ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1010/2025

Ședința publică din data de 7 mai 2025

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș sub nr. dosar x/2023 la data de 18.12.2023, reclamantul Județul Mureș a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Orașul Luduș ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la:

- suma de 101.304,04 RON, aferentă debitului restant din 2021, calculată de la data scadenței (01.04.2021) și până la data introducerii prezentei cereri (18.12.2023), care se constituie în venituri la bugetul județean;

- suma de 89.686,27 RON, aferentă debitului restant din 2021, calculată de la data scadenței (01.10.2021) și până la data introducerii cererii de chemare în judecată (18.12.2023), care se constituie în venituri la bugetul județean;

Prin sentința civilă nr. 2503 din 09.05.2024, Tribunalul Mureș, secția Civilă a admis cererea formulată de reclamantul Județul Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Orașul Luduș; a obligat pârâtul la plata către reclamant, a sumei de 1103431,05 RON, reprezentând contravaloarea componentei județene din taxa specială de salubritate pentru finanțarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor Solide menajere și similare în județul Mureș, aferentă anului 2021; a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 190.990,31 RON, reprezentând dobânda legală penalizatoare aferentă debitului restant, calculată de la data scadenței până la data de 18.12.2023, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare în continuare, până la achitarea în integralitate a debitului restant.

Instanța a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a respins apelul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Luduș, împotriva sentinței civile nr. 2503/9.05.2024 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosar nr. x/2023.

Împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Luduș.

Recurenta a susținut că instanța de apel a reținut că sumele pretinse de reclamant au fost determinate pornind de la valoarea taxelor care au fost stabilite prin Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș adoptat la nivel județean prin H.G. Mureș nr. 198/2020 și HCJ Mureș nr. 21/2021.

S-a reținut că prin Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțare a sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare, adoptat prin HCJ Mureș nr. 198/2020 s-a stabilit faptul că taxa de salubrizare include două componente, respectiv cea locală și cea județeană, cu subcomponentele sale și, de asemenea, s-a mai stabilit și nivelul taxei de salubrizare pentru anul 2021 în funcție de tipul de utilizatori.

Arată recurenta că prin același regulament nu s-a reglementat câtă parte din această taxă specială reprezintă componenta locală și câtă parte reprezintă componenta județeană. Nu s-a procedat la stabilirea modului concret în care această taxă specială să fie determinată valoric pe componentele sale, astfel încât componenta județeană, în pofida calculelor aritmetice dezvoltate ad-hoc în cuprinsul apelului, nu se regăsește valoric determinată nici pentru anul 2021. Așadar, creanței îi lipsește caracterul cert.

Caracterul cert, determinat/determinabil al creanței pretinse cu titlu de componentă județeană a taxei de salubritate, se impune a fi analizată și din perspectiva numărului real al populației orașului Luduș, beneficiari ai serviciului public de salubritate.

Suma pretinsă cu titlu de "contravaloare a componentei județene a taxei speciale de salubrizare" este fundamentată și pretinsă de reclamant pe o cifră a populației orașului Luduș, din care o mare parte, în mod real, nu beneficiază de prestațiile de salubritate și de la care nu s-a încasat această taxă.

În condițiile în care noțiunea de "componentă județeană a taxei de salubrizare" sugerează în mod semantic faptul că este un element intrinsec al acestei taxe, deducem că contravaloarea acestei componente nu poate fi pretinsă decât în raport cu taxa încasată în mod efectiv de la beneficiarii/utilizatorii serviciului public de salubrizare,

Conform definiției defipte de art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, prin utilizatori se înțelege persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legii.

Utilizatorii serviciului public de salubrizare nu pot fi determinați pe baze demografice, întrucât utilizatorii serviciului sunt persoanele contribuabile și/sau cele aflate în întreținerea contribuabililor și care reprezintă un număr real, semnificativ diferit față de numărul prezentat în rapoarte, date statistice sau evoluții demografice.

Or, din perspectivă fiscală nu pot prevala datele statistice, în condițiile în care bugetul local al unității administrativ-teritoriale este constituit din veniturile proprii care sunt impozitele și taxele locale percepute în mod efectiv de la populația declarată - utilizatori, contribuabili - în evidențele fiscale.

Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Arată intimatul că în baza prevederilor art. 17 din contractul de asociere încheiat la data de 02.11.2009, prin Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 21/2021 și Hotărârea Consiliului Local al Orașului Luduș nr. 198/2020, ambele autorități publice locale au aprobat nivelul taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021, atât ca sumă globală, cât și nivelul celor două componente ale acesteia, respectiv locală și județeană, astfel că argumentele recurentei sunt nefondate.

În ceea ce privește critica privind determinarea pretențiilor raportat la "numărul real al populației orașului Luduș", arată că în cursul anului 2020, prin adresa nr. x/07.09.2020, recurentul a comunicat A. numărul populației deservită de serviciile de management al deșeurilor, la nivel de unitate administrativ-teritorială ca fiind de 12.068 locuitori element utilizat atât la dimensionarea taxei de salubrizare cât și la determinarea pretențiilor.

Referitor la lipsa caracterului cert al creanței pretinse, intimatul face trimitere la dispozițiile art. 663 alin. (2) - (4) C. proc. civ. și arată că prin Hotărârea Consiliului Local al Orașului Luduș nr. 198/2020, recurentul a aprobat ca și intimatul-reclamant aceeași taxa specială de salubrizare cu cele două componente ale sale, inclusiv cea județeană, în temeiul prevederilor art. 17 din Contractul de asociere încheiat la data de 02.11.2009 pentru realizarea proiectului de interes comun "Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Mureș", scopul acestuia fiind de gestionare a serviciilor de colectare, transport, sortare, compostare, tratare și depozitare a deșeurilor municipale.

Potrivit dispozițiilor art. 3 și art. 12 din Regulament, taxa de salubrizare se plătește de către beneficiarii serviciului public de salubrizare, până la 31 martie, respectiv 30 septembrie al fiecărui an, iar, potrivit art. 17 din contractul de asociere, taxa pentru serviciul public de salubrizare de interes județean se virează lunar Consiliului Județean Mureș. Astfel, părțile raportului juridic au convenit inclusiv limita temporală a obligațiilor părților, care, însă, nu a fost respectată de către recurent.

Prin urmare, creanța ce face obiect al prezentului litigiu este certă, lichidă și exigibilă, astfel că demersul judiciar al intimatului este întemeiat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, potrivit cadrului factual stabilit de instanța de prim control judiciar și care nu poate fi reevaluat de către instanța de recurs, între părțile litigiului pendinte (alături de celelalte unități administrativ-teritoriale din județul Mureș), a fost încheiat, în data de 02.11.2009, un contract de asociere în scopul realizării proiectului de interes comun "sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Mureș", având ca obiect gestionarea împreună, timp de 30 de ani, a serviciilor de colectare, transport, sortare, compostare, tratare și depozitare a deșeurilor municipale.

Pentru acoperirea cheltuielilor decurgând din convenție, părțile au agreat constituirea unei taxe speciale în sarcina beneficiarilor serviciului public comunitar de salubrizare, urmând ca aceste taxe să fie stabilite de Consiliul Județean Mureș, pe două componente: una județeană și una locală, iar autoritatea locală să colecteze taxa și să vireze componenta județeană către autoritatea județeană.

În temeiul art. 17 din contract, s-a adoptat Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 77/27.06.2019 prin care s-a aprobat Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș. Prin Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 21/25.02.2021 s-a modificat cuprinsul anexei la Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 77/2019, în ceea ce privește aprobarea nivelului taxei de salubrizare pentru anul 2021.

În temeiul art. 17 din contractul de asociere, recurenta a aprobat prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020, modificarea și completarea Regulamentului de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș, aprobat prin HCL nr. 106/24.06.2019 și a aprobat taxa specială de salubrizare pentru anul 2021, în orașul Luduș.

Prin cererea dedusă judecății în prezenta cauză, reclamantul a invocat o neexecutare a obligațiilor contractuale de către recurenta-pârâtă, sens în care a pretins obligarea acesteia la achitarea contravalorii componentei județene din taxa de salubrizare aferentă anului 2021, precum și obligarea acesteia la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă debitului restant.

Date fiind aceste precizări, necesare în contextul analizării legalității soluției instanței de apel, Înalta Curte va trece la examinarea criticilor formulate prin cererea de recurs, subsumate motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta arată că lipsește caracterul cert al creanței pretinse de reclamant întrucât prin Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare pentru finanțarea sistemului de management integrat al deșeurilor solide menajere și similare în județul Mureș "nu s-a reglementat câtă parte din această taxă specială reprezintă componenta locală și câtă parte reprezintă componenta județeană".

Critica are caracter nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 663 alin. (2) C. proc. civ., o creanță este certă, atunci când existența sa rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.

În cauză, recurenta nu neagă existența obligației de a vira componenta județeană, respectiv existența datoriei, ci doar modalitatea de calcul a acesteia.

Astfel, se constată că, la nivelul Orașului Luduș, prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020 (în partea introductivă a hotărârii făcându-se referire, în mod expres, la prevederile art. 17 din contractul de asociere, ca reprezentând unul dintre temeiurile în baza cărora a fost adoptat respectivul act administrativ) s-a aprobat valoarea taxei speciale de salubrizare pentru anul 2021, pentru utilizatorii casnici din mediul urban la cuantumul de 10,27 RON/lună/persoană (din care componenta județeană de 4,83 RON + TVA, componenta locală 5,44 RON +TVA), valoarea totală cu TVA inclus fiind de 12,22 RON/pers/lună, iar pentru utilizatorii non-casnici s-a stabilit valoarea taxei la 530,66 RON/tonă + TVA (din care componenta județeană 249,41 RON + TVA, iar componenta locală 281,25 RON + TVA), valoarea totală cu TVA inclus fiind de 631,49 RON/tonă.

Prin urmare, valorile de raportare, pe fiecare categorie în parte, au fost cuprinse în hotărârea menționată și detaliate în actele premergătoare acesteia, motiv pentru care susținerea recurentei în sensul inexistenței caracterului cert al prejudiciului este eronată, cuantumul acestuia fiind unul clar și lipsit de orice echivoc.

În continuare, în legătură cu modalitatea de calcul a componentei județene, recurenta a mai susținut și că valoarea creanței pretinse de reclamant se impune a fi determinată în raport cu numărul real al utilizatorilor serviciului public de salubrizare.

Nici această critică nu poate fi primită.

Înalta Curte reține că serviciul de salubritate este un serviciu public, comunitar, beneficiarii individuali sau colectivi, fiind utilizatorii casnici persoane fizice, operatorii economici și instituțiile publice. Toate persoanele fizice și juridice sunt generatoare de deșeuri și, implicit, beneficiază de servicii de salubrizare.

Modalitatea de determinare a taxei în discuție a fost în mod neechivoc reglementată prin documentele administrative emise la nivel județean și însușită, astfel cum s-a arătat, prin Hotărârea nr. 198/15.12.2020, pe plan local de către recurentă.

Manifestarea de voință a recurentei, concretizată în acte cu caracter normativ cu aplicare pe plan local, este de natură să confirme însușirea modalității de calcul a taxei speciale de salubrizare, prin raportare la populația Orașului Luduș, indicată de reclamant în cererea de chemare în judecată, în raport de care s-a solicitat suma datorată cu acest titlu.

Concluzia expusă este în consensul dispozițiilor art. 2- 6 din Regulament prin care s-a stabilit că taxa specială de salubrizare este datorată de persoanele fizice și juridice, casnice și non-casnice, care dețin, în calitate de proprietari/chiriași, administratori/locatari (sau altă calitate) imobile situate pe raza tuturor unităților administrativ teritoriale din județul Mureș.

În egală măsură este nefondată critica recurentei în sensul că numărul beneficiarilor serviciului public de salubritate se impunea a fi determinat în raport cu numărul persoanelor deponente a declarației de impunere ori cu numărul persoanelor de la care taxa a fost încasată efectiv.

Aceasta întrucât criteriul de determinare a respectivei componente a calculului a fost prevăzut în mod expres la art. 7 alin. (3) lit. c) din Regulament (populația Orașului Luduș), iar situația nedepunerii declarației pentru stabilirea cuantumului taxei a fost reglementată la art. 5 din respectivul act.

Fiind fără echivoc aceste prevederi, este inutil a se analiza susținerea recurentei privind noțiunea de "utilizatori" prin raportare la prevederile art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006.

De altfel, clarificarea acestei noțiuni nu a fost solicitată prin motivele de apel, astfel că, în lipsa unei pronunțări a curții de apel asupra chestiunii invocate excedează obiectului de învestire a instanței de recurs.

În concluzie, cunoscând valoarea taxei, pe categorii de beneficiari, precum și numărul de beneficiari, componenta județeană putea fi calculată, suma datorată având caracter cert, astfel că toate motivele recurentei au fost găsite nefondate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Luduș împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Orașul Luduș împotriva deciziei nr. 835/A din data de 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.