustrage, cu excepția situațiilor expres și strict reglementate de lege.

În acest context, se reține că, audiat în calitate de martor, ulterior demarării cercetărilor referitoare la presupusa săvârșire a infracțiunii de luare de mită de către un magistrat, petentul a acționat în temeiul unui interes public, limitat, însă, la aspectele de fapt care pot contribui la soluționarea legală și echitabilă a cauzei penale, petentul fiind o persoană exterioară conflictului de drept penal în care a fost audiat, iar din punct de vedere procesual nu are calitatea de persoană vătămată.

Cu referire la titularii care pot ataca soluțiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, sunt relevante argumentele expuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii în Decizia nr. 13 din 19 septembrie 2011, având ca obiect interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) din C. proc. pen.. Astfel, deși dezlegarea vizează ipoteza încunoștințării organelor judiciare cu privire la săvârșirea unei presupuse infracțiuni, denunțătorul necircumscriindu-se noțiunii de "persoană vătămată", considerentele sunt valabile, mutatis mutandis, în toate situațiile în care instanța trebuie să stabilească în ce măsură o persoană care a făcut plângere împotriva unei soluții de clasare se circumscrie noțiunii de "persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate", întrebuințată de legiuitor în acest text de lege.

În acest sens, se reține că prin decizia nr. 13 din 19 septembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 794 din 09 noiembrie 2011, s-a stabilit cu caracter obligatoriu următoarele:"cu referire la titularii care, potrivit art. 278

1

alin. (1) din C. proc. pen., pot ataca soluțiile de neurmărire penală sau netrimitere în judecată dispuse de procuror, se pune mai întâi o problemă de principiu, și anume aceea de a stabili în ce măsură denunțătorul se circumscrie noțiunii de "persoană vătămată" ori, după caz, de "persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate", întrebuințate de legiuitor în acest text de lege. Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că noțiunea de "denunțător" este incompatibilă cu aceea de "persoană vătămată", adică de persoană care, în calitate de subiect pasiv și titular al valorii sociale împotriva căreia s-a îndreptat presupusul act de conduită al făptuitorului, a suferit prin fapta penală reclamată o vătămare fizică, morală sau materială, întrucât în cazul acesteia vorbim despre o altă modalitate de sesizare a organelor judiciare (plângere, iar nu denunț). Pentru a stabili dacă denunțătorul poate fi o "persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate", trebuie delimitată noțiunea de "interese legitime", prin raportare la conduita denunțătorului, care acționează, fie pentru că legea îl obligă la un asemenea demers (de exemplu, în cazul infracțiunilor a căror nedenunțare sau nesesizare a organelor judiciare constituie ea însăși o infracțiune), fie pentru că spiritul etic sau civic îl determină la o asemenea acțiune. În aceste cazuri nu se poate vorbi despre un interes legitim propriu, concret și actual pe care l-ar avea denunțătorul pentru a depăși demersul inițial, de încunoștințare a organelor de urmărire penală cu privire la presupusa săvârșire a unei infracțiuni, indiferent de cauza care l-a determinat în primă instanță să acționeze (o obligație legală sau propria conștiință). Dacă legea recunoaște oricărei persoane dreptul de a sesiza organele de urmărire penală, atunci când apreciază că s-a comis o infracțiune, nu același lucru se poate afirma și în ceea ce privește posibilitatea de a contesta în justiție actul prin care procurorul a apreciat, cu referire la aspectele sesizate, că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală sau, după caz, să dispună trimiterea în judecată a persoanei (persoanelor) cercetate."

În conformitate cu dispozițiile art. 474

1

din C. proc. pen., această decizie își menține valabilitatea și după intrarea în vigoare a Noului C. proc. pen., adoptat prin Legea nr. 135/2010, întrucât dispoziția legală care a generat problema de drept dezlegată subzistă și în noua reglementare, regăsindu-se în cadrul dispozițiilor prevăzute de art. 340 din C. proc. pen.

Ca atare, simpla declarație de martor cu privire la o presupusă infracțiune de luare de mită, nu-i conferă petentului, prin ea însăși, legitimitate procesuală în procedura reglementată de dispozițiile art. 340 și următoarele din C. proc. pen., acesta neavând calitatea de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, ci calitatea de martor în raport cu fapta cercetată în dosarul penal nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală.

Așadar, deși normele procesual penale consacră posibilitatea oricărei persoane de a fi audiată în calitate de martor într-o cauză penală, în condițiile expres și limitativ prevăzute de legiuitor, în ipoteza în care aceasta ar putea deține informații relevante privind săvârșirea unei presupuse fapte penale, procedura de contestare a soluțiilor procurorului în fața judecătorului de cameră preliminară presupune, în mod necesar, existența unui interes juridic propriu, întrucât această procedură are un caracter preponderent privat, dedus din exigența dovedirii unei vătămări aduse drepturilor subiective sau intereselor legitime ale petentului, ca premisă a exercitării controlului judiciar asupra soluției de clasare adoptate de procuror.

Nici împrejurarea că, în cauza conexă, petentul a deținut calitatea de persoană vătămată, încercând astfel să translateze interesul său legitim în susținerea prezentei plângeri, nu este de natură a-i conferi această calitate și în cauza de față, raportat la infracțiunea concretă pentru care s-a dispus soluția de clasare - respectiv, infracțiunea de luare de mită -, infracțiune care are, prin natura sa, un caracter esențialmente de pericol.

În plus, se reține că petentul are calitatea de persoană vătămată într-o cauză penală distinctă, unde își exercită plenitudinea drepturilor procesuale conferite de lege.

Sub acest aspect, petentul a arătat expressis verbis faptul că plângerea penală formulată la data de 1 martie 2023 se referă la fapte penale pretins săvârșite de magistrații Curții de Apel Craiova R. și A. în legătură cu dosarul penal nr. x/2021 al DIICOT - ST Craiova, dosar în care are calitatea de persoană vătămată și care este în prezent pe rolul Tribunalului Dolj, dosar nr. x/2023, în care s-a constituit parte civilă.

Împrejurarea că dosarul penal în care s-a pronunțat soluția de clasare contestată în speță a fost disjuns din dosarul sus-menționat nu conduce la o concluzie diferită în privința legitimării procesuale a petentului de a declanșa mecanismul prevăzut de art. 340 din C. proc. pen., deoarece esențială sub acest aspect este poziția sa în raportul juridic de drept substanțial și procesual soluționat prin clasare și care, așa cum s-a arătat în precedent, nu vizează fapte care să lezeze drepturile sau interesele legitime ale petentului, ci o categorie distinctă de relații sociale, cum sunt cele de serviciu.

În consecință, judecătorul de cameră preliminară conchide că nu este îndeplinită condiția imperativă prevăzută de dispozițiile art. 340 alin. (1) rap. la art. 336 alin. (1) din C. proc. pen., în ceea ce privește calitatea petentului de a introduce o plângere împotriva unei soluții de clasare dispusă de procuror.

Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul K. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023 (241/76/P/2023).

Deopotrivă, reținând culpa procesuală a petentului K. în formularea prezentei plângeri, în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul K. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 08 februarie 2024, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, în dosarul nr. x/2023 (241/76/P/2023).

Obligă pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 16 ianuarie 2025.