ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
23.09.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 61/PI din 16 martie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2018 s-au hotărât, printre altele, următoarele:

1). În baza 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în modalitatea sprijinirii, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor prin încheierea din 18.02.2020 a Curții de Apel Timișoara.

În baza art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei prin încheierea din 18.02.2020, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 269 alin. (1) C. pen. rap. la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 4 (patru) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 (două) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de deținere.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse în ceea ce-l privește pe inculpatul A., respectiv a sechestrului asigurător asupra sumei de 7.000 euro consemnată de inculpatul A. la data de 18.02.2019 la B. - Unitatea nr. 11 Timișoara, reprezentând echivalentul sechestrului din dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Timișoara, suma de 7.000 euro fiind consemnată pe seama și la dispoziția Curții de Apel Timișoara, instituit prin încheierea pronunțată de Curtea de apel Timișoara în data de 03.12.2019, în dosar nr. x/2018.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse în ceea ce-l privește, printre alții, pe inculpatul A. prin ordonanța cu nr. 87/P/20I5 din data de 21.06.2016 și procesele-verbale de instituire a sechestrului, toate din data de 21.06.2016 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului, asupra sumelor de bani ridicate de la inculpați și consemnate la B. Timișoara, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, printre care și asupra sumei de 2100 euro ridicată de la inculpatul A..

În baza art. 289 alin. (3) C. pen. și art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea, printre altele, a sumei de 7.000 euro echivalentul în RON pretinsă și primită de inculpatul A.; a sumei de 2.000 euro - echivalentul în RON pe care inculpatul A. i-a primit de la inculpatul C. pentru contabil, cât și a sumei de 500 euro - echivalentul în RON pe care inculpatul A. i-a primit cu titlu de mită de la inculpatul C. pentru un traducător, sume ce reprezintă folosul obținut de către inculpați ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de corupție.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, printre alții, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 106/A din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și, printre alții, inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 61/PI din data de 16 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

Cu privire la inculpatul A., a fost desființată, în parte, sentința penală apelată numai sub aspectul:

- reținerii incidenței cauzei de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

- greșitei individualizări a pedepselor aplicate;

- greșita condamnare a inculpatului A. pentru două infracțiuni de dare de mită;

- greșita reținere a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor în ceea ce îl privește pe inculpatul A.;

- cuantumul pedepsei de executat ca efect al înlăturării dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor în ceea ce îl privește pe inculpatul A.;

- cuantumul pedepsei finale rezultante de executat.

Rejudecând, printre altele, instanța de apel:

I). A descontopit pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de deținere, aplicată inculpatului A. și pedeapsa complementară de 3 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, după cum urmează:

- 2 (doi) ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante (faptă săvârșită în perioada 2013-2016);

- 1 (un) an închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. rap. la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante (faptă săvârșită în perioada 2013-2016);

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante (faptă săvârșită în iulie 2015);

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante;

- 4 (patru) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante (faptă săvârșită în ianuarie 2014);

- 2 (două) luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante (faptă săvârșită în ianuarie 2014), a fost înlăturat sporul de 1 an și șase luni.

În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016);

În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în perioada 2013-2016);

În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în ianuarie 2014);

În temeiul art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale (faptă săvârșită în anul 2014);

A fost înlăturat beneficiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la dare de mită, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., ca efect al înlăturării dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, de la 1 an și 6 luni la 3 ani închisoare în regim de detenție.

S-a stabilit că pedeapsa de executat este închisoarea în cuantum de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 66 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de avocat, și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public), pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară.

Împotriva acestei decizii au formulat cereri de recurs în casație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., și inculpatul A., întemeiată pe cazurile de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 836/RC din 12 decembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva deciziei penale nr. 106/A din 13.03.2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2021.

S-a casat, în parte, decizia recurată, printre alții, în privința inculpatului A. numai în ceea ce privește încetarea procesului penal pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, s-au menținut celelalte dispoziții ale deciziei recurate în ceea ce îl privește pe inculpat și s-a trimis cauza spre rejudecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

În baza art. 449 alin. (4) C. proc. pen., au fost menținute actele de procedură efectuate până la momentul declarării deschise a dezbaterilor cu privire la fondul apelurilor de la termenul din 13 decembrie 2022.

Prin decizia nr. 195/A din 10 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara și, printre alții, de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 61/PI din data de 16 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

A desființat, în parte, sentința penală apelată sub următoarele aspecte în ceea ce îl privește pe inculpatul A.:

- greșita reținere a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor;

- nereținerea circumstanței atenuante judiciare referitoare la împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen.

- greșita individualizare a pedepselor stabilite.

Rejudecând în aceste limite:

A înlăturat beneficiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor în ceea ce-l privește pe inculpatul A..

A redus cuantumul pedepsei principale a închisorii stabilite inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., ca urmare a reținerii circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., de la 2 ani închisoare, la 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție, cu menținerea pedepselor accesorii și complementare, astfel cum au fost stabilite de Curtea de Apel Timișoara.

A menținut dispozițiile sentinței penale atacate care nu contravin deciziei.

Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în rejudecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații A. și C. împotriva sentinței penale nr. 61/PI din 16 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. x/2021 a fost comunicată inculpatului A. la data de 11.07.2024, la adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură, respectiv, prin e-mail la adresa x@x.com, .

Împotriva hotărârii instanței de apel, la 13 mai 2025, a declarat recurs în casație inculpatul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., prin prisma căruia a arătat că, în mod greșit, instanța de apel nu a dispus o soluție de încetare procesului penal în ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reținută în sarcina sa.

Recurentul - inculpat a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului în casație, având în vedere că decizia atacată nu i-a fost comunicată la adresa de domiciliu și nici la cea din Italia, indicate în cuprinsul cererii de completare a motivelor de apel, precum și în înscrisurile depuse la dosar, respectiv la adresa de e-mail indicată în cererea de acces la dosarul electronic.

S-a apreciat că, în cauză, sunt incidente, în principal, dispozițiile art. 411 alin. (1) C. proc. pen. privind repunerea în termenul de apel, iar, în subsidiar, dispozițiile art. 2 C. proc. civ.

Totodată, s-a arătat că, un alt motiv care justifică repunerea inculpatului în termenul de declarare a recursului în casație este pasivitatea legiuitorului și starea de incertitudine juridică care a existat anterior pronunțării Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, prin care a fost clarificat dreptul părții de a exercita recursul în casație în cazul greșitei nedispuneri a încetării procesului penal.

Sub acest aspect, s-a arătat că Parlamentul României nu a modificat dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., ca urmare a publicării Deciziei nr. 453/2020 a Curții Constituționale în Monitorul Oficial, decizie prin care s-a reținut (paragrafele 32-34) că" având în vedere diferențele dintre calea extraordinară de atac a contestației în anulare și cea a recursului în casație, eroarea juridică constând în faptul că instanța s-a pronunțat greșit cu privire la lipsa incidenței unei cauze de încetare a procesului penal ar putea fi îndreptată, eventual, pe calea recursului în casație, aceasta fiind calea de atac reglementată de legiuitor în scopul îndreptării erorilor de drept comise cu prilejul judecării apelului (. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .); reglementarea acestei din urmă soluții ar putea constitui obiectul unei eventuale intervenții legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 C. proc. pen. sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constituționalitate a dispozițiilor legale anterior menționate, (...) având în vedere natura instituției recursului în casație, greșita pronunțare a instanței cu privire la lipsa incidenței unei cauze de încetare a procesului penal este necesar a fi reglementată la art. 438 C. proc. pen..".

În acest context, s-a susținut că, în condițiile în care pronunțarea deciziei atacate în prezenta cauză a avut loc la data de 10.07.2024, după expirarea celor 45 de zile prevăzute de art. 147 din Constituția României, dar, înainte de pronunțarea Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, inculpatul a fost împiedicat de inacțiunea legiuitorului să formuleze recurs în casație, în termenul de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Pe fondul recursului în casație, recurentul - inculpat A. a arătat că termenul de prescripție a răspunderii penale a fost calculat greșit, de la momentul epuizării activității infracționale, iar nu de la cel al consumării acesteia.

A menționat că justețea criticilor pe care le formulează este confirmată de cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 1/2025, prin care s-a reținut că "Prin data săvârșirii infracțiunii si, implicit, data de la care începe sa curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289 - 292 din C. pen., în ipoteza in care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, se înțelege data comiterii primei modalități alternative independent de realizarea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalități alternative din conținutul infracțiunii și, indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârșirii primei modalități alternative si comiterea unei alte modalități alternative ori între actele care compun acțiunea caracteristică uneia din modalitățile normative de săvârșire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzătoare unei singure modalități normative".

A precizat că primul act material de pretindere, urmat de primirea unei sume de bani, săvârșit de inculpatul A. a avut loc în anul 2013, conform stării de fapt reținute cu titlu definitiv de către instanța de apel.

Suma totală de 7.000 euro a fost pretinsă și primită în intervalul 2013-2016, mai exact până la data de 01.01.2016, conform considerentelor deciziei pronunțate în apel, atacată în prezenta cauză.

Așadar, s-a arătat că, din perspectiva datei săvârșirii primului act material ca parte a structurii laturii obiective a infracțiunii, este irelevant faptul că au fost comise mai multe acte materiale (pretindere și, ulterior, de primire) de sume de bani cu caracter repetitiv, în condițiile în care, aceste chestiuni se transpun ca acte de executare ale infracțiunii simple, iar, data săvârșirii unui astfel de act material echivalează cu data la care fapta de săvârșire are conotație penală, respectiv în momentul pretinderii (aspect reținut și în cuprinsul deciziei nr. 106/A din 13 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021).

Astfel, termenul de prescripție a răspunderii penale de 8 ani a început să curgă cel mai târziu în ultima zi a anului 2013, respectiv la 31.12.2013, și s-a împlinit cu mai bine de 2 ani înainte de pronunțarea primei decizii pronunțate, în apel, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

A mai precizat că și în situația luării în considerare a intervalului de 2 luni în care, pe fondul stării de urgență generate de pandemia SARS COV -19 a operat o cauză de suspendare legală a termenelor de prescripție, în speță, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit cu mult înaintea judecării definitive a cauzei.

În concluzie, s-a solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, casarea deciziei atacate și încetarea procesului penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență pentru care s-a dispus condamnarea recurentului, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Totodată, în baza art. 441 alin. (1) C. proc. pen., s-a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 195/A din 10.07.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. - Structura Centrală și inculpatului C., la data de 19.05.2025.

Termenul de 10 zile prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen. în care se puteau depune concluzii scrise a expirat la data de 30 mai 2025.

La data de 27 mai 2025 a depus concluzii scrise Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție

Dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 24 iunie 2025, iar, procedura de comunicare a cererii de recurs în casație a fost îndeplinită.

Prin încheierile din 02.07.2025 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025, au fost admise declarațiile de abținere formulate de domnul judecător D. și doamna magistrat asistent E., în dosarul nr. x/2025, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

În urma verificărilor efectuate în Baza de date DEPABD, a rezultat că inculpatul A. figurează ca persoană urmărită în vederea executării pedepsei cu închisoarea, conform Ordinului nr. x din 14.03.2023 al Inspectoratului de Poliție al județului Timiș, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și luare de mită.

Totodată, potrivit relațiilor furnizate de către Curtea de Apel Timișoara, prin adresa înaintată la dosar, la data de 18.09.2025, rezultă că recurentul - inculpat A., la data comunicării deciziei atacate, nu se afla încarcerat într-un penitenciar din România.

La data de 19 septembrie 2025 a fost întocmit raportul de către magistratul asistent.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, conform dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. este inadmisibilă în principiu, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 C. proc. pen., instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Potrivit art. 435 C. proc. pen., recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

Totodată, conform dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen., la calcularea termenelor procedurale se pornește de la ziua prevăzută în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel, fără a se socoti ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

În cauza de față, raportat la data comunicării deciziei atacate, 11.07.2024, termenul de 30 de zile se împlinea la data de 12.08.2024, aceasta fiind ultima zi în care se putea declara recurs în casație, astfel încât, având în vedere că recursul în casație a fost transmis la dosar, prin e-mail, la data de 13.05.2025, se observă că această cale extraordinară de atac a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile legale.

În ceea ce privește cererea recurentului de repunere în termenul de declarare a recursului în casație, se observă că Noul C. proc. pen. nu prevede instituția repunerii în termenul de recurs în casație, similar apelului ori contestației, astfel încât, depășirea acestui termen, atrage respingerea, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen., ca inadmisibilă, a cererii formulate.

Pe de altă parte, se observă că nici susținerile recurentului - inculpat privind repunerea inculpatului în termenul de declarare a recursului în casație, ca urmare a pasivității legiuitorului și stării de incertitudine juridică care a existat până la pronunțarea Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, prin care a fost clarificat dreptul părții de a exercita recursul în casație în cazul greșitei nedispuneri a încetării procesului penal, nu pot conduce la repunerea în termenul de declarare a recursului în casație, având în vedere, pe de o parte, faptul că Decizia nr. 453 din 24 iunie 2020 a Curții Constituționale este o decizie prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată, neexistând o obligație a Parlamentului de a acționa în conformitate cu dispozițiile art. 147 din Constituția României, iar, pe de altă parte, Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025 a Curții Constituționale produce efecte general obligatorii pentru viitor, începând cu data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României (11.04.2025), după cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constitutional (Deciziile nr. 220/2019, nr. 68/27.02.2017 (paragraful 124) și nr. 126/2016 (paragraful 27).

Referitor la susținerile inculpatului privind lipsa comunicării deciziei atacate, se observă că aceasta i-a fost comunicată la adresa indicată pentru comunicarea actelor de procedură, respectiv, prin e-mail la avocatul ales, x@x.com., astfel cum a solicitat în cuprinsul actelor depuse la dosar în cel de al doilea ciclu procesual (cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cerere privind constatarea nulității supravegherii tehnice, adresă de înaintare a înscrisurilor în circumstanțiere depusă la dosar la data de 11 martie 2024, note scrise și cerere de audiere prin videoconferință, depuse la dosar la data de 23.02.2024, la data comunicării hotărârii acesta nefiind încarcerat pe teritoriul României.

Totodată, din verificarea înscrisurilor aflate la dosar, se observă că recurentul - inculpat A. nu a depus nicio cerere prin care să învedereze instanței că și-ar fi schimbat adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură, iar, cu prilejul dezbaterilor în fața instanței, în cel de al doilea ciclu procesual, a fost reprezentat de același apărător ales, avocat F., cu împuternicire avocațială aflată la dosar.

Ca atare, neexercitarea în termen a dreptului procesual de a exercita recursul în casație conduce la pierderea exercițiului acestui drept și impune, în planul soluțiilor ce pot fi dispuse, respingerea ca inadmisibilă a cererii, pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 435 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, constatându-se că, în prezenta cauză, cererea de recurs în casație nu îndeplinește cumulativ cerințele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., respectiv cele ale dispozițiilor art. 435 C. proc. pen., în conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu obligarea recurentului - inculpat A. la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În ceea ce privește cererea de suspendare a hotărârii atacate formulată de recurentul - inculpat, Înalta Curte observă că, în raport de soluția ce urmează a fi pronunțată pe admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, aceasta a rămas fără obiect.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul - inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 195/A din data de 10 iulie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă